Su mundu de is diletantis abetat de cumprendi candu ant a torrai a partiri is giogus, ma po imoi arribant feti is agiudus in dinai po su mesi de Gennàrgiu

In s'interis chi is scuadras sardas de sa Sèrie D (impari, est craru, a cussas de sa Sèrie C, de sa Sèrie B e a is grandus campionis de sa Sèrie A) sighint a giogai, a si spassiai e a curri avatu a una bòcia ("Biaus issus! Ant a nai in medas") nc'est totu unu mundu, seus chistionendi mescamente de totus is diletantis, chi abetat ancora de cumprendi cumenti ant a andai is cosas po su chi pertocat su spaniamentu de su virus (no si parit mancu berus, ma seus giai un annu interu chi seus batallendi cun custu dannu legiu chi si nd'est protziu in pitzus) e duncas po su chi pertocat is obbrigus de sighiri e is cosas chi si podint fai torra, partendi de sa cosa de importu prus mannu po nosus de Diario Sportivo: est a nai is campionaus.
Me is cidas passadas su "ministru de su sport e de is politicas po is giovanus", Vincenzo Spadafora, at cicau de crariri sa chistioni apitzus de is campionaus e de su sport in generali, donendi totus is nobas chi si serbint, a su mancu, po mantenni alluta sa candebedda de s'ispera.

Su bintinoi de su mesi de Idas de s'annu passau, difatis, su ministru Spadafora, in s'interis de unu atobiu in sa trasmissioni televisiva "Agorà" (su programma de Rai3), at contau: «Torrai a oberri, po su trintunu de su mesi de Gennàrgiu, is palestras, is piscinas, is logus innoi si baddat (cussus chi in italianu si tzerriant "centri danza", de no cunfundi cun cussus chi tzerriaus "discoteca") e totus cussas atividadis chi pertocant sa saludi de sa genti e de is italianus, est una cosa chi si podit fai. Est craru, però, chi nc'ant a essi ancora obbrigus e cosas preubbidas».

Cumenti sutzediu fintzas a imoi, duncas, su Guvernu at a sighiri a donai agiudus in dinai a totus is personas chi trabballant in custas atividadis e che funt ancora serradas (e bai cica fintzas a candu). Spadafora scoviat: «In su mesi de Gennàrgiu eus a fai un antru "decreto ristoro" bellu prenu e cundiu, po totus is atividadis chi ant a depi abarrai serradas: obeus donai una manu de agiudu a totus, seus circhendi de no lassai nisciunu a solu in custa batalla, ma sa beridadi est ca no seus ancora bessius de su momentu prus legiu de sa crisi e, in s'interis, seus sèmpiri abetendi chi nd'arribint is vacinus. Nc'ant a serbiri un antra pariga de mesis po si ndi podi scabulli de custu dannu legiu, ma abarru siguru de su fatu chi po su trintunu de su mesi de Gennàrgiu, is atividadis sportivas, in generali, e mescamente cussa de su sci, ant a podi torrai a partiri. De custas chistionis ndi arraxonaus meda, dònnia dì, cun is de su Comitau Tennicu Scientificu, chi funt aggiudendusì a sighiri sa chistioni. Giai ainnantis de sa serrada in su mesi de Ladàmini — sighit a contai Spadafora — nd'estus pesau totu una lista de règulas nobas de sighiri, e depu amiti puru chi is Assotzius Sportivus e is Sociedadis Sportivas de is Diletantis dha s'ant sighidas beni meda, mancai siant severas e mancai siat serbiu unu muntoni de dinai po garantiri sa seguresa de sa genti. Pròpriu po custu, estus pentzau de donai agiudus in dinai a totus cussus chi ndi tenint bisòngiu».

Sabudu passau, su noi de su mesi de Gennàrgiu de su duamilla e bintunu, est a nai dexi diis apustis de sa ciaciarrada fata ad Agorà, Vincenzo Spadafora at cicau de crariri torra sa chistioni, cun d'unu comunicau bessiu in sa pagina de Facebook de su ministru atotu.
«In totu Europa is atividadis sportivas funt frimas — contat Spadafora —. In Germania, po nd'arremonai una, piscinas, palestras e centrus sportivus funt serraus de su duus de su mesi de Donniasantus e is cosas ant a sighiri diaici a su mancu fintzas a sa fini de su mesi de Gennàrgiu. Is cosas funt ugualis puru in Frància, Irlanda, Gran Bretagna, (chi at giai fatu sciri de bolli sighiri cun is serradas fintzas a sa mitadi de su mesi de Friàrgiu), in giai totu sa Spagna e in Finlandia puru. A custu nci aciungeus puru chi, a calincuna cosa cumenti a duus millionis de piciocheddas e de piciocheddsu no est ancora permitiu de torrai a scolla (seus chistionendi de is chi sighint is lezionis me is scollas superioris) po crupa de s'emergenza sanitaria».
Agoa Spadafora aciungit: «Is ristorantis e is bar oberrint e serrant cumenti cambiant is caboris de is regionis, cun d'unu dannu mannu meda po is buciacas de sa genti e po su trabballu in generali. Ma a cantu potzu ligi, po medas personas is atividadis sportivas funt frimas feti innoi in Italia. Cumprendu beni is pentzamentus legius chi sa genti tenit in conca, po custu apu sèmpiri trabballau e seu trabballendi po agiudai is chi funt in dificultadi. Po candu eus a podi torrai a partiri cun totus is fainas e is atividadis, duncas, seus pentzendi de ndi pesai unu pianu de agiudus po is Assotzius Sportivus e po is personas. Mi praxit a dhu torrai a arrepiti: su mundu de su sport italianu no at mai arriciu totus custus agiudus cumenti est sucediu in custu perìudu».

S'ùrtima noba apitzus de sa chistioni est bessida aforas pròpriu ariseu, martis, su doxi de su mesi de Gennàrgiu, candu sa FIGC est cabada in campu, naraus diaici, po agiudai totu su mundu de sa bòcia, partendi pruschetotu de is prus debbilis. Apustis de su "Fondo Salva Calcio", diaici ant tzerriau sa manovra (prus de binti millionis de euro) de agiudu a is Federatzionis regionalis de s'annu passau, funt prontus po partiri unu millioni e binticincu milla euro, chi ant a finiri me is buciacas de is giogadoris, de is allenadoris e de is chi tzerriaus "preparatori atletici", puru e mescamente po is diletantis. Gravina acrarat mellus is cosas, candu contat: «Po salvai su mundu de sa bòcia nc'est bisòngiu, pruschetotu, de agiudai is chi funt sunfrendi de prus in custu dannu legiu; no teneus tempus de perdi. De candu si seus agataus a cumbatti, impari, su virus e is dannus chi est fadendi, sa FIGC at agiudau, e at a sighiri a dhu fai, totus cussus chi faint parti de su mundu de su sport, poita nisciunus at a essi lassau a solu».