Arragodus: is de su Macumere ndi cassant s'artziada in Primu Categoria cun una biga manna de partidas ancora de giogai

A cantu parit, chi su calendàriu no est contendumì brullas (custa iat a podi essi sa frasia chi mi benit in conca de prus, est a nai fatu fatu, e chi mi praxit de m'ammachiai, a nai sa beridadi, po incarrerai is artìculus chi scriu in sardu) seus arrannèscius a si lassai a is pabas puru sa festa de su Mesagustu, cumenti dda tzerriant, e diaderus, si nau sa beridadi, a mei no mi parit mancu berus; est a nai ca eia, seu de acòrdiu cun bosatrus, s'istadi est sa stagioni prus druci de totus cussas chi ddoi funt in un annu: po is vacantzas, po incumentzai, po is gellaus, is birras friscas (po no nai ghiaciadas), su mari (a totus is oras), sa basca bella, is notis chi parint no depant spaciai mai, is festas cun is amigus e is amigas, is viàgius (po chini podit) e unu bellu pagheddu de pàsiu (giai giai po totus, a parti is chi trabballant e faint sa "stagioni", cumenti dda tzerriaus, cumenti a camerieris, po nd'arremonai una), is iscolas serradas (po su prexu de totus is scientis) e sa lista iat a podi andai ainnantis po unu bellu pagheddu ancora. Ma est de candu seu pipiueddu pitichinninniu ca s'istadi, apustis de duus mesis, incumentzat a m'arrosci, e candu nd'arribbu a custu periòdu, dònnia dònnia annu, no sciu nemmancu deu su poita, no cumprendu nemmancu deu poita mi pigat diaici, a ddu nai mellus, mi benit una gana manna (e tonta, mi ndi rendu contu a solu a solu) de s'atonzu, de sa friscuredda, de is diis chi si incrutzant, de sa castàngia e de totus is atras cosas chi si papant, e si faint, me is mesis de Ladàmini e in cussu de Dònniasantu puru. Mi ndi rendu contu chi siat unu pagheddu una tontesa, custu de sonnai, de bisai s'atonzu candu seus ancora cun unu pei e mesu in s'istadi, ma est una cosa prus forti de mei: candu fia piticheddu, in custu periodu etotu, po si contai unu contixeddu, no biemu s'ora de torrai a scola, no biemmu s'ora de m'atobiai cun is cumpàngius cosa mia, e no biemmu s'ora (ddu sciu chi no est una cosa facili a dda crei...) de torrai a incumentzai a fai is còmpitus a domu puru, cumenti ddus tzerriastus. Seu seguru, nci ia a scumiti unu didu de una manu, ca po is giogadoris puru, arribbaus a custu periodu de s'annu, sucedit sa pròpriu cosa. Cun is giogus chi cust'annu si funt serraus chitzi meda, cun is ùrtimas partidas finalis, cussas po ndi cassai sa sarvesa, po si cumprendi mellus, chi si funt giogadas su catodixi de su mesi de Maju, giai giai tres mesis fait, chi seu fadendi beni is contus, est facili a crei chi is giogadoris siant giai giai po ndi bessiri macus, po ndi bessiri aforas de conca, cumenti si narat. De su restu, ddus cumprendu beni: candu una cosa ti praxit fintzas a t'ammachiai, no biis s'ora, est a nai ca contas is diis, po incumentzai a dda incarrerai torra. De candu seu trabballendi po is amigus de su Diàriu Sportivu, de calincuna cosa de prus de dexi annus, a nai sa beridadi, custu est su perìodu prus callenti (e no feti po is temperaduras, est craru): is assòtzius serrant is ùrtimus cropus de su mercau (mancai sa fentana de su mercau, diaici dda tzerriaus, abarrat oberta fintzas a s'incumintzu de is giogus e de is campionaus), ainnantis de incarrerai cun cussu chi, furriendi is fueddus de s'italianu, estus a podi tzerriai "preparamentu atleticu". E ddu scieis beni cumenti ddis pigat a is giogadoris: sighendi cun s'esèmpiu, est giai giai su pròpriu afròddiu chi movit a is piciocheddus prus pitichinninnius (e pròpriu de custu si fia chistionendi ainnantis) candu funt giai giai po torrai a scola, candu funt po si torrai a atobiai cun totus is cumpàngeddus. Is cosas funt agualis po is giogadoris de is scuadras de bòcia, chi est berus custu puru, no acabbant mai de giogai, nemmancu me is mesis de Làmpadas e de Treulas, fadendi su contu chi, me is citadi e fintzas in dònnia biddixedda prus pitichedda, ndi pesant cussus torneus de càlciu a cincu, o a seti (e medas de custus torneus, parit una cosa spàssiosa meda, a dda biri de foras, a su mancu, durant feti una noti); e cussus chi ddoi giogant, medas bortas, funt is pròprius chi, apustis, po noi-dexi mesis de sighiu, cabant in campu po is campionaus pesaus de sa Federatzioni Italiana de su Giogu de su Càlciu, e chi funt, de su restu, is campionaus chi sigheus cun su Diàriu Sportivu. Custu est su perìodu, puru, innoi is scuadras de sa Sèrie D e de s'Ecellenza (chi funt is campionaus chi, a su mancu est cussu chi est sucedendi me is ùrtimus dexi annus) sighint a giogai is partidas tra "scuadras amigas" (mi benit de furriai diaici is fueddus ca in italianu est "partite amichevoli"), ainnantis de incarrerai cun is partidas chi ballint po sa Copa Italia, e chi funt cussas, de su restu, chi oberrint sa stagioni noba. Duncas, chi boleis ligi totu is novas chi pertocant su mercau, o is resultaus e is storias acapiadas a is partidas chi si funt giai gioghendi in custa diis, no depeis fai atru chi ddas circai me in sa setzioni pesada in italianu: podeis abarrai segurus de su fatu chi nc'est su tanti po si ndi prandi, e podeis abarrai segurus, puru, chi no eis a abarrai a buca asciuta. Ma de su restu, chi eis lìgiu unu de is artìculus pesaus in sardu chi ndi funt bessius aforas in custus otu mesis (e me is annus passaus puru) si ndi seis acataus a solus chi in s'istadi seus costumaus (giai de una pariga de stagionis, a nai sa beridadi) a torrai a bivi is cosas de importu chi funt sucèdias me is campionaus de s'annu passau, est a nai de sa stagioni de su duamilla e bintiduus – duamilla e bintitres. E duncas, chi sa cida passada eus chistionau de sa Lista C de sa Segunda Categoria, cun is de s'Ussana, sighius de Fabio Isoni, chi nd'ant cassau su primu postu de sa lista me is ùrtimus cuindixi minudus de s'ùrtima partida de su campionau (fiant perdendi po unu a zeru e funt arrannèscius a ndi furriai sa cosa cun is tres gol pesaus de Nicola Lai), oi si tocat a chistionai de sa Lista D, sèmpiri de sa Segunda Categoria, est craru, cun is de su Macumere chi, parit una brulla, funt stètius is primus a binci su campionau cosa insoru in totu su mundu de su càlciu de is diletantis in Sardìnnia. Cumenti fadeus dònnia borta, chi is nùmerus no contant fabas, cumenti si narat, andaus a castiai unu pagheddeddu cumenti funt andadas is cosas me is bintises bessidas. Duncas, is primus de sa classi de su Macumere ant bintu calincuna cosa cumenti a binti partidas; cincu funt, invecias, cussas chi ant serrau cun su resultau in paridadi e una feti cussa chi ant pèrdiu, su cuatru de su mesi de Idas de su duamilla e bintiduus, contras a is de s'Ollolai (sa scuadra de una bidda chi fait calincuna cosa in prus de milli cristianus), in domu cosa insoru, tra is atras cosas, a sa de dexi giorronadas de su campionau. Is grogus-arrùbius, sighius de Lello Scanu, tocat a nai custu puru, ant serrau is chistionis po s'artziada in Primu Categoria giai su dexennoi de su mesi de Martzu, est a nai, unu mesi ainnantis de s'ùrtima giorronada, chi s'est giogada, seu seguru chi si ddu arregodais beni, su bintitres de su mesi de Abrili. Is de su Macumere funt stètius bonus a ndi pesai calincuna cosa cumenti a sessantacincu puntus, chi funt (a fai is contus nci poneus pagu meda) dexennoi in prus de is chi si funt postus in buciaca is de s'Ollolai, chi de su restu eus arremonau pròpriu 'mubagora, e chi ant serrau sa stagioni, est craru, a su segundu postu de sa lista, cun trexi partidas bintas (seti in mancu de is chi ant bintu is de su Macumere, e no funt pagus de seguru), seti partidas chi si funt serradas cun su resultau in paridadi (duas in prus de is chi tenint is grogus-arrùbius), ma sa cosa chi, fortzis, at fatu sa diferèntzia prus manna, funt stètias is partidas pèrdias: is de s'Ollolai funt arrutus (e ant prantu, ddi naraus diaici) po ses bortas (est a nai cincu bortas in prus de su chi est sucèdiu a is de su Macumere). Tra is duas scuadras, a ponni a menti a is numerus, no nc'est stètia partida, no nc'est stètiu giogu, cumenti si narat, no nc'est stètia isfida, ma nc'est de nai puru ca, a su mancu po totu sa primu parti de sa stagioni, est a nai fintzas a is festas de Nadali, is de s'Ollolai funt stètius bonus a abarrai apicigaus a is carronis de is de su Macumere; is cosas funt mudadas, funt cambiadas in sa segunda parti, est a nai, mellus, me is partidas chi balliànt po sa torrada, cun is grogus – arrùbius chi ant incumentzau a curri a forti, est a nai ca ant lassau feti is pimpìrillas a is scuadras de is aversàrius. Ma torraus a sa lista. A su de tres postus, agataus is de su Cullieri, sa scuadra chi pertocat una bidda de duamila e cincucentu cristianus, e chi nd'arribàt de sa de Tres Categorias. Duncas, si cumprendit, is grogus-birdis ant giogau unu campionau togu meda e nd'ant pesau una cursa chi at fatu ispantus, pruschetotu poita, cumenti si arregodais, una pariga de istadis fait sa bidda (e pruschetotu is sartus chi ddoi funt totu a giru) funt stètius papaus de su fogu, unu dannu mannu e lègiu, chi at strobbau, est craru, is fainas de sa scuadra de bòcia puru. Ma in sa vida, diaici cumenti in su giogu de su càlciu, sa cosa de importu prus mannu est cussa de si ndi torrai a strantaxai, e acoitu puru, apustis chi nd'arruis e chi ti sciascias a terra; is de su Cullieri, duncas, funt torraus a partiri gràtzias, puru, a is agiudus chi ant arriciu de is atras scuadras, e cust'annu, tocat a ddu nai, si ndi funt bogaus unu bellu tanti de satisfatzionis, fadendi su contu chi ant bintu po calincuna cosa cumenti a trexi bortas (pròpriu cumenti is de s'Ollolai, de su restu), ma ant pèrdiu una partida in prus, e nd'ant serrau una in mancu cun su resultau in paridadi (est a nai ses contras a seti); po custu, si cumprendit, is birdi-grogus ant serrau a su de tres postus in sa lista, cun feti unu puntixeddu in mancu de is chi tenint is de s'Ollolai. A su de cuatru postus in sa lista, cun trintanoi puntus fatus (chi funt bintises in mancu de is chi ant cassau is de su Macumere, e no funt pagus de seguru), agataus is de sa Bolotanese, sa scuadra chi nd'ant pesau in Olothene (chi est un'antra biddixedda chi fait calincuna cosa cumenti a duus mila cristianus), cun undixi partidas bintas, noi partidas pèrdias e ses partidas chi si funt serradas cun su resultau in paridadi. Is arrùbius-brau de s'Atzara, invecias, ant serrau sa stagioni a su de cincu postus in sa lista, cun trintases puntus in totu, chi ndi funt arribbaus gràtzias a is noi partidas bintas e is noi partidas chi funt stètius bonus a serrai cun su resultau siddau in paridadi. Po otu bortas, invecias, is de s'Atzara (una biddixedda chi fait calincuna cosa cumenti a milli cristianus giustus giustus, e no parit berus, mi benit de pentzai immoi, de cumenti su càlciu arrannescit a ponni arrexis me is logus prus pitichinninnius puru, e candu arraxonaus apitzus de is scuadras chi currint in sa Segunda Categoria si benit prus facili a si nd'acatai, e deu pentzu ca, diaderus, su giogu arrannescit a portai su bonu, e no feti su sprèviu duncas, ma sa possibbilidadi de s'atobiai tra de nosu, puru me is comunidadis prus piticas) ant serrau sa partida chentza nemmancu unu puntixeddu in buciaca, est a nai che nc'ant dèpiu inguti su unconi marigosu, cumenti si narat fatu fatu. Cun trintacuatru puntus allogaus a su callenti, e chi ballint po su de ses postus in sa lista, agataus is de su Norbello, sa scuadra chi nd'ant pesau in Norghìddo (un'antra biddixedda chi fait calincuna cosa cumenti a milli cristianus): is biancus-arrùbius funt stètius bonus a binci po noi bortas; is partidas chi si funt serradas cun su resultau in paridadi, invecias, funt stètias seti; po dexi bortas, invecias, is de su Norghiddò funt bessius de su campu a buca asciuta e buciacas sbuidas de puntus. Cun trintacuatru puntus etotu, agataus is de su Borore (una biddixedda chi fait, giai giai, duas mila cristianus), chi ant fatu una cursa tèntica a cussa de su Norghiddò etotu: su pròpriu tanti de partidas bintas, su pròpriu tanti de partidas pèrdias, su pròpriu tanti de partidas chi ant serrau in paridadi. A su de otu postus in sa lista, cun trintunu puntus, agataus is de sa Busachese, sa scuadra de Busache (una biddixedda chi fait, feti, milli e duuscentus cristianus. E fait ispantu, mescamente, pentzai chi in logus diaici piticus s'agatint ancora piciocheddus chi passant su tempus cosa insoru a curri avatu de sa bòcia), chi est arrannèscia a binci po otu bortas, at pèrdiu undixi partidas e nd'at serrau seti cun su resultau in paridadi. Ia a bolli aciungi puru ca is de sa Busachese me is ùrtimas partidas de su campionau ant potziu contai apitzus de unu giogadori forti meda cumenti a Sergio Talloru, unu de is piciocus cun s'esperièntzia prus manna de sa zona, chi nosu de su Diàriu Sportivu sigheus de una bella pariga de annus, e nc'est de nai, puru, ca Talloru at fatu sa diferèntzia in dònnia scuadra innoi at giogau, a cropus de gol e de giogadas bonas meda; e chi is de sa Busachese nd'ant cassau sa sarvesa, est gràtzias e mescamente a issu puru. A su de noi postus (apitzus de catodixi scuadras) agataus is de su Simaghis (duas milla cristianus, chi no pagu pagu de prus), cun trinta puntus allogaus in buciaca (unu in mancu, si cumprendit, de is chi tenint is de sa Busachese), cun otu partidas bintas, doxi partidas pèrdias (e no funt pagus) e ses partidas innoi nd'ant cassau feti unu puntixeddu (chi no si fuiat mai, peròu, cumenti si narat). Is de su Gennargentu de Dèsulu, invecias, nd'ant cassau trinta puntus etotu, gràtzias a is otu partidas chi ant bintu e a is seti partidas chi ant serrau cun su resultau in paridadi. A s'ùrtimu postu de sa lista, invecias, ddoi funt is de su Iscanu, chi tzerriaus is de su Montiferru: binti puntus in totu chi ndi funt arribbaus gràtzias a tres partidas bintas (funt sa scuadra, a contus fatus, chi at bintu po prus pagu bortas de totus) e undixi partidas chi ant serrau cun su resultau in paridadi (is chi ndi tenint de prus de totus), cun doxi partidas pèrdias. Is chi ant pèrdiu prus partidas, calincuna cosa cumenti a trexi, funt stètius is de s'Allai, chi peròu funt arrannèscius a binci po otu bortas, cun cincu partidas chi si funt serradas cun su resultau in paridadi. Cun bintinoi puntus, agataus puru is de su Nurachi (sa scuadra de una bidda cun milli e seticentus cristianus), chi nd'ant cassau sa bìncida po seti bortas e ant serrau is partidas cun su resultau in paridadi po otu bortas; undixi funt invecias is partidas chi ant pèrdiu. Is de su Nurachi, duncas, si funt dèpis giogai sa sarvesa (est a nai sa possibbilidadi de abarrai po un antru annu in su campionau de sa Segunda Categoria, si cumprendit) me is duas partidas finalis contras a is de su Sedilo (giai giai duas mila cristianus), chi funt una de is scuadras cun sa storia de importu prus mannu tra totus is scuadras de sa Segunda Categoria, a su mancu po su chi pertocat sa Lista D, ma chi cust'annu no ant annadau in acua bonas, cumenti si narat, fadendi su contu chi ant pèrdiu po calincuna cosa cumenti a trexi partidas, nd'ant bintu otu e po cincu bortas si funt postus in buciaca feti unu puntixeddu. Duncas, is duas scuadras, apustis de essi serrau sa primu partida (seus chistionendi sèmpiri, est craru, de cussas de is play-out, cumenti ddas tzèrriaus a sa moda de is ingresus) cun su resultau in paridadi, de unu a unu, su domìnigu de su seti de su mesi de Maju, si funt torradas a atobiai puru su catodixi, est a nai su domìnigu avatu, po serrai sa chistioni. Is meris de domu de su Nurachi, sighius de Mauro Fois, ant tentu sa fortuna, sa possibbilidadi de giogai aranti de una truma manna meda de tifosus cosa insoru, chi ant circau de fai fortza a sa scuadra de su coru cosa insoru po totus in noranta minudus de sa isfida. A nai sa beridadi, su spàssiu est stètiu pagu, ddi naraus diaici: cumenti sucèdit fatu fatu, de su restu, candu in su pratu ddoi funt puntus grais (tra is duas scuadras, badda badda, ddoi fiat, mescamente, sa sarvesa e duncas sa possibbilidadi de curri torra, po s'annu chi benit puru, in su campionau de sa Segunda Categoria) is giogadoris in campu s'agatant cun is cambas de linna, ddi naraus diaici; est a nai ca sa timoria de perdi sa partida est meda ma meda de prus de sa gana de dda binci. Is meris de domu de su Nurachi, intzandus, ndi cassant su gol de s'unu a zeru (chi at a essi, a sa fini, su resultau finali de sa batalla), a su de binticuatru minudus de su primu tempus, gràtzias a sa giogada de Piras chi s'agatat sa bòcia tra is peis, apustis de unu tiru scutu de sa bandieredda, e arrannèscit a intzertai sa porta difendia de su portieri aversàriu Salaris. A cussu puntu, a is allenus de su Sedilo, no abarrat atru de fai ca si nci ghetai in atacu po ndi cassai a su mancu duus gol: feti bincendi sa partida, difatis, is grogus-arrùbius ndi iant a essi potziu cassai sa sarvesa. A su de su corantunu minudus, candu ammancànt duncas feti cincu minudus a sa fini de su primu tempus, Crobu giai giai no aciapat su gol de s'unu a unu, candu Olla no si fait aturai atentu e perdit sa bòcia; Crobu nci provat ma su tiru cosa sua ndi benit cassau de Sanna, unu difensori de is meris de domu, pròpriu a s'ùrtimu segundu, candu sa bòcia, duncas, fiat giai giai po ndi brintai in porta. A su de sessanta minudus, ma custa borta in su segundu tempus, Muroni arrannescit a ndi sartai Salaris, nci ghetat sa bòcia in mesu a s'area, cun sa porta libera, ma no agatat cumpàngius cosa sua chi ndi potzant aprofitai. In s'ùrtima parti de sa partida, is de su Sedilo si nci ghetant in atacu, pruschetotu cun Andrea Porcu, a su de setantacincu e a su de otantacuatru minudus, ma s'atacanti no arrannèscit a intzertai sa porta. A su Nurachi, duncas, no abarrat nudda de atru de fai ca circai de aguantai e de apoderai, fintzas a candu d'arribbant is tres frìscius de s'arbitru, chi serrant sa batalla e faint incumentzai sa festa po is meris de domu. Custu, duncas, po su chi pertocat is ùrtimas duas partidas de s'annu.

Ma deu creu chi immoi siat giùstu puru andai a chistionai unu pagheddeddu mellus de sa stagioni de oru, e de importu mannu meda, duncas, chi funt arrannèscius a ndi pesai is primus de sa classi de su Macùmere, sighius de Antonello Atzori. Su giogu chi eus a circai de fai, cumenti a sèmpiri, a su mancu po su chi pertocat is artìculus chi ndi pesu in sardu, est cussu de circai de arraxonai apitzus de is cosas chi mi torrant a contai is giogadoris e is allenadoris, po cumprendi chi ndi podeus pigai, po cumprendi chi ndi podeus arragolli, po ddu nai mellus, calincuna cosa chi potzat essi de importu po sa vida cosa nosta puru, fadendi su contu chi su giogu de sa bòcia s'arregallat una biga manna de storias, e de su restu, chi eis lìgiu mancai feti unu de is artìculus chi nd'apu pesau e bogau aforas fintzas a immoi, scieis chi mi bastat puru unu mesu fueddu po m'agatai sa conca prena fintzas a cucuru de legas e de chistionis.

Duncas, sa primu cosa chi tocat a nai est ca is de sa Macùmerese funt stètius is primus tra totus is scuadras de sa Sardìnnia (a su mancu tra totus cussas chi currint in su campionau de s'Ecellenza, de sa Promotzioni, de sa Primu Categoria e de sa Segunda etotu) chi nd'ant cassau s'artziada de sa categoria; in custu sensu, una de is partidas de importu prus mannu de totus est stètia cussa chi ant giogau, in domu cosa insoru etotu, a su campu comunali "Scalarba", contras a is grogus-birdis de su Cullieri, chi si fiat serrada cun su resultau, bellu e tundu tundu, de duus a zeru. Sa pròpriu dì, est a nai cussu domìnigu etotu, is de s'Ollolai iant pèrdiu contras a is de su Nurachi, in domu allena, e duncas si funt arrèndius; est a nai ca no podiant fai prus nudda po circai de ndi cassai is primus de sa classi, fadendi su contu chi tra is duas scuadras ddoi fiant calincuna cosa cumenti a cuindixi puntus, una bella forada, cun feti atras cuatru partidas de giogai (e duncas, cun doxi puntus in totu). Duncas, Antonello Atzori s'at contau, in una ciaciarrada chi nd'eus pesau pròpriu me is cidas ainnantis, chi cussa binta contras a is de su Cullieri est stètia, fortzis, una de is tres o cuatru partidas de importu prus mannu in totu sa stagioni; cussus tres puntus, duncas, funt sa satisfatzioni prus manna po is giogadoris, fadendi su contu de totus is sacrìficius chi ant dèpiu fai po totus is noi-dexi mesis de su campionau, de su mesi de Agustu, intzandus (candu fiat incumentzau su preparamentu, ddu podeus tzerriai diaici, po ndi cuncodrai sa stagioni noba) fintzas a su bintitres de su mesi de Abrili. E de su restu, ddu scieis, ddu podeis cumprendi totus, mancai chentza de essi allenadoris o giogadoris de càlciu, cantu podit essi druci su de ndi cassai una cosa chi, mancai, ses sighendi de tempus meda: ballit po is scientis candu donant is esamis, mancai a s'universidadi; ballit po totus is mobadius chi mancai acabbant de cumbati cun unu mabi, e si ingutint s'ùrtimu cocerinu de mexia, chi est su prus druci, est craru. Cumenti podit essi druci, torrendi a is fainas cosa nosta (e de su Macumere), s'ùrtima bìncida a sa fini de una cursa bella e fadiosa meda. A nai sa beridadi, is de su Cullieri cust'annu funt arrannèscius a essi un ossu tostau (cumenti si narat) puru po is scuadras prus fortis; de seguru, e custu fatu at a fai prexei, est craru, a s'assòtziu birdi-grogu, su de ddus bati, in campu, no fiat facili. E pròpriu fadendi custus contus, podeus nai, puru, ca sa satisfatzioni chi nd'ant tentu is de su Macumere est stètia ancora prus manna. Tocat a nai, puru, chi po bona parti de sa stagioni, is de su Cullieri, impari pròpriu a is de s'Ollolai, funt stètius is aversàrius prus mannus po sa cursa concas a sa Primu Categoria de is de su Macumere, a su mancu fintzas a una pariga de cidas ainnantis de sa fini de su campionau. Peròu, a sa fini, cumenti s'apu giai arremonau, is de su Macumere funt arrannèscius a si lassai, cumenti isperànt, tra is atras cosas, totus is aversàrius cosa insoru a is pabas. A su de noranta minudus, apustis chi s'arbìtru nd'at bogau aforas, ddi nau diaici, is tres frìscius, is tifosus, impari, est craru, a totus is giogadoris chi ddoi fiant in campu, ant incumentzau a fai sa festa manna, chi, est craru, est una de is cosas prus bella chi si podint sucedi in custu mundu, e in custa vida. E duncas, estus a podi serrai sa chistioni isperendi ca is festas no manchint mai, e diaici etotu, chi no manchint mai is ocasionis po ndi pesai is festas. E de su restu, su càlciu, in dì de oi puru, e mescamente me is biddixeddas pichinninnias, est una de is mitzas de prexu prus mannas e de importu chi ddoi funt, po sa genti.

Po is de su Macumere, duncas, est stètia una giorronada toga e bona e druci meda, chi abertànt, tra is atras cosas, de bivi de diora. In su primu tempus de sa partida contras a su Cullieri, a su mancu a parri de s'allenadori, is grogus-arrùbius ant fadiau e dèpiu sunfriri prus de su chi si abertànt, po crupa, pruschetotu, de sa pressioni: ddu scieis mellus de mei puru, de seguru, cumenti si pigat candu seus giai giai po ndi cassai una cosa chi, mancai, eus bisau po meda tempus; sucèdit aguali (chi mi permiteis de mi stròllicai po una pariga de segundus feti) candu mancai t'atobias cun una picioca (o unu piciocu, ballit aguali, est craru) ca mancai connoscis de pagu tempus ma chi, mancai, ti praxit giai giai de ammachiai; s'afròddiu est su pròpriu (a su mancu mi praxit a dda pentzai diaici, e sigu po unu pagheddeddu a fai su poeta, chi si ndi potzu furai feti cincu segundus) candu tenis aranti unu regallu chi mancai ses bisendi de una vida, e ti intendis totu s'afròddiu, chi giai giai ti parit de ti ndi falai, de su tropu prexu. Is de su Cullieri, duncas, torrendi a sa partida de is de su Macumere, si funt fatus balli, pruschetotu me in sa primu parti de sa partida, ma apustis, cumenti ndi passàt su tempus, e duncas is minudus, is meris de domu ant pigau torra fortza e coràgiu, arrannèscendi, tra is atras cosas, a ndi cassai su goiteddu de s'unu a zeru, chi est stètiu de importu mannu, e si cumprendit, po ponni in cabada sa isfida, cumenti si narat. In su segundu tempus, invecias, is meris de domu cun sa camisedda grogu-arrùbia funt arrannèscius a ndi pesai una partida, e unu giogu, bona meda, cun su segundu gol chi est stètiu su frutu de su chi ant fatu in campu. S'allenadori, duncas, no podit fai atru ca torrai gràtzias a is giogadoris cosa sua. De su restu, est una cosa chi ballit puru po is grandus scuadras, po is grandus assòtzius chi currint in su campionau de sa Sèrie A o de sa Sèrie B, s'allenadori depit fai unu trabballu de importu mannu, a pigai totus cussas decisionis, a sighiri binticuatru-binticincu piciocus (e duncas, binticuatru – binticincu concas) siat po is allenamentus chi, mescamente, po is partidas, ma nc'est de nai puru (e est craru) chi cussus chi currint avatu de sa bòcia, a sa fini, funt is piciocus etotu; e duncas funt issus chi si ndi iant a depi pigai totus is cumplimentus a sa fini de is giogus. «Is piciocus cosa mia funt stètius a trassa de àngelus; apu tentu sa possibbilidadi de trabballai impari a una scuadra, a una truma de oru; ant fatu una stagioni toga meda, duncas, e custa est una cosa chi ballit po totus, ma pruschetotu, depeus partiri, a ddis torrai gràtzias, de is giogadoris prus matucus, cussus chi, a contus fatus, faint parti de custa rosa de una biga manna de tempus», m'at contau Lellu Atzori. Unu de is arragodus chi s'allenadori no s'at a scaresci mai, est a nai no s'at a bogai mai prus de sa conca, funt is facis chi teniànt is piciocus, is giogadoris cosa sua candu, duas stagionis fait, iant pèrdiu sa partida finali in domu de is de su Belchidda e ndi fiant cabaus, de sa Primu Categoria, a sa Segunda. Sa cosa mellus chi si podit fai, candu nd'arruis (letziòni prus manna de custa, fortzis, no nd'apu agatada atra, in custa vida), est cussa de circai de ti ndi strantaxai, de nd'artziai sa conca acoitu. E sa sociedadi de is de su Macumere est arrannèscia a fai unu trabballu de importu mannu meda, partendi pròpriu de s'istadi passada. De su restu, est una cosa chi ballit po is scuadras, ma puru po is cristianus chi depint cumbati contras a is dannus e is arroris de sa vida: no nc'est nudda de mellus, po imparai is cosas, e duncas po scramentai (imperendi unu fueddu chi mi praxit meda meda), ca torrai a partiri de is erroris (e de is arroris) cosa nosta etotu. Duncas, is de su Macumere ant circau de cumprendi ita totu fiat andau trotu in s'ùrtimu campionau chi iant fatu in Primu Categoria, e pròpriu de inguins funt torraus a partiri (cumenti si iat a depi fai) po ndi cuncodrai sa stagioni de cust'annu. Is de su Macumere, de su restu, tèniant beni in conca s'obbietivu chi boliànt e depiànt cassai: sa cosa de importu prus manna, est craru, fiat cussa de arrannèsci a binci su campionau, est a nai de serrai is giogus a su primu postu in sa lista; peròu nesciunu de issus (partendi de is de sa sociedadi, passendi de is giogadoris e arribbendi pròpriu a s'allenadori etotu) no s'est mai pèrmitiu de tzerriai sa cosa a forti (cumenti si narat in bidda), chistionendindi, mancai, cun is giornalistas. Is fueddus, de su restu, a bortas ballint pagu diaderus, e su chi contat de prus est su de fai a biri cantu ballis in campu, cassendindi, mancai, is puntus e is bìncidas de is partidas. Is de su Macumere, custu a su mancu est cussu chi s'at contau s'allenadori (e chini mellus de issu podit sciri cumenti funt andadas is cosas?), si nci funt ghetaus a giogai dònnia partida cun afròddiu mannu e cun sa conca chi serbit po giogai beni (est a nai lìmpia e sboida de totus is pentzamentus prus grais, chi cun su giogu de sa bòcia nci brintant pagu e nudda, cumenti si narat). Una de is cosas de importu prus mannu, de su restu (ballit po su giogu de su càlciu ma ballit, puru, po sa vida etotu), est su rispetu chi arrannèscis a donai, ddi nau diaici, a is atras scuadras. De su restu, is scrammentus, is sciusciadas a terra prus mannas, e prus lègias, nd'arribbant giai giai sèmpiri candu pentzas chi s'aversàriu no ballat nudda, chi siat meda ma meda prus pagu forti de su chi ses tui; ma segumenti su càlciu no est una iscièntzia chi sighit un arrastu deretu (cumenti intendu fatu fatu nai de is allenadoris etotu), intzandus no podis mai sciri ita t'abertàt e, duncas, cumenti ant a andai is cosas. Ma chi arrannèscis a ndi cabai in campu (torrendi a sa faina, a sa chistioni cosa nosta) cun sa gana bona, e chi arrannèscis a giogai cun sa scuadra chi s'agatat a s'ùrtimu postu de sa lista cun sa pròpriu afròddiu chi nci iast a ponni gioghendi contras a is segundus de sa lista, intzandus podis abarrai seguru de su fatu chi is cosas ti ant a andai beni. Custu bollit, nai, puru, ca estus a depi circai de pentzai feti a is fainas cosa nosta, pentzai a su chi sucèdit in domu nosta (o in sa vida nosta) e no abarrai, a totu dì, a pentzai a is atrus. Una cosa est crara: a is de su Macumere, cumenti m'at contau Antonellu Atzori, de su restu, nesciunu at mai regalau nudda; de seguru no ant mai bintu una partida chentza fadiai, e chentza ndi ghetai aforas unu bellu tanti de stìddius de sudori. Is atras scuadras puru, de su restu, est a nai totus is aversàrius, funt arribbaus a ammitiri ca is grogus-arrùbius funt stètius is prus fortis, e chi, duncas, no nc'est stètiu nudda de fai po nemus. Arrannèsci a ddus frimai est stètiu, giai giai, impossibbili, cumenti si narat. S'artziada in Primu Categoria, duncas, si dda funt guadangiada a cropus (ddi naraus diaici) de gol e de giogadas e de partidas bonas. Is de su Macumere, de su restu, funt arrannèscius a ndi pesai calincuna cosa cumenti a cincuantatres gol fatus (nesciuna de is atras trexi scuadras est arrannèscia a fai mellus), e nd'ant incasciau feti bintunu (chi funt cuindixi in mancu de cussus chi ant incasciau is de s'Ollolai, is de su Cullieri e is de sa Bolotanese de Olothene, po nd'arremonai tres). Po s'allenadori, duncas, no est unu ispantu (e ddu narat issu chi at pòtziu trabballai cun is giogadoris cosa sua po un annu interu, dònnia dònnia cida): est de sa primu dì, de su restu, chi Atzori iat cumprendiu de podi trabballai impari a una truma de giogadoris fortis meda, chi teniant totus is cartas, cumenti si narat, po ndi cassai su primu postu de sa lista. Ma sa cosa no est mai bessida aforas de is spolladroxus, est a nai ca no funt abarraus a ndi chistionai cun sa genti, ma ant feti pentzau a curri prus a forti de totus is atrus. S'allenadori est cunvintu de su fatu, tra is atras cosas, chi s'arregodu de una stagioni de importu, de unu campionau bintu, si ndi studit acoitu aintru de sa conca de sa genti, mancai in cussa, puru, de is tifosus; su chi abarrat in sa stòria de una scuadra, invecias, funt is numerus chi ses bonu a ndi pesai. Pròpriu po custu, is de su Macumere funt prexaus cumenti a sa dì de sa Pasca (cumenti si narat) po su chi funt arrannèscius a fai.

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna - IMPRENTAS 2022-2023. LR 22/2018