Arragodus: is de su Muristeni funt stètius is prus fortis in sa Lista A de sa Promotzioni

Nci funt stagionis chi funt diaici perfetas chi parint bessidas aforas de unu bisu e, cumenti si narat, "chi est unu bisu, fadeimì su prexei de no mi ndi scidai". 

Si iat a podi serrai diaici totu sa chistioni acapiada a sa cursa ca funt stètius bonus a ndi pesai is de su Muristeni, ca apustis de nd'essi cabaus de categoria (est sucèdiu pròpriu s'annu passau, in su campionau de su duamilla e bintiduus - duamilla e bintitres) ndi funt torraus a artziai, acoitu meda, si cumprendit, in su campionau de s'Ecellenza, chi est su prus mannu, cussu de importu prus mannu, iat a fai a narai diaici puru, tra totus cussus chi si giogant in Sardìnnia (e seus chistionendi, mescamente, si cumprendit, de is campionaus pesaus de sa Federatzioni Italiana de su Giogu de su Càlciu). 

E duncas, si cumprendit, est una cosa de su restu ca ballit po sa vida e, duncas, no feti po su giogu de sa bòcia, candu nd'arruis, candu ndi liscinas a terra, sa cosa mellus ca podis circai de fai est cussa de ti ndi torrai a strantaxai mancai allestru; s'assòtziu de su presidenti Marcu Carboni, duncas, chi tenit in manu is crais de sa scuadra de una bella pariga de annus (ant a essi de seguru prus de dexi, poita candu deu seu intrau a trabballai cun is amigus de su giàssu de su Diàriu Sportivu, is de su Muristeni, mancai a s'epoca si tzerriant "Kosmoto Monastir" fiant currendi in su campionau de sa Primu Categoria, fiat su duamilla e undixi, chi no mi nd'arregodu mabi) at fatu unu trabballu bonu meda, partendi de sa fentana de su mercau de s'istadi, innoi funt stètius bonus a agatai s'acòrdiu cun una surra manna meda de giogadoris fortis, partendi, pròpriu, de Mauro Ragatzu, ca in dì de oi, si iat a podi narai diaici, est unu de is atacantis prus fortis chi ddoi funt in su mundu de is diletantis sardus, e bastat a narai, po cumprendi mellus de ita seus chistionendi, ca cust'annu est stètiu bonu a ndi pesai calincuna cosa cumenti a trintacuatru gol, chi no funt pagus de seguru (fadendi su contu, chi boleus, chi teneis cincu segundus feti de nci fuiai in sa chistioni, ca Alessio D'Agostino, un antru de is giogadoris cun s'esperièntzia prus manna chi ant giogau in custa stagioni cun sa camisedda de is de su Muristeni, nd'at cassau prus de sa metadi, est a nai "feti" (feti po modu de narai, si cumprendit beni) sexi, chi funt, de su restu, su pròpriu tanti de gol chi at fatu unu giogadori forti cumenti Abdoulaye Mboup, chi at agiudau is de su Castiadas a ndi cassai su segundu postu de sa lista. 

E duncas, is de su Muristeni nd'ant pesau unu spetàculu, cumenti si iat a podi narai, e mescamente po is tifosus de sa bidda etotu, chi ant sighiu sa scuadra in truma manna, mescamente me is partidas in domu, e si funt potzius gosai, mi benit de ddu narai diaici, unu cursa tra is prus togas chi ddoi funt stètias me in totus is catodixi campionaus chi sigheus cun su Diàriu Sportivu, est a nai partendi de is seti de sa Segunda Categoria, is cuatru chi pertocant sa Primu Categoria, is duus de sa Promotzioni (est craru!) e puru cussu de s'Ecellenza. Tocat a narai, puru, duncas, ca su campionau de sa Promotzioni de cust'annu (seus chistionendi de sa stagioni de su duamilla e bintitres – duamilla e binticuatru), a su mancu po su chi pertocat sa Lista A (de sa Lista B nd'eus a chistionai, mancai, in s'artìculu chi at a bessiri aforas sa cida chi at a brintai, chi su Cielu at a bolli custu beni po mei e po bosatrus puru), fiat bellu e tostau (m'est bènniu de ddi narai diaici, isperu chi si cumprendat su chi seu circhendi de si nai, ma immoi si ddu provu a spiegai mellus), fadendi su contu de totus is scuadras fortis chi ddoi fiant. Is de su Muristeni, si cumprendit, no fiant is ùnicus a tenni una scuadra forti, ma is aversàrius fiant medas, partendi, pròpriu, de is de su Castiadas, sighius de un allenadori giòvuneddu ma bravu meda cumenti est Cristian Dessì, passendi po is de su Terraba Frantziscu Bellu, chi ant trabballu impari a un allenadori bravu cumenti Mauriziu Firinu, e fintzas a arribbai a is de su Pirri, chi funt stètius sighius de Busanca, unu de is allenadoris cun s'esperièntzia prus manna, a su mancu po su chi pertocat su mundu de sa Promotzioni etotu. E duncas, cumenti s'apu narau, is aversàrius fortis no mancant de seguru, e custu bolit narai, puru, ca is de su Muristeni ant dèpiu sudai, e meda puru, si cumprendit, po si lassai a is pabas totus is atras scuadras. E si iat a podi narai, puru, chi nci funt arrannèscius, e beni meda puru, fadendi su contu ca is campidanesus ant acutu (funt stètius bonus a ndi cassai, chi si praxit de prus cumenti sonat) a fai otantases puntus in trintacuatru bessidas, chi funt bintiduus in prus (e no funt pagus de seguru, mi benit de narai) de is chi nd'ant cassau is biancu-birdis de su Castiadas, e bintinoi puntus in prus (a fai is contus nci poneus pagu meda) de is chi nd'ant cassau is de su Terraba, e duncas, po acabbai, trintaduus puntus in prus de is chi nd'ant cassau is arrùbius-brau de su Pirri. 

E duncas, giai totu custu chi apu scritu, iat a podi essi bastanti po si fai a cumprendi sa stagioni toga meda chi funt arrannèscius a ndi sforrai (ddi nau diaici, gioghendi unu pagheddeddu a fai su poeta, chi est una de is cosas chi mi praxit a fai de prus, a su mancu po su chi pertocat is artìculus in sardu, e chi seis costumaus a ddus ligi scieis beni de ita seu chistionendi), a ndi pesai is biancus-asullus. 

Chi seis costumaus a lìgi is artìculus chi ndi bogaus aforas dònnia dònnia giòbia de s'annu, chentza de ndi sartai nemmancu unu, scieis giai ca mi praxit a nci stichiri, in mesu a is chistionis acapiadas a strintu a su mundu de su càlciu, calincunu strollichimini puru (o calincuna chistioni acapiada a sa filosofia, mancai, chi est una de is cosas chi mi andant de prus in custa vida, una de is cosas chi mi praxit de prus fintzas a m'amachiai, si iat a podi narai diaici puru), po circai, mancai, de ndi cassai s'atenzioni de cussas personas puru (e mi parit de cumprendi ca no funt pagus de seguru, a su mancu custu est su chi mi arribbada candu chistionu cun sa genti de su trabballu chi fatzu) chi no funt acapiadas a strintu cun is fainas chi pertocant su mundu de is giogadoris diletantis sardus. 

E duncas, cumenti eis potziu biri a solus, po custa cida apu atacau acoitu cun is chistionis acapiadas a is resultaus de is partidas, chentza de si fai perdi tempus, chentza de si fai perdi nemmancu unu segundu. Su giogu chi apa a fai, po oi, mancai, at a essi cussu de arraxonai apitzus de is chistionis chi nd'arribbant de su mundu de su càlciu (e mescamente, po s'articulu de oi, est craru, eus a arraxonai impari apitzus de sa stagioni de importu manna chi nd'ant pesau is de su Muristeni, deu creu chi custu si siat giai cumprèndiu, e megu a brullai), circhendi de cumprendi chi si podint lassai, chi si podint regalai, mancai, calincunu consideru chi potzat essi de importu, puru, po sa vida cosa nosta de dònnia dì, chi est una de is cosas prus spassiosas chi mi funt capitadas de candu apu incumentzau custu trabballu cun is artìculus scritus in su sardu chi si fueddat innoi in su Campidanu de mesu, e sa cosa andat ainnantis giai de cuatru annus, chi si depu narai sa beridadi, e no parit berus, a bortas, de cumenti su tempus parit giai giai chi si ndi bobit, mescamente candu sighis una faina, candu fais unu trabballu chi ti praxit. E mi parit de essi basau de sa bona sorti, chi pròpriu si depu narai sa beridadi, chi pròpriu si depu narai cumenti dda pentzu, a mi podi guadangiai custus cuatru arriabis chi mi serbint po bivi in custu mundu (mundu macu meda, iat a fai a narai custu puru, immoi chi nci seu) cun is cosas chi scriu. E duncas, gràtzias a su Cielu, mi benit de narai. 
Ma torraus a nosu. 

Fia narendusì, mellus: fia contendusì, pròpriu a s'incumintzu de custu artìcolu etotu, ca is de su Muristeni nd'ant pesau una stagioni diaici toga chi parit unu bisu, e po cumprendi mellus su chi seu circhendi de si narai, iat a bastai andai a castiai is numerus. E intzandus: sa primu cosa, sa cosa de importu prus manna, est ca apitzus de trintacuatru giorronadas, Ragatzu e is cumpàngius cosa sua funt stètius bonus a ndi cassai bintises bìncidas, e po otu bortas feti ant serrau sa partida cun su resultau in paridadi, est a nai ca po feti otu bortas funt bessius de su campu cun feti unu puntixeddu in buciaca. Sa cosa de importu prus mannu, immoi nci seus arribbaus, est ca is de su Muristeni no ant pèrdiu nemmancu po una borta, est a nai chi no nd'ant ghetau aforas nemmancu una làgrima, sèmpiri po giogai a fai su poeta, e sèmpiri chi mi ddu permiteis, est craru. E duncas, immoi chi nci seu, si potzu narai, puru, ca no nc'est stètia nemmancu un antra scuadra, tra totus cussas chi currint me is campionaus de sa Segunda Categoria, de sa Primu Categoria, de sa Promotzioni (e seus chistionendi mescamente de sa Lista B, fadendi su contu che de sa Lista A ndi seus chistionendi in custu artìculu etotu), e fintzas a ndi lompi a is scuadras de s'Ecellenza puru, chi no apat pèrdiu nemmancu una partida. E duncas, ddu podeis cumprendi a solus (nci bolit pagu meda, deu pentzu, a su mancu), de totu su prexu e de totu s'afròddiu chi depint tenni in su coru is muristenesus. Ma po cumprendi cantu est stètia toga sa cursa chi nd'ant pesau is de su Muristeni cust'annu, deu creu ca sa cosa mellus, prus bona chi si potzat fai, siat cussa de andai a castiai, impari, chi seis de acòrdiu, e chi ndi teneis gana, cumenti ddis funt andadas is cosas, torrendi a bivi dònnia partida, a su mancu po su chi pertocat su resultau finali, tra totus is trintacuatru bessidas chi nci funt stètias in su campionau de cust'annu, chi est cussu chi megu a fai, giai de una pariga de cidas, a si nai sa beridadi, po chistionai de totus is scuadras chi nd'ant cassau su primu postu de sa lista. 

E duncas, is biancus-asullus ant incumentzau a curri, impari a totus is atras scuadras de sa lista, ca fiat su binticuatru de su mesi de cabudanni: cumenti scieis beni (e chi no ddu scieis deu seu innoi pròpriu po si ddu arregodai) is partidas de sa Promotzioni torrant a incarrerai apustis de is giogus de s'Ecellenza, impari, duncas, a is campionaus de sa Primu Categoria e una cida ainnantis de candu torrant a incumentzai is campionaus de sa Segunda Categoria (ca funt is ùrtimus a torrai a partiri, si cumprendit). E duncas, is piciocus sighius de Marcellu Angheleddu ant giogau sa primu partida de su campionau de su duamilla e bintitres – duamilla e binticuatru in domu cosa insoru etotu, po sa isfida contras a is de s'Arborea, cun is campidanesus chi funt arrannèscius a ndi cassai sa primu bìncida, gràtzias a su resultau, togu e tundu tundu, de duus a zeru. Sa cida avatu, seus chistionendi duncas de sa partida chi s'est giogada sa primu dì de su mesi de ladàmini, is muristanesus funt andaus a fai visita a is de su Castiadas, po una de is partidas de importu prus mannu, a contus fatus, de totu su torneu, fadendi su contu ca, cumenti s'apu giai arremonau, de su restu, is biancus-birdis ant serrau sa cursa cosa insoru a su segundu postu de sa lista, ma cun calincuna cosa cumenti a bintiduus puntus in mancu de cussus chi nd'ant bodditu is primus de sa classi (cumenti si iat a podi narai); in sa partida de s'andada, duncas, Ragatzu e is cumpàngius cosa sua funt stètius bonus a binci, torra,  un su resultau de duus a zeru, su pròpriu resultau chi nd'iant bodditu in sa primu bessida (si cumprendit beni chentza s'agiudu cosa mia). In sa de tres bessidas, intzandus, is de su Muristeni ant bintu, aranti de is tifosus cosa insoru etotu, cun su resultau de cuatru a duus, contras a is de su Gùspini, chi s'annu passau giogànt in su campionau de s'Ecellenza, impari, pròpriu, a is muristanesus, chi a sa de cuatru bessidas si funt dèpius acuntentai feti de unu puntixeddu (cumenti si narat candu sa tassa est mesu prena), in sa sfida, de importu mannu, e tostada meda, chi ant dèpiu giogai in domu de is de su Terraba Frantziscu Bellu, chi, a contus fatus (e immoi chi funt acabbaus totus is giogus, a fai is contus si benit mellus puru), funt stètius una de is scuadras prus fortis chi ddoi funt stètias in sa Lista A, fadendi su contu chi ant serrau sa cursa cosa insoru a su de tres postus. 

E duncas, apustis de tres bìncidas de sighiu, cumenti fia giai contendusì, ant serrau una partida chentza de fai nemmancu unu gol (una cosa chi est sucèdia feti un'antra borta in totu su campionau, e nd'eus a chistionai tra pagu), e duncas, su resultau est abarrau siddau, cumenti si narat, cun su resultau de zeru a zeru. In sa de cincu bessidas, intzandus, is de su Muristeni funt andaus a sbati apitzus (ddi nau diaici, gioghendi, mancai, a fai su poeta, ma feti unu pagheddeddu, e megu a brullai, gei si cumprendit, berus est?) de is de s'Orrolese, cun is piciocus sighius de Marco Marcialis (chi trabballat cun s'assòtziu de Arroli de una biga de tempus, ant a essi calincuna cosa cumenti a dexi annus) chi funt stètius bonus a ndi cassai duus gol, in domu allena, e is de su Muristeni chi, peròu, nd'ant cassau atrus duus. E duncas, su resultau finali est stètiu, si cumprendit beni (ca a fai custus contus seis bonus bosatrus puru, ndi seu giai giai seguru), de deuus a duus. E intzandus, fait a narai custu puru, est berus ca is de su Muristeni funt arrannèscius a partiri a forti meda (fadendi su contu chi ant bintu is primus tres partidas de su campionau), ma apustis fait a narai, puru, ca is scuadras de is aversàrius no ddis ant mai regalau nudda, nemmancu mesu puntixeddu, cumenti si iat a podi narai e cumenti si cumprendit, puru, e beni, de is duas partidas chi apu arremonau immubagora e chi ant serrau cun su resultau in paridadi. Ma in su giogu de sa bòcia, cumenti in sa vida etotu, sa cosa de importu prus manna est torrai a partiri, mancai prus forti de su chi fiast fadendi, e duncas, torrai a binci allestru, acoitu. E diaici, difatis, funt andadas is cosas, chi est berus (cumenti est berus), ca in sa de ses bessidas is de su Muristeni funt arrannèscius a binci, cun su resultau togu meda e tundu tundu, de tres a zeru, in domu de is de su Cus de Casteddu (chi, mi praxit a si ddu arragodai, funt sa scuadra chi nd'ant pesau is de s'Universidadi), sighius de una bella pariga de annus de Claudiu Meloni; iat a tocai a narai, immoi chi nci seus, ca is de s'universidadi ant fatu una prima parti de stagioni toga meda, est a nai, duncas, ca funt sèmpiri abarraus me is primus postus de sa lista, e pariàt, giai giai, chi ndi podessint cassai, chi no su primu postu, chi no su segundu, a su mancu su de tres postus in sa lista. In sa primu bessida de su mesi de Donniassantu, is de su Muristeni ant bintu, cun su resultau tundu tundu de cuatru a zeru, sa partida, chi s'est giogada aranti de is tifosus cosa insoru etotu, contras a is de s'Atleticu de Casteddu. Su doxi de su mesi de Donniassantu, invecias, po sa de otu bessidas de sa stagioni (e sèmpiri po su chi pertocat is partidas de s'andada, cumenti seus costumaus a ddas tzerriai), is biancus-asullus ant serrau, cun su resultau de duus a duus, sa partida de importu contras a is de su Pirri, sighius de un allenadori de esperièntzia manna cumenti est Pierpaolu Busanca. Is arrùbius-brau funt stètius bonus a ndi pesai una cursa toga meda, e fintzas a s'ùrtimu segundu si funt donaus de fai, cumenti si iat a podi narai, po ndi cassai a su mancu su de tres postus in sa lista, chi est s'ùrtimu chi ballit po ndi cassai sa possibbilidadi de giogai is partidas finalis (cussas chi, a sa moda de is ingresus, tzerriaus play-off), ma a sa fini, is pirresus ant serrau sa stagioni a su de cuatru postus in sa lista, cun tres puntixeddus feti in mancu de is chi nd'ant cassau is de sa Terraba Frantziscu Bellu (e duncas, cincuantaseti contras a cincuantacuatru). 

Ma sigheus a andai ainnantis cun sa storia de su campionau po su chi pertocat su Muristeni. Po sa de noi bessidas de s'annu, chi s'èst giogada su dexennoi de su mesi de Donniasantu, s'assòtziu de su presidenti Marcu Carboni ant bintu sa partida de importu mannu meda, chi ant giogau in domu cosa insoru etotu, contras a is arthanesus de s'Idolo, sighius cust'annu de un allenadori bravu cumenti Simoni Podda, cun su resultau finali de duus a unu. Est a nai, duncas, ca is arthanesus si dda funt giogada fintzas a s'ùrtimu segundu, ma ndi funt bessius de su campu a buca asciuta. In sa bessida de su bintises, invècias (chi est stètia, si cumprendit beni, s'ùrtima chi ant giogau po su mesi de Donniassantu), is de su Muristeni funt abarraus chentza nemmancu unu goiteddu fatu, chi si potzu imboddiai sa chistioni diaici (e diaci m'est beniu de ddu sciri, si cumprendit); est a nai ca sa partida in domu de is de su Bidda Matraxia, chi funt stètius tra is scuadras chi nd'ant pesau sa cursa prus toga (e fortzis nesciunu s'abertàt chi podessint curri diaici a forti), funt stètius bonus a serrai sa partida contras a is primus de sa classi (e contras a s'atacu prus forti tra totus cussus chi ddoi fiant in sa Lista A de su campionau de sa Promotzioni) cun su resultau, togu meda (a su mancu po su chi pertocat is arrùbius-brau meris de domu), de zeru a zeru. Custa est stètia, po ddu nai craru e tundu, sa segunda e ùrtima borta ca is piciocus sighius de Angheleddu no funt stètius bonus, no funt arrannèscius a ndi cassai nemmancu unu goiteddu. Giai de sa partida apustis, difatis, is de su Muristeni ant torrau a incumentzai a curri a forti meda, cun su tres a unu chi funt stètius bonus a scudi a faci a is de su Ceraxius; su dexesseti de su mesi de idas, invècias, D'Agostino e is cumpàngius cosa sua nd'ant cassau sa bìncida, cun su resultau de unu a zeru, in domu de is de su Lanusè, po una de is partidas prus dificilis tra cussas chi ant giogau cust'annu. Su bintires, invècias, sèmpiri de su mesi de Idas, si cumprendit beni, e duncas, duas diis ainnantis de is festas po su Nadali, in s'ùrtima bessida de su duamilla e bintitres, is de su Muristeni ant bintu cun su resultau de cincu a zeru, in domu cosa insoru etotu, contras a is de s'Arbus. Candu is giogus funt torraus a partiri, in s'annu nou (est a nai, duncas, in su mesi de gennàrgiu de su duamilla e binticuatru), is de su Monastir tèniant (ma sa cosa ballit puru po is atras scuadras de sa lista, gei si cumprendit beni, deu pentzu) de giogai atras tres isfidas, po serrai cun sa lista de partidas chi balliant po s'andada (cumenti tzerriaus sa primu parti de sa stagioni, sa primu parti de unu campionau, duncas): su ses de su mesi de gennàrgiu, duncas, is muristanesus funt arrannèscius a binci, cun su resultau de tres a duus, in domu de is de su Gonnos, e custu bolit narai, torrendi a sa chistioni chi apu pigau ainnantis, ca fintzas is ùrtimus de sa classi, is ùrtimus de sa lista, tèniant is cartas bonas po si dda gherrai contras a is primus de sa classi. Su catodixi de su mesi de gennàrgiu, is de su Muristeni si ndi funt pigaus is tres puntus chi ddoi fiant, badda badda in su pratu, gràtzias a su tres a zeru, tundu tundu tundu, chi nd'ant pesau contras a is de su Tortolì. Su bintunu, sèmpiri de su mesi de gennàrgiu, is biancus-asullus funt andaus a giogai contras a is tabarchinus de sa Verde Isola (chi ant tentu strobbus mannus cun su campu de Carluforti, e duncas ant dèpiu giogai totus is partidas in domu allena, cumenti si iat a podi narai, e pruschetotu in su campu chi ddoi est in Sant'Antiogu), e nd'ant cassau is tres puntus, e duncas sa bìncida, gratzias a su resultau finali de tres a zeru. E immoi chi nci seus, intzandus, podeus andai a castiai, fadendi allestru, mancai, cumenti funt andadas is cosas in sa lista de partidas de sa torrada, cumenti tzerriaus is isfidas chi si giogant in sa segunda parti de sa stagioni. E duncas, is de su Muristeni ant incumentzau cun su duus a duus chi nd'ant pesau in domu de is de s'Arborea (chi giogant de unu bellu tanti de annus in su campionau de sa Promotzioni, e funt una de is scuadras prus tostadas chi ddoi funt de atobiai, chi cumprendeis su chi si bollu narai), ma in sa cida avatu, po a primu bessida de su mesi de friàrgiu, funt arrannescius, torra, a binci sa partida de importu mannu contras a is de su Castiadas, e iat a fai a narai ca fortzis est stètiu pròpriu in cussa giorronada chi is primus de sa classi ant donau unu bellu corpu (ddi nau diaici) a sa cursa po ndi artziai in Ecellenza. Is campidanesus, intzandus, funt stètius bonus, de cussa dì, a binci atras otu partidas de sighiu, est a nai, una avatu de s'atra, e fadendi puru, tra is atras cosas, una biga manna meda de gol. S'undixi de su mesi de friàrgiu ant bintu po cuatru a zeru contras a is de su Gùspini, in domu allena; apustis, in sa bessida de su dexiotu (chistionaus, est craru, sèmpiri de su mesi de friàrgiu), invècias, funt stètius bonus a binci contras a is de sa Terraba Frantziscu Bellu, cun su resultau de tres a unu. S'ùrtima bessida po su mesi de friàrgiu, cussa de su binticincu (po essi prus pretzisus, e si cumprendit ca chi unu giornalista bolit fai beni su trabballu cosa sua depit circai de essi pretzisu meda, po su chi fait, a su mancu, po su chi est possibbili),is muristanesus ant torrau sa visita a is de s'Orrolese, e nd'ant cassau is tres puntus gràtzias a su resultau, tundu tundu, de cuatru a zeru. In sa primu bessida de su mesi de martzu, duncas, is de su Muristeni funt partius, e beni meda, gràtzias a sa bìncida, cun su resultau de cuatru a unu, contras a is de su Cus de Casteddu. Atrus cuatru gol ndi funt arribbaus in sa partida chi ant giogau in domu de is de s'Atleticu de Casteddu (cuatru a unu su resultau finali, po essi prus pretzisus ancora), candu fiat su dexi de su mesi de martzu. Su dexesseti de su mesi de martzu, est a nai, duncas, e si cumprendit, sa cida avatu, is de su Muristeni ant bintu contras a is de su Pirri, cun su resultau, torra, de cuatru a zeru. Su binticuatru de su mesi de martzu nd'est arribbada sa bìncida in domu de is de s'Idolo, cun su resultau de duus a zeru, e in sa bessida de su sabudu de Pasca Manna (est pròpriu berus ca, a su mancu po su chi pertocat cust'annu, nci funt stètias partidas giai giai dònnia dì, mancai me is diis de festa puru), est a nai in sa partida chi s'est giogada su trinta de su mesi de martzu, is de su Muristeni ant serrau sa isfida contras a is de su Bidda Matraxia cun su resultau, togu meda (fait a ddi nai) de otu a zeru, po una de is bìncidas prus spàssiosas, mi benit de ddu narai diaici) chi funt stètius bonus a pesai in su duamilla e binticuatru. In sa primu bessida de su mesi de Abrili, invècias, chi fiat su seti, is biancus-asullus si funt dèpius acuntentai (acuntentai po modu de narai) de ndi cassai unu puntixeddu, cun sa partida chi s'est serrada cun su resultau siddau in paridadi, po unu a unu, ma pròpriu cussu puntixeddu at pèrmitiu a is piciocus sighius de Angheleddu, de ndi cassai sa bìncida de su campionau; est a nai ca, gràtzias a cussu puntixeddu, ant tentu sa seguresa de si lassai a is pabas is de su Castiadas. Me is ùrtimas ses partidas de s'annu, duncas, is de su Muristeni ant bintu po cincu bortas e feti po una borta ant serrau sa partida in paridadi. Duncas, su catodixi, sèmpiri de su mesi de abrili, nd'est arribbau su cuatru a zeru chi nd'ant pesau, chi funt stètius bonus a ndi pesai, chi si praxit de prus cumenti sonat, in domu de is de su Ceraxius; apustis, fiat su bintunu, est arribbau s'unu a zeru in sa partida, chi ant giogau in domu cosa insoru etotu, contras a is de su Lanusè. Su bintotu de su mesi de abrili, po sa de catodixi bessidas in sa lista de partidas de sa torrada, is de su Muristeni ant serrau sa partida in domu de s'Arbus cun su resultau de unu a unu, ma apustis ant bintu po atras tres bortas: sa primu dì de su mesi de maju (sa dì de is trabballadoris, e fait arriri ca is giogadoris diletantis nd'ant aprofitau de sa dì de festa po cabai torra in campu), in sa partida chi ant giogau in domu cosa insoru etotu, contras a is de su Gonnos, cun sa partida chi s'est serrada cun su resultau de cuatru a zeru; in sa bessida de su cincu de maju, in domu de is de su Tortolì, cun su resultau, togu meda, tocat a ddu narai torra, de cincu a unu, e in s'ùrtima bessida de sa stagioni, chi s'est giogada su doxi de su mesi de maju, in domu cosa insoru, contras a is de sa Verde Isola, chi nd'ant bodditu una bella surra, cumenti si iat a podi narai, cun su resultau finali de dexi a zeru. 

E immoi chi apu acabbau de si torrai a contai totus is ispantus chi nd'ant pesau is de su Muristeni, deu creu ca sa cosa prus bona chi potzu fai est cussa de si fai ligi totu su chi m'at contau pròpriu s'allenadori de is biancus-asullus, est a nai, duncas, Marcellu Angheleddu, chi apu arremonau ainnantis puru. E de su restu, est cussu ca m'arrapitu fatu fatu, chini mellus de s'allenadori podit sciri cumenti funt andadas is cosas in domu sua? «Po primu cosa – m'at scoviau Marcellu Angheleddu apustis de sa partida chi sa scuadra cosa sua iat giogau in domu de sa Gialeto, in Serramanna, duncas – depu torrai gràtzias a su diretori de s'assòtziu cosa nosta, Zanda, poita m'at donau sa possibbilidadi de allenai una scuadra diaici forti, mancai deu seu fadendi s'allenadori de duus annus. E pròpriu po custu, depu torrai gràtzias a totus is dirigentis e a su presidenti de s'assòtziu, Marcu Carboni, po sa fiducia chi ant tentu. Depu torrai gràtzias, puru, e nci iat a mancai atru, a totus is personas chi m'ant agiudau a sighiri sa scuadra, e duncas, depu torrai gràtzias a totus is giogadoris chi ant fatu parti de custa rosa. Sa cosa de importu prus mannu, in custa stagioni – at sighiu a mi contai Angheleddu – est stètia su de tenni su coru e sa conca selènas. Sa satisfatzioni prus manna, po su chi mi pertocat, est stètia cussa de arrannèsci a ndi pesai unu progetu diaici bonu: a nai sa beridadi, eus incumintzau a cuncodrai sa rosa po sa stagioni de su duamilla e bintitres – duamilla e binticuatru giai de s'istadi passada, candu ndi festus cabaus de s'Ecellenza. Po mei, a su mancu, est stètiu unu prexu mannu: eus fatu una cursa toga meda, siat po su chi pertocat su giogu, e siat su chi pertocat su tanti de puntus chi seus stètius bonus a ndi cassai; chentza de si ndi scaresci de totu sa biga manna de gol chi eus fatu a is portieris de is scuadras aversàrias. Candu depis torrai a partiri apustis chi ndi cabas de categoria (po su chi in italianu tzerriaus "retrocessione" ndr), capitat ca is piciocus tèngiant s'umori, e s'afròddiu, duncas, in bàsciu meda, cumenti si narat. Sa cosa chi tocat a fai, po incumentzai, sa cosa de importu prus mannu, duncas, est cussa de ndi torrai a portai sa gana bella in su coru, e in sa conca, de is giogadoris cosa tua. Nd'eus pesau, de seguru, una stagioni de oru, e immoi incumentzaus a pentzai, torra, a su campionau de s'Ecellenza, chi est meda, ma meda prus tostau de su de sa Promotzioni, e si cumprendit. Immoi teneus totus su tempus po circai de cumprendi cumenti cuncodrai sa rosa po su benidori, e po cumprendi cali genia de campionau, ddi nau diaici, nd'estus a podi pesai. Pròpriu po custu, depeus cumprendi, mellus, e mancai acoitu, cali iant a podi essi is giogadoris chi si iant a podi donai una bella manu de agiudu, po benni a essi ancora prus fortis de su chi seus stètius cust'annu». 

E duncas, cumenti s'apu arremonau ainnantis, sèmpiri in custu artìculu etotu, unu de is giogadoris prus fortis est stètiu, custu est pagu ma seguru, Mauro Ragatzu, chi gràtzias a is corantacuatru gol chi nd'at cassau cust'annu est stètiu no feti su giogadori chi at fatu prus gol in sa scuadra cosa sua, ma est stètiu su giogadori chi at fatu prus gol tra totus is scuadras chi ddoi fiant in sa Lista A de su campionau de sa Promotzioni. E duncas, a fai is contus, gràtzias a Deus, nci poneus pagu meda: bastat a narai, difatis, chi Ragatzu nd'at cassau is primus duus gol in sa partida contras a sa Gialeto, in sa prima bessida de sa stagioni de su duamilla e bintitres – duamilla e binticuatru, e chi balliat po sa Copa Italia (cun is de su Muristeni chi fiant arrannèscius a binci cun su resultau de duus a unu); sèmpiri in Copa Italia, sa cida avatu, Ragatzu nd'at cassau su gol chi est bàlliu po s'unu a unu chi nd'ant cassau in domu de s'Orrolese; duncas, torrendi a su campionau, Ragatzu at fatu unu gol contras a is de s'Arborea, e sa cida avatu, unu gol puru contras a is de su Castiadas. In su cincu a zeru scutu a faci de is de sa Verde Isola, nc'est unu goiteddu puru de Ragatzu, chi nd'at fatu un antru, torra, in sa partida (chi custa borta balliat po su campionau) contras a is de s'Orrolese; fortzis, una de is partidas prus togas chi Ragatzu at giogau cust'annu est stètia cussa contras a is de su Cus de Casteddu, in domu allena, cun is tres gol chi funt bàllius po su tres a zeru finali. Contras a is de s'Atleticu de Casteddu, Ragatzu nd'at cassau atrus duus gol; unu gol est arribbau, puru, in sa sfida contras a su Pirri. 

E duncas, chi castiaus beni is numerus, podeus biri, si nd'acataus, mellus, ca Ragatzu est stètiu bonu a fai gol po cincu partidas de sighiu, chi fadeus su contu chi at fatu unu gol puru a sa de noi bessidas, in sa partida contras a is de s'Idolo. E diaici at sighiu a fai po totu s'annu, po una de is stagionis prus togas, e arricas de prexu, de totu sa carriera cosa sua.
 

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna - IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018, art. 22