Is de s'Atletico de Uri bobant sèmpiri prus in artu in sa lista de s'Eccellenza; domìnigu marigosu meda po totus is scuadras sardas de sa Sèrie D

Po is Novas de Diario Sportivo de custa cida, scritas in sardu de su campidanu de mesu, boleus, chi nc'arrannesceus, incumentzai cun d'unu paghedhu de filosofia: su scritori francesu, Michel Houllbecq, at contau chi, secundu su parri su, a su mancu, is cristianus chistionant, tra de issus, de su tempus (tempus bonu o tempus malu) poita funt animabis, mancai calincuna borta si dhu scarescint. E cumenti is animabis, is cristianus puru (est a nai is ominis e is feminas) dipendint de su tempus. Deu seu cresciu (e in dì de oi nci bivu ancora) in d'una bida innoi sa faina, s'atividadi, est a nai su trabballu de importu prus mannu, est cussa acapiada a sa terra, est a nai sa massaria, su trabballu chi si fait me in su sartu. In Bidd'e Sorris, una de is atividadis de importu prus mannu est su trabballu po ndi pesai is canciofas, ma nci funt terras prantadas a trigu puru. Su tempus, dhu scieus, est unu de is pentzamentus prus mannus po totus is massàius: chi proit tropu, cumenti est sucèdiu pròpriu in su fini de sa cida passada, s'arriscat de nci perdi totu (ballit po su trigu, mescamente, ma po is canciofas puru, chi timint sa cibixia); candu invècias nc'est su sobi, cumenti a oi, su binti de su mesi de Abrili, is cosas andant mellus e su coru puru, a su mancu si parit diaici, si fait prus allirgu, est a nai prus druci, druci cumenti est (cumenti iat a depi essi, a su mancu), una de is stagionis prus togas e bellas de totus: su beranu. E intzandus, si lassaus a is pabas is giorrònadas trotas e legias, ca de acua nd'est arruta meda, chi fortzis sa mitadi iat a essi bastada, e si podeus gosai torra su sobi callenti e is diis selenas. Sa cosa chi ancora abarrat trota, e timeus chi is cosas abarrint diaici a su mancu po atras duas cidas, est a nai fintzas a su tres de su mesi de Maju, chi at a essi de lunis, est su fatu acapiau a su spaniamentu de su tialu de virus: seus cantendi sa pròpria canzoni de prus de un annu, comomai, e si nau sa beridadi, m'iat a praxi meda a no ndi depi prus chistionai, ma custu, a su mancu po imoi, a su mancu in dì de oi, abarrat feti unu bisu. Dhu scieus beni, poita si dhu seus bivendi, dònnia unu apitzus a sa peddi cosa sua, e no est de siguru una passillada de saludi e de spàssiu ma unu trumentu mannu e lègiu meda: sa Sardìnnia sighit a essi pintada de arrubiu, cun totu cussu chi custu pertocat po is vidas de sa genti, cun is bar e is atras atividadis (chistionaus mescamente de is palestras e de totus is logus innoi is personas s'atobiant totus inpari, in trumas mannas) chi ant a depi abarrai serradas a su mancu po atras doxi diis. Unu dabori lègiu e grai meda, po sa conca e pruschetotu po su coru, poita cun custa diis callentis chi ndi funt incumentzendi a arribbai (e ant a sighiri diaici, ndi seus segurus, fintzas a s'intrada de s'istadi) si spedhiat, est craru, unu paghedhu de spàssiu e de sprèviu, ma nc'at a bolli, ancora, unu bellu tanti de passièntzia, isperendi chi diaderus, cumenti s'ant promìtiu is de su Guvernu chi funt sighendi totus is chistionis, cun is vacinus fatus a totus is personas prus mannas (est a nai cussas chi arriscant de prus) eus a podi a torrai a bivi cumenti festus costumaus a fai ainnantis de totu custu budrellu mannu chi, aici a su mancu si parit, s'est ingùtiu totu su mundu.

In s'interis chi abertaus, duncas, de cambiai torra cabori (cun s'ispera de podi torrai a su mancu a cabori grogu, chi pròpriu no si podit torrai a essi a cabori e biancu cumenti s'est capitau a sa fini de Friàrgiu), ma nc'est pagu de abarrai allirgus poita a cantu parit (custus funt is contus chi nd'ant pesau, a su mancu) sa Sardìnnia imoi tenit su RT prus artu tra totus is regionis. Su RT, dhu obeus arregodai, est cussu numeredhu chi serbit po resuminai sa situatzioni apitzus de is apuntoraus e de is mobadius chi nci funt in d'una incontrada. Si parit una brulla manna meda: me is annus passaus festus acapiaus a su chi tzerriant "spread", unu numeredhu chi pertocat, po da contai chenza si perdi tropu in fuedhus e arrexonamentus difìcilis, sa situatzioni economica de una natzioni e de is cristianus chi dhoi bivint; imoi seus acapiaus torra a un antru numeredhu, ma is cosas po sa genti abarrant is pròprias: funt torra tempus lègius po is trabballadoris (is feminas, a cantu parit, funt cussas chi funt paghendi su prètziu prus artu po custa crisi), chi no scint, diaderus, cumenti nci lompi a sa fini de su mesi, poita in medas depint abarrai cun is atividadis serradas e arriscant, diaici, de si morri de su fami, intamis de morri de sturridus, de influèntzia o de alluporis. Ma pròpriu po custu, e dhu naraus cun d'unu spitzu de alligresa (o allirghia, chi si sonat mellus), is de su Guvernu funt giai fadendi arribbai is agiudus in dinai, chi ant promìtiu me is cidas ainnantis, me is buciacas de sa genti. Est craru, nosu isperaus, bisaus chi totu custu dannu potzat acabbai allestru, cun is personas chi ant a podi, diaici, torrai a pentzai a is pròprius fainas.
Cenabara passau, in s'interis, is de su Guvernu, cun is fuedhus de Mario Draghi, chi est su presidenti de su Cunsillu, e cun is fuedhus de su Ministru de sa Saludi, Roberto Speranza, ant circau de crariri cumenti iant a podi andai is cosas in su benidori: at a torrai, duncas, cussa chi tzerriant "zona groga", chi nd'est stètia bogada in su mesi de Martzu, e duncas in d'una regioni pintada de grogu at a essi torra possibbili papai (a prandi e fortzis puru a cenai) me is ristorantis chi tenint is mesas aforas de is aposentus, est a nai me is pratzas o me is corràtzedhus; is de su Guvernu ant chistionau puru de sa possibbilidadi de torrai a oberri is teatrus, is museus e is cinemas puru. Is chi bivint in d'una regioni pintada de grogu, si benit a sciri, s'ant a podi spostai me is atras regionis pintadas de grogu, chenza nesciunu strobu; is chi bivint invècias in d'una regioni pintada a cabori de arangiu, o de arrubiu, cumenti est sa Sardìnnia in dì de oi, s'ant a podi spostai feti chi tenint unu paperi donau apustis de essi fatu su vacinu, o cun is esamis fatus ainnantis de partiri. In cussa chi tzerriaus "zona groga", peròu, e custa est sa cosa de importu prus mannu po su giassu de Diario Sportivu, ant a podi torrai a partiri is atividadis sportivas chi po imoi funt depias abarrai studadas: de su binti-ses de Abrili eus a podi torrai a giogai, in logu obertu, est craru, a su chi tzerriaus "calcetto", a su chi is ingresus tzerriant "basket" (est a nai sa pallacanestro, cumeti dha tzerriaus nosu) e puru a beach volley, est a nai sa "pallavolo" (diaici dha tzerriaus in italianu) giogada in s'anei de su mari. De sa primu dì de su mesi de Maju, giai giai no nci credeus mancu nosu a su chi seus scriendi, nc'at a essi sa possibbilidadi de andai a biri una partida a su campu sportivu, cosa chi ballit feti po cussus sports chi tenint importu natzionali: is partidas de bòcia de is grandus campionis de sa Sèrie A, po nd'arremonai una, passendi de is partidas de sa Sèrie B, sa Sèrie C (cun is tifosus de s'Olbia chi ant a podi torrai a fai su tifu po sa scuadra de su coru cosa insoru), fintzas a arribbai a is partidas de is scuadras sardas chi currint in su campioau de Sèrie D e, no si dhu sus podeus scaresci, is partidas de is otus scuadras chi funt gioghendi po su campionau de s'Eccellenza e currint po arribbai a su primu postu de sa lista, chi donat sa possibbilidadi de nci artziai de categoria e nci lompi, diaici, in su mundu de sa Sèrie D impari a totus is scuadras prus fortis de totu Italia. Est craru, mescamente me is primus tempus, sa genti chi at a podi brintai in d'unu campu a biri sa partida at a essi pagu meda (is de su Guvernu funt pentzendi a calincuna cosa cumenti a su binti-cincu po centu de is personas chi nc'iant a capi), chistioni chi at a balli puru po is cuncertus, po arremonai un'antra faina de importu mannu po su spàssiu e su sprèviu de sa genti. Si chistionat, comentecasiat, de cincucentus persona aintru de unu logu serrau, e piticu, cumenti podit essi una palestra innoi si faint is partidas de su chi tzerriaus pallacanestro; fintzas a arribbai a milli personas po is stadius e is logus prus mannus. Is de su Guvernu, pròpriu in custas oras, ndi funt pesendi totu sa lista de règulas chi eus a depi sighiri (e chi, ndi seus giai segurus, ant a balli po totu s'istadi puru) po podi brintai me is logus a castiai is giogus o is spetaculus: nc'at a essi ancora, est craru, s'òbbrigu de abarrai stesiaus, sunu de s'atru, a su mancu de unu metru, cun s'òbbrigu de tenni sèmpiri in pitzus de sa buca e de su nasu sa carotedha. Ant a abarrai puru is controllus, de fai a s'intrada, po sa callentura. De sa metadi de su mesi de Maju ant a torrai a podi oberri is piscinas (ma feti cussas chi funt in logu obertu); de sa primu dì de su mesi de Làmpadas, invècias, e dhu naraus cun prexu mannu po totus cussus chi dhoi trabballant e puru po totus cussus chi dhoi andandant po si mantenni in saludi, ant a podi torrai a oberri is palestras puru.

Apustis de essi nau totu custu, si parit de tenni su coru unu paghedhedhu prus lèbiu, a su mancu a ligi totu custas bellas prumissas; eus a biri, feti bivendu dì po diì, cumenti ant andai, diaderus, is cosas. E intzandus, seus prontus po oi puru a chistionai torra de bòcia, chi est sa faina de importu prus mannu po su giassu cosa nosta. Boleus partiri, torra, cun su campionau de Eccellenza, chi domìnigu passau, est a nai su dexiotu de su mesi de Abrili, est arribbau a sa de tres giorronadas. Is arrubius-grogus de s'Atletico de Uri sighint a curri a forti meda, bìncint sa segunda partida de sighiu, in domu cosa insoru a su "Ninetto Martinez", e si allogant in buciaca atrus tres puntus chi funt grais a tipu perdas de oru. De su restu sa lista chistionat craru: is piciocus sighius de mister Massimiliano Paba castiant totus is atrus de in artu de su primu postu, cun noi puntus, cincus in prus de is de su Gùspini, chi funt a su de duus postu in sa lista. Po s'Atleticu de Uri sa batalla contras a sa Nuorese no est stètia facili, cun is nùgoresus chi fiant a sa primu bessida, contendi chi iant sartau sa partida de s'undixi de su mesi de Abrili. Is piciocus allenaus de mister Marco Sanna ndi cabant in campu cun sa gana bella de si ndi pigai is tres puntus: sa scuadra est forti, cun is giogadoris chi ndi funt arribaus de pagu tempus, gràtzias a sa fentana de su mercau chi, cumenti scieus, est stètia torra oberta, e is bisus de ndi artziai in Sèrie D, mancai no s'iant medas, dhoi funt ancora totus, cun is nùgoresus chi, dhu arregodaus, funt partius cun cincus puntus de recuperai po torrai a essi a zeru (ma imoi funt feti duus is puntus chi mancant po lompi a su zeru). Is de s'Atleticu Uri nd'aciapant su gol pròpriu me is minudus ainnantis de s'acabbu de su primu tempus, candu Calaresu nci scudit in porta sa bòcia, apustis de unu grandu trabballu fatu de Piga chi fait su passàgiu bonu po su cumpangiu, chi est bravu a abbruxiai is difensoris allenus. Is su segundu tempus, is de s'Uri iant a podi aciapai su de duus gol puru, ma Trini cassat su tiru de is undixi metrus scutu de Stechina, cun sa bòcia chi ndi bessit aforas de su campu. Candu mancant feti una pariga de minudus po nci lompi a sa mes'ora, is grogus-arrubius de domu cassant su segundu gol, cun su tiru, bellu e forti meda, de Ravot. Sa scuadra primu de sa lista ndi ingollit su gol feti me is ùrtimus minudus, candu is de sa Nuorese cassant su duus a unu cun su tiru de is undixi metrus scutu de Ragatzu. Po is de s'Atletico de Uri, ndi seus segurus, est stètiu unu domìnigu merì druci meda. Is de su Gùspini, invècias, si funt depius acuntentai de unu puntixedhu feti, a s'acabbu de sa partida, ma podeus manigiai su fuedhu batalla, po contai totu cussu chi est sucèdiu in sa bessida contras a is allenus de su Castiadas. A sa fini de is noranta minudus de giogu su resultau abarrat frimu, siddau in su zeru a zeru cumenti fiat a s'incumentzu de sa partida, ma custu no bolit nai chi is duas scuadras in campu no ant fatu de totu po binci sa partida. In su segundu tempus, is duas scuadras funt abarradas cun feti dexi ominis in campu, poita Lohoues po is de su Castiadas e Mudu po sa scuadra de su Campidanu de mesu, nd'ant arregotu su cartèllinedhu arrubiu. Is allenadoris, diaici, ant scerau de ndi bogai de su campu duus giodarois fortis cumenti a Curreli e Nieddu, ca in atacu, dhu cumprendeus beni poita scieus cantu funt bravus, podint fai su gol in dònnia momentu. Is de su Gùspini ant circau sa bìncida cun is giogadas de Vinci e Caddeo, chi fiat acanta de agatai unu fallu in area de rigori; is de su Castiadas, invècias, fiant po fai su gol cun Caboni, e cun Tesfai. Is duas scuadras no arrannescint, duncas, a mantenniri su passu de is de s'Atleticu Uri: de su Gùspini nd'eus giai chistionau: segundu postu in sa lista cun cuatru puntus in mancu de is de s'Uri; po is de su Castiadas is cosas andant peus puru, cun feti tres puntus in buciaca e ses puntus de recuperai po ndi podi cassai su primu postu de sa lista. Domìnigu druci meda, e de festa manna, po is biancus-niedhus de s'Ossese, chi ndi torrant in domu, apustis de sa partida contras a sa San Marco de Assèmini, cun tres puntus in buciaca e sa gana de provai a cassai su primu postu de sa lista, chi est sèmpiri atesu cincu puntus. Cun sa bìncida de domìnigu passau, is piciocus sighius de mister Giuseppe Cantara ndi cassant, in sa lista, pròprius is leonis assèminesus. Sa partida, bella meda po totus is noranta minudus, est stètia decidia de unu gol fatu de Gueli, cun d'unu tiru de is undixi metrus. Is de sa San Marco, cun Mancosu e Porcu chi funt stètius tra is giogadoris chi ant giogau prus beni de totus, nc'ant provau in dònnia modu a torrai a aderetzai is cosas, ma s'Ossese at difèndiu su gol cun grandu abbilidadi, gràtzias pruschetotu a is giogadas de duus campionis, in mesu a s'area de rigori cosa insoru, cumenti a Cocco e Valenti, chi ant lassau pagu spàssiu a is atacantis de domu. Primu bessida puru po is de su Pultu Ridundu, chi in domu cosa insoru ant bintu, po duus a zeru, sa partida contras a is de su Bosa: su primu gol est stètiu fatu de Bulla, apustis est arribau puru su gol fatu de unu giogadori forti cumenti a Ruzzittu. Is de su Poltu Ridundu ndi artziant diaici a su de ses postu in sa lista, cun tres puntus in buciaca; is de su Bosa abarrant frimus, cun feti unu puntu.

Po oi, duncas, no s'abarrat atru de fai che castiai a is resultaus de is scuadras sardas chi currint is su Girone G de sa Sèrie D.
In Sèrie D funt arribbaus a sa de binti-seti giorronada e imoi ant a fai duus domìnigus (su de su binticincu de Abrili, est a nai domìnigu chi benit, e su domìnigu de su duus de su mesi de Maju) innoi ant a recuperai totus is partidas chi ndi funt sartadas fintzas a oi; chistioaus de calincuna cosa cumenti a catodixi partidas de giogai ancora, cun duas partidas chi si funt aciuntas a sa lista pròpriu domìnigu passau: seus chistionendi de is partidas tra is de su Latina e is de su Murèra e tra is de su Vis Artena e is de s'Altzaghena. Po is de su Murera, intzandus, est sa de tres partidas sartadas. Domìnigu isfortunau meda po is de su Crabònia, chi ant perdiu sa partida contras a is de sa Nocerina po duus a unu: is allenus ant cassau su primu gol a su de dexiotu minudu in su primu tempus, cun sa giogada de Morero; in su segundu tempus, peròu, is meris de domu ant fatu su gol de s'unu a unu cun su tiru de is undixi metrus scutu de Cappai, ma sessanta segundus prus a tradu, Talamo torrat a nci ghetai ainnantis is de sa Nocerina. Nudha de fai mancu po su Latte Dolce, chi at perdiu, po unu a zeru, sa partida contras a is de su Cassino: is meris de domu ant agatau su gol cun d'una giogada de Ricamato. Perdint, in domu cosa insoru, puru is de su Lanusè e is de sa Torres: is primus nd'ant arregotu duas bussinadas de is de su Gladiator, chi ant agatau su gol feti me is ùrtimus minudus de sa partida:  a su de coranta-tres minudu, in su segundu tempus, nc'est stètiu su gol fatu de Marzano; apustis de cincu minudus, nd'arribbat puru su gol, cun d'unu tiru de is undixi metrus, de Novello. Nudha prexiu mancu po is de sa Torres, chi ant pèrdiu sa batalla contras a is de sa Nuova Florida po unu a zero: su gol de Ferrara, a su de duus minudu de su primu tempu, cun d'unu tiru de is undixi metrus, ballit cantu s'oru.

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018 art. 22