Is de s'Uri bincint sa de cuatru partida de sighiu; su Castiadas si ndi pigat is tres puntus apustis de sa batalla contras a is de su Bosa

Sa Sardìnnia sighit a essi pintada a cabori de arangiu, po sa segunda cida de sighiu: boleus incumentzai diaici, cun custus fuedhus, is novas scritas (e pesadas) in sardu campidanesu po is amigus de su Diario Sportivo, ghetendinci duncas un ogu apitzus de sa situatzioni acapiada a su Covid, ainnantis de si ponni a castiai cumenti funt andadas is cosas po is scuadras sardas de bòcia chi domìnigu passau funt torradas in campu.

E intzandus, gràtzias pruschetotu a is vacinus, su numeru de is apuntoraus e de cussus chi funt pedendi is curas me is uspidalis funt sèmpiri prus pagu, una cosa chi si prenit su coru de allirghia e de isperas bonas, chi pentzaus mescamente chi s'istadi at a brintai tra unu mesi e mesu, est a nai coranta diis a partiri de oi, e totus bisaus (e isperaus) chi potzat essi una stagioni tranchilla e serena, poita est pròpriu cussu chi sa genti est abertendi, po si ndi scabulli e si ndi scaresci de is trumentus ingotus in s'ierru e in su beranu puru. A cantu parit ligendi is giornalis, is numerus craculaus in Sardìnnia iant a andai beni meda po brintai in cussa chi tzerriant "zona groga", ma a nai sa beridadi candu festus diventaus sa primu regioni, in totu Itallia, a essi pintada a cabori biancu, is numerus fiant prus o mancu agualis a custus. Ariseu (chi fiat su dexi de su mesi de Maju), po fai un esèmpiu, ant scrobertu feti atrus trintunu apuntoraus; est una cosa de importu mannu meda, poita po agatai una dì diaici bella po su chi pertocat is numerus de is mobadius, iat a tocai a torrai agoa a su sexi de su mesi de Cabudanni de s'annu passau, est a nai de su duamilla e binti, candu, cun is esamis chi iant fatu, nd'iant agatau feti bintiseti. E intzandus, po totu su chi eus nau fintzas a imoi, podeus puru incumentzai a pentzai (e a bisai) de torrai allestru a sa vida, cumenti fiat (cumenti si dha arregodaus...) ainnantis de totu custu arrori lègiu e malu. In s'interis, beneus a sciri chi is de su Guvernu funt trabballendi po ndi pesai torra unu Decretu Legge, chi s'at a tzerriai "Sostegni bis", innoi, tra is atras cosas, si chistionat di atrus agiudus in dinai po totus is chi tenint una "Partita Iva", e atru dinai po totus cussus chi tenint bisòngiu de su chi tzerriant "reddito d'emergenza". Po su chi pertocat su mundu de su sport, invècias, chi est sa faina de importu prus mannu po nosu de su Diario Sportivo, is de su Guvernu funt pentzendi de nci ponni in sa mesa atrus sessantun millionis de euro, po agiudai totus is assotzius sportivus chi funt andendi ainnantis, mancai is strobus chi su tialu de Covid nc'at portau in sa vida de totus is cristianus in cust'annu e mesu. Po cumprendi mellus cumenti funt andendi is cosas, intzandus, podeus fai duus contus: is binti scuadras chi currint in su campionau de sa Sèrie A, po nd'arremonai unu, ant spendiu, in totu, calincuna cosa cumenti a dexi millionis, tra esamis e atras fainas; is sexi scuadras de su chi in ingresu si tzerriat basket, invècias, chi giogant in su campionau de sa Sèrie A, ant spendiu in s'urtimu annu calincuna cosa cumenti a un millioni e mesu in esamis. Torrendi a su giogu de sa bòcia, is binti scuadras chi currint in su campionau de Sèrie B ant spendiu calincuna cosa cumenti a ses millionis; is sessanta scuadras de sa Sèrie C, invècias, ant spendiu calincuna cosa cumenti a dexi millionis. Su mundu de is diletantis, fadendi su contu de totus is sport chi nci funt in Itallia in dì de oi, ant spendiu calincuna cosa cumenti a trinta-duus millionis de euro. In su Decreto Legge "Sostegni Bis" si chistionat puru de atrus cincuanta millionis de euro, in aciunta a cussus chi funt giai stètius donaus (ballit sèmpiri po s'annu de su duamilla e bintunu) po totus is assotzius sportivus, partendi de is professionistas po nd'arribbai puru a totus is scuadras de diletantis. Ant a balli po totu su duamilla e bintunu puru, is agiudus po is impresas chi spendint dinai po agiudai (cussu chi in ingresu si tzerriat "sponsor") is assotzius (ballit, torra, po is professionistas ma puru po is diletantis) chi trabballant cun is giòvunus. Un'antra noba de importu mannu nd'arribbat de cussus de sa Lega Natzionali de is Diletantis, chi funt arrannescius a fai partiri, e a fai arribbai me is buciacas de is assotzius chi d'ant pediu, s'agiudu in dinai donau de is de Sport&Salute Spa (po imoi si chistionat de su binti-cincu po centus de totu cussu chi nc'est ancora de donai) po totus cussas scuadras chi trabballant cun is piciochedhus prus piticus, pruschetotu cun cussus chi funt brintendi po sa primu borta aintru de su mundu de su sport. Atras nobas de importu nd'arribbant de is de sa FIGC (est a nai: Federatzioni Italiana de su Giogu de su Calciu), chi pròpriu me is ùrtimas diis nd'ant pesau is règulas po torrai a partiri cun is allenamentus in truma manna, ma ballint puru po is partidas e po totus is garas, no feti po su mundu de is professionistas ma mescamente (e fiat ora! At a nai calincunu) puru po is diletantis e is giogadoris prus giòvunedhus.

Apustis de essi chistionau de totus is nobas de importu prus mannu, si nci podeus ghetai puru a castiai cumenti funt andadas is cosas a is scuadras sardas de bòcia chi domìnigu funt cabadas in campu, partendi de su campionau de s'Eccellenza. A nai sa beridadi, sa de ses giorronada est stètia pobera meda de partidas, cun is de s'Ossese, de sa Nuorese, de su Poltu Ridundu e de sa San Marco de Assèmini chi funt abbarradas frimas, a castiai is atrus, poita sa partida tra is de s'Ossese e is de sa Nuorese si fiat giai giogada su seti de su mesi de Ladàmini, cun su resultau de tres a tres; invècias sa partida tra is de sa San Marco e is de s'Ossese si fiat giai giogada s'undixi, sèmpiri de su mesi de Ladàmini, cun su resultau de zeru a zeru. In campu, duncas, feti is de su Castiadas, chi si da depiànt biri contras a is de su Bosa; e is primus de sa lista de s'Atletico de Uri, chi funt andaus a giogai in domu de is de su Gùspini. Intzandus, boleus partiri pròpriu de is arrubius-grogus, chi sighint a curri forti meda, conca a sa Sèrie D, gràtzias a is tres puntus chi is piciocus sighius de mister Massimiliano Paba funt arrannescius a si ndi pigai in sa partida contras a is gùspinesus sighius de Murru, po sa de cuatru partida bincidas de sighiu, cun sa lista chi sighit a essi bona meda po sa scuadra tataresa. Su resultau de tres a unu, chi nd'est bessiu aforas apustis de is noranta minudus de giogu, ndi sciusciat giai totus is bisus de is de su Gùspini de ndi artziai in Sèrie D, cun is de su Castiadas (a su segundu postu de sa lista) chi podint invècias ancora isperai de cassai is de s'Uri, ma is cosas parint sèmpiri prus dificilis (contendi puru chi domìnigu chi benit is de su Castiadas ant a andai a giogai in domu pròpriu de is de s'Uri); chistioni chi ballit puru, e nc'iat a mancai atru, po is de s'Ossese (chi s'agatant, in dì de oi, a su de tres postu in sa lista), chi s'ant giogai totu is cartas pròpriu me in sa partida de importu mannu chi nc'at a essi contras a is de s'Atletico. Torrendi a sa partida de domìnigu passau tra is de su Gùspini e is de s'Atletico Uri, is primus ndi cabant in campu circhendi sa primu bìncida de candu funt torraus a partiri is giogus, contendi chi is meris de domu, fintzas a imoi, nd'ant cassau feti tres parègius de sighiu. Su Gùspini, a nai sa beridadi, mescamente me is primus minudus de sa partida, giogat beni meda, ma no arrannescit a pungiri in atacu, mancai nci siant is giogadas togas meda de Fantasia, in sa zona manca de su campu, e de Montesuelli, frimau de sa bessida de Pittalis. Is de s'Uri apoderant beni e a su de cuindixi minudu aciapant su primu gol: totu nascit de una giogada de Calaresu, chui sfundat in sa zona dereta de su campu, bincendi sa batalla contras a Boi, ma apustis ndi benit frimau de Pinna, ma po s'arbitru nc'est su tanti po donai sa punitzioni po is allenus. Su tiru de Tedde, cun su pei deretu, est forti e pretzisu, cun su portieri de is de domu, Fortuna, chi cassat sa bòcia candu est tropu tradu, est a nai candu sa bòcia est giai brintada in porta. Su gol fatu prenit de afrodhiu su coru de is de s'Uri, chi sighint a si ghetai a s'atacu, e diaici, cassant puru su segundu gol: Calaresu e Loru, impari, faint unu trabballu bonu meda, cun sa bòcia chi apustis arribbat tra is peis de Ravot chi carrigat su tiru cun su pei deretu e abbruxiat torra Fortuna. Po is de su Gùspini, nd'arribbat un'antra bella bussinada, cun Fantasia chi circat de ndi pesai sascuadra cosa sua e is cumpàngius, ma is giogadas de unu de is giogadoris prus fortis in campu no bastant. In su segundu tempus, is de su Uri, po pagu, no agatant puru su de tres gol, cun Ravot chi arriciri una bella bòcia de Calaresu e sparat cun su pei mancu una fosilada, cun sa bòcia chi andat a sbàtiri contras a sa linna de sa traversa. Is de su Guspini, peròu, arrannescint a torrai a oberri is giogus, gràtzias a sa giogada, bella meda, de Caddeo. Is de domu circant de cassai su segundu gol puru, ma is de s'Uri aguantant beni e a su de trintunu minudu, sèmpiri in su segundu tempus, agatant su de tres gol, chi serrat sa chistioni: Calaresu trabballat beni sa bòcia e fait curri a Ravot, in sa zona dereta de su campu; su giogadori de s'Uri fait finta de passai sa bòcia ma agoa aciapat sa possibbilidadi de nci dha scudi, cun su pei mancu, conca a sa porta de is aversàrius, cun Fortuna chi no nci podit fai nudha. Po is de su Gùspini, nd'arribbat puru su dannu de su cartellinedhu arrubiu ingotu de Curreli, chi si pigat duus cartellinedhus grogus in tres minudus. A sa fini de sa partida, nc'est festa manna, e afrodhiu in cantidadi, si cumprendit, po is de s'Uri; is de su Gùspini invecias depint giai nai adiosu a is bisus de nd'artziai in Sèrie D. Massimiliano Paba, chi est s'allenadori de s'Atleticu de Uri, spendit fuedhus drucis cumenti su mebi po is giogadoris cosa sua, apustis de sa partida binta in domu de su Gùspini: «Est stètia una batalla tostada e dificili meda, pròpriu po custu is tres puntus chi si seus postus in buciaca custu merì funt de importu mannu e meda meda grais, poita is de su Gùspini ant fatu biri de essi una scuadra forti. Sa partida, a nai sa beridadi, no est stètia bella e toga cumenti si podestus abertai, ma is giogadoris in campu ant cumbatiu fintzas a s'ùrtimu minudu. Sa cosa de importu fiat, a parri miu, ndi torrai a Uri cun is tres puntus in buciaca; eus depiu fai is contus cun su campu, cun su modu de giogai de is de su Gùspini, fintzas cun su bentu forti, ma candu tenis fami e gana de giogai beni a sa fini arrannescis a fai su chi depis e agatas totus is solutzionis. Aintru de sa cida eus trabballau beni, seus arribbaus a sa dì de sa partida in saludi e cun sa gana de si fai balli: po custu depu torrai gràtzias a totus is piciocus, po su chi ant fatu. De su restu, no seus benius innoi po si ndi pigai feti unu puntixedhu; nosu cabaus in campu sèmpiri po binci sa partida e po ndi cassai is tres puntus; candu eus a pentzai de cabai in campu po unu parègiu, intzandus cussa at a essi sa dì chi eus a perdi». S'Atletico Uri sighit a curri forti conca a sa Sèrie D, ma imoi nc'est sa partida de importu mannu contras a is de su Castiadas, chi funt in su segundu postu in sa lista, ma cun otu puntus in mancu, chi no funt pagus. «Est chitzi po pigai custas chistionis — scoviat Paba — seus andendi beni, e seus prexaus, est craru, ma nci funt de giogai ancora una biga de partidas. A is piciocus cosa mia no potzu de seguru domandai nudha in prus de su chi funt fadendi, mi sighint beni e dònnia domìnigu m'arregallant prexu mannu, no potzu fai atru chi torrai gràtzias a totus. Si ndi depeus arregodai puru de su fatu chi, in dì de oi, s'amancant giogadoris de importu mannu, ma seus arrannescendi a andai ainnantis cun is fortzas chi teneus: custa est una rosa chi tenit callidadis de importu». Paba serrat cun cuatru fuedhus apitzus a sa partida de importu chi nc'at a essi, domìnigu chi benit, contras a is de su Castiadas: «Est una partida cumenti totus is atras, no tengiu nudha de aciungi, a nai sa beridadi; eus a giogai contras a una scuadra forti, dhu su depeus respetai». Pròpriu is de su Castiadas, in s'interis, funt agatendi prus strobus de su chi pentzànt po su tesseramentu de s'allenadori nou, Vincenzo Perra, chi nd'iat a depi pigai su postu de Antonio Parastaro. Est cussu chi si cumprendit, a su mancu, de sa litera chi is de su Castiadas etotu ant arriciu, sa cida passada, de is de sa FIGC, cun su vice-segretariu, Antonio Di Sebastiano, chi at fatu sciri chi no s'at a podi tesserai un allenadori chi at incumentzau sa stagioni cun d'una antra scuadra, pròpriu cumenti est sucèdiu a Perra, chi, si dhu arregodaus, at incumentzau su campionau de su duamilla e binti \ duamilla e bintunu impari a sa scuadra de is campidanesus de su Muristeni, ma iat lassau su trabballu apustis de cuatru giorronadas. «Nosu seus pentzendi de torrai a fai sa domanda de tesseramentu — scoviat su presidenti de su Castiadas, Celestino Recupito — poita su chi s'ant arrespustu is de sa Federatzioni no si cunvincit. Seus abarraus chenza fuedhus poita is de Roma s'iant fatu sciri chi podestus sighiri cussa bia. Nosu estus a bolli trabballai cun Perra no feti po custas partidas chi s'ant giogai in su duamilla e bintunu, ma puru po is annus chi ant a benni. Chi is cosas depessint sartai, est a nai andai mabi — sighit a contai Recupito — eus a sighiri a andai ainnantis cun Nicola Moi, chi est unu piciocu bravu, e sciri beni su chi depit fai. Eus preferriu sciusciai is cosas cun Prastaro po circai de ndi scidai is piciocus de sa scuadra; custu poita credeus ancora de ndi podi artziai in Sèrie D: nci funt de giogai, ancora, duas partidas contras a is de s'Uri e noi partidas in totu. Po imoi is piciocus funt sighendi a trabballai, aintru de sa cida, cun coru bonu e sa conca lìmpia e sbuida de totus is pentzamentus grais e lègius, pòpriu cumenti fadiànt me is cidas passadas. Eus fatu un atobiu tra nosu de sa sociedadi e totus is giogadoris: scieus beni ita boleus, e scieus beni chi is giogadoris nostus funt inteligentis e futus. No tengiu diaderus pròpriu nudda de strunciai a is giogadoris e a s'allenadori chi nci fiat me is cidas passadas, ma candu is resultaus bonus no arribbant, depis circai sa solutzioni. Mi seu agatau a pigai decisionis dilicadas, ma calincunu dhu depit fai».
In s'interis, in su campu, is de su Castiadas ant bintu po unu a zeru sa partida, in domu cosa insoru etotu, contras a is de su Bosa, cun su resultau de unu a zeru: su gol chi ballit po is tres puntus est stètiu fatu de Lentini, a su de dexiotu de su segundu tempus.

Po su chi pertocat is scuadras sardas chi currint me in su campionau de Sèrie D, e mescamente me in su Girone G, nc'est stètiu prexu mannu feti po is de su Murera, chi ant bintu, in domu cosa insoru, sa batalla contras a is de su Vis Artena cun su resultau de duus a zeru, gràtzias a is gol fatus de Geroni, a su de trintunu minudu de su primu tempus, e de Legal, chi at serrau is contus a otu minudus de s'acabbu de sa partida. Nudha de fai, invècias, po is birdis-biancus de s'Altzaghena, chi ant pèrdiu sa partida chi ant giogau, in domu, contras a is primus de sa lista de su Monterosi: is allenus ant aciapau su primu gol cun Sivilla, a su de binti-tres minudu, e su segundu gol cuatru minudus prus a tradu, est a nai a su de binti-seti minudu, sèmpiri in su primu tempus, gràtzias a sa giogada de Cancellieri. Is de su Crabònia, invècias, si ndi funt pinnigaus una bella surra de is de s'Insieme Formia, cun is meris de domu chi bincint sa partida e si ponint is tres puntus in buciaca gràtzias a is cuatru gol fatus me is noranta minudus de giogu. A su de duus minudu, in su primu tempus, Camilli aciapat s'unu a zeru; a su de trinta-duus minudu, nd'arribbat su segundu gol puru, fatu de Gomez. Me is ùrtimus minudus de su segundu tempus, invècias, nd'arribbant puru is gol de Del Prete e de Tounkara.
Is de su Latte Dolce, invècias, serrant sa batalla contras a is de su Savoia cun su resultau de unu a unu: is tataresus agatant su gol cun Scoto, cun d'unu tiru de is undixi metrus, ma a su de binti-cuatru minudu de su segundu tempus, Caiazzo ndi sciusciat is afrodius de is tataresus, agatendi su gol chi ballit po su parègiu. Acabat cun su resultau de unu a unu puru sa partida de is de sa Torres, chi si dha funt gherrada in domu de is de su Gladiator: sucedit totu in su segundu tempus, cun is gol fatus de Origlio, a su de dexiotu minudu, e de Sall, chi sarvat is suus pròpriu a su de trinta-noi minudu.
 

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018 art. 22