Calanzanos: s'artziada in Ecellenza no est prus feti unu bisu ma realidade

No sèmpiri sa scuadra prus forti (fadendi su contu de sa fortza de is giogadoris chi ddoi funt aintru de una rosa, est craru) a s'acabbada, s'agatat a binci is giogus: est una chistioni, custa, chi iat a balli beni meda po contai cumenti funt andadas is cosas me in sa Lista C de su campionau de sa Promotzione, chi, a giogus serraus ddu podeus nai chentza timorias de sballiai, est stètiu unu de is prus togus de totu su mundu de sa bòcia de is diletantis in Sardìnnia, cun a su mancu tres scuadras, is de su Tempiu, is de s'Usinese de Usini e is de su Calanzanos, chi ant batallau cun su gorteddu me is dentis po binticincu bessidas, po su prexu mannu de totus is tifosus chi ant sighiu sa cursa concas a s'Ecellenza e si funt potzius gosai su spetaculu, apustis de un annu isfortunau meda, cumenti si arregodais beni, cun su Covid chi nd'iat sciusciau is campionaus apustis de feti cincu giorronadas. A nai sa beridadi, is scuadras chi in sa Lista C teniant totus is cartas po cassai su primu postu de sa lista fiant medas, partendi de is tataresus de sa Lanteri fintzas a lòmpi a is de su Pasada e de s'Istintinu, chentza si ndi scaresi de is de sa Montalbo de Thiniscole, chi in s'istadi nd'iant pesau una bella scuadritedda, cun ominis chi iant giai giogau in campionaus de importu prus mannu, cumenti su portieri Matteo Trini, po nd'arremonai unu. Ma poi, a sa fini, is resultaus si cassant me in su campu, e nc'est de nai puru chi is grogus-arrubius sighius de mister Luca Rusani funt stètius cussus chi ant sballiau prus pagu, cun feti duas partidas pèrdias, ses cussas chi si funt serradas cun su resultau in paridadi e calincuna cosa cumenti a dexiaseti partida bìntas (e de su contu mancat sa partida chi s'est giogada in s'ùrtima bessida contras a is de su Logusantu) apitzus de binticincu bessidas. In domu de su Calanzanos funt stètius santzerus: no s'abetànt de curri diaici a forti, fadendi su contu, mescamente, chi is cosas me is primus partidas de s'annu no fiant andadas pròpriu diaici beni: apustis de su duus a zeru pesau in domu de is de su Tiesi, in sa primu bessida (su bintises de su mesi de Cabudanni) nd'est arribbau s'unu a zeru bodditu contras a is arrubius de s'Oschirese de Oscheri (in sa primu bessida de su mesi de Ladàmini, est a nai cussa de su tres) e, apustis ancora, is primus daboris: s'unu a unu arregotu in domu de is de su Pasada, sighius de mister Homar Farina, e sa pistada, po duus a zeru, in domu cosa insoru, est a nai a su campu "Signora Chiara" de Calanzanos, contras, pròpriu, a is arrubius-brau de s'Usinese de Usini, chi est stètia sa primu bussinadas chi Cissè e is cumpàngius nd'ant arregotu. Cussus duus pinnigosus, peròu, funt serbius, no parit mancu berus ma ge ddu scieus cumenti andant is cosas in sa vida e duncas puru in su giogu de sa bòcia, a fai scidai is giogadoris de su Calanzanons, chi apustis de cussa partida (fiat su dexiaseti de su mesi de Ladàmini) no funt prus arrutus e nd'ant pesau calincuna cosa cumenti a quatru partidas bintas e cuatru partidas chi si funt serradas in paridadi. In sa segunda parti de sa stagioni is cosas po is piciocus de Rusani funt andadas ancora mellus: me is primus cincu bessidas de s'annu nou (est a nai su de su duamilla e binti duus, cun is giogus chi funt torraus a incumentzai cun unu mesi de ritardu apitzus de is bideas, po crupa de su tialu de Covid e de su spaniamentu de sa mobadia), is arrubius-grogus ant cassau duas bincidas de sighiu, contras, torra, a is de su Tiesì e a is de s'Oschirese, e unu zeru a zeru, in domu, contras a is de su Pasada. In domu de is de s'Usini, a sa de cuatru partidas de sa lista de sa torrada, is de su Calanzanons ant cassau sa bìncida, una de cussas de importu prus mannu, po duus a unu, e apustis est arribbada puru sa bìncida contras a is de su Istintinu (una de is scuadras chi curriant, cumenti eus giai arremonau, po ndi cassai s'artziada in Ecellenza) cun unu tres a zeru tundu tundu. A sa de ses partidas peròu, est arribbada sa surra scuta de is tattaresus de sa Lanteri, sighius de mister Giuliano Robbi, un'antra de cussas scuadras chi pariat podessint curri a forti meda ma chi ant tentu prus strobus de is chi s'abetànt. Is scuadras fortis, peròu (chistioni chi ballit puru po is cristianus e po sa vida) funt cussas chi si ndi scint pesai allestru apustis de is domìnigus nieddus e lègius: duncas in domu de su Calanzanos si funt dèpius arramangai is maigas (cumenti si narat) e funt torraus a partiri cun prus gana e prus ispicu e su chi teniant giai. De cussa partida perdia, difatis, is grogus-arrubius funt stètius bonus a binci po ses bortas de sighius, partendi de s'unu a zeru pesau, in domu, contras a is de su Tempiu, passendi po s'unu a zeru pesau in domu de is de su Santu Tiadoru, cun su tres a unu scutu apitzus de is de sa Montalbo de Thiniscole, su tres a zeru chi nd'est bessiu a foras a sa fini de is noranta minudus de sa partidas contras a is de su Poltu Celvu (cumenti si narat in gadduresu), fintzas a arribbai a sa bìncida po unu a zeru contras a is de su Codaruina (chi, est berus, fiant giai arrendius a su fatu de essi torra cabaus in Prima Categoria, ma si dda funt gherrada fintzas a s'ùrtimu minudu) e a cussa, de importu mannu meda, cassada in sa partida contras a is de su Porto Torres, su primu domìnigu de su mesi de Maju, chi fiat sa primu dì de su mesi, tra is atras cosas. E duncas, a s'acabbada de is giogus, is de su Calanzanos, chi funt una de is scuadras prus antigas e de importu prus mannu chi ddoi funt in dì de oi in su mundu de is diletantis sardus, torrant a artziai in su campionau de Ecellenza, po su prexu e s'afroddiu de totus is tifosus e de totus cussus chi bivint in sa bidda, e chi funt calincuna cosa cumenti a cuatru milla cristianus. Is grogus-arrubius, duncas, funt arrannescius a si lassai a is pabas totus is aversàrias, mancai no tenessint de seguru sa rosa prus forti, ma si sciit beni: in su giogu de sa bòcia a bortas bincint is chi funt prus cumpatus, cussus chi arrannescint a sballiai prus pagu o, mellus ancora, is chi arranescint a imparai is cosas de is sballius puru e apustis de una partida perdia torrant a partiri ancora prus a forti. Arribbau a custu puntu de s'artìculu, creu chi sa mellus cosa chi si potzat fai, po cumprendi cumenti funt andadas is fainas in domu de is de su Calanzanos, est cussa de andai a lìgiri is fueddus de s'allenadori de is grogus-arrubius, mister Luca Rusani, chi po noi mesis at trabballau impari a sa truma de is giogadoris cosa sua; e chini mellus de issu, mi benit de nai, podit sciri cumenti funt andadas is cosas, in totus custas cidas? A nai sa beridadi, nd'eus pesau sa ciaciarrada cun Rusani pròpriu me si oras avatu de sa partida binta in domu de is arrubius-brau de su Porto Torres, chi at donau sa seguresa matemàtica, diaici dda tzerriant in italianu, de s'artziada in su campionau de s'Eccelleza, chi est, cumenti scieis beni, cussu de importu prus mannu tra totus cussus chi ddoi funt in Sardìnnia. «Sa partida contras a is de su Porto Torres — s'at contau Rusani, chi me is annus passaus iat giogau pròpriu cun sa camisedda de is arrubius-brau e puru cun cussa de su Calanzanos — s'est posta beni apusis de feti cincu, ses minudus de giogu, candu nd'eus cassau su primu gol, est a nai cussu chi est balliu po s'unu a zeru. Nc'est de nai, puru, chi is giogadoris cosa mia funt cabaus in campu cun sa conca giusta, ddi nau diaici, cun su pei giustu, e funt arrannescius a fai totus is cosas chi eus circau de ndi pesai me is allenamentus aintru de sa cida. Su primu tempus, duncas, s'est serrau cun su resultau de cuatru a zeru e su portieri cosa nosta no at dèpiu fai nemancu una parada, po si fai a cumprendi sa calidadi de sa partida chi eus giogau». Sa batalla po su primu postu de sa lista s'est serrada, duncas, ainanntis de s'ùrtima giorronada, poita is de su Tempiu, chi fiant is ùnicus chi teniant is isperas de ndi cassai torra is grogus-arrubius, no funt stètius bonus a binci sa partida contras a is allenus de su Istintinu, chi s'est serrada in paridadi, cun su resultau de unu a unu. Po is de su Calanzanos, duncas, is festas po su campionau bintu funt potzias incumentzai cun noranta minudus de antìtzipu. «No arrannesciu a si contai totu su prexu e s'afroddiu chi mi intendu in sa conca e in su coru — m'at contau mister Luca Rusani — seu fadendi su trabballu de s'allenadori, ddi nau diaici, feti de duus annus, ma a nai sa beridadi cussa de s'annu passau no est stètia una stagioni bona, poita po crupa de su Covid is giogus funt duraus feti po cincu cidas. Cust'annu invecias is cosas funt andadas mellus, e mancu mali». Rusani sighit a contai: «Seus chistionendi de unu prexu diversu de su chi podis bivi candu bincis unu campionau de giogadori: is responsabbilidadis chi tenis candu castias is partidas setziu in sa panchina funt diferentis; de seguru peròu, ndi cassai su primu postu de sa lista, apustis de una stagioni diaici toga, fait sèmpiri prexei, est una cosa toga meda e nosu eus tentu sa possibbilidadi de giogai sa partida, e de dda binci, cun tres centus tifosus chi ndi funt aproillaus de Calanzanos e s'ant sighiu fintzas a Porto Torres e apustis ndi funt torra cabaus in bidda cun nosu e ant fatu festa impari a is giogadoris e a is de s'assòtziu fintzas a tant'oras de su noti». Ddu torru a arrapiti: una de is cosas prus bellas chi su giogu de sa bòcia sciit arregalai, de su restu, est sa capacidadi, sa possibbilidadi de fai atobiai is cristianus fra issus, sa possibbilidadi de ndi pesai una festa (e Deus feti sciri cantu is festas funt de importu po sa saludi de is personas...e no feti cussas acapiadas a is santus o a sa cresia, est craru) e de bivi una noti de spàssiu pròpriu cumenti cussa chi ant biviu in Calanzanos. Arrannesci a si lassai a is pabas, ddeus giai arremonau de su restu, scuadras fortis cumenti su Tempiu e s'Usinese de Usini, no est stètia una passillada, de seguru. «Sa cosa de importu prus mannu — s'at contau mister Rusani — est stètia cussa de incumentzai cun is trabballus duus mesis ainnantis de totus is atrus: gràtzias a custu fatu seus arrannescius a pesai una scuadra, una truma de giogadoris chi podessit essi cumpata, chi est berus, cumenti est berus, chi sa sotziedadi no teniat de seguru totu cussu dinai de spendi po comperai is giogadoris prus fortis. Eus depiu scerai un'antra bia po ndi pesai sa rosa, po ndi scerai totus is ominis chi ant decidiu de giogai in su Calanzanos: totus is cristianus chi faint parti de custa rosa si funt agiudaus apari, s'unu cun s'atru, cumenti chi fessint una famìllia. Deu pentzu pròpriu chi custu echilìbbriu, chi eus agatau, chi seus stètius bonus a ndi pesai, siat sa cosa de importu prus mannu, chi s'at agiudau e permìtiu de binci». Po cumprendi mellus sa calidadi de su trabballu chi is de su Calanzanos, e duncas mister Luca Rusai, funt arrannescius a fai, bastat a castiai is numeruschi nd'ant pesau: is gol fatus funt calincuna cosa cumenti a corantotu, duus in mancu de is chi ant fatu is de s'Usinese de Usini, po su segundu atacu prus forti de totu sa lista. Po su chi pertocat is gol bodditus, duncas, is cosas funt andadas beni aguali, cun feti sexi gol incasciaus, chi est su pròpriu tanti de cussus chi ant pigau is de su Tempio, de su restu. «Candu fais diaici beni, siat po su chi pertocat s'atacu e siat po su chi pertocat sa difesa — sighit a contai Rusani — is resultaus nd'arribbant a solus a solus, ddi nau diaici». S'allenadori de is grogus-arrubius chistionat de su trabballu cosa sua cun grandu umilesa: «Deu no seu bonu a si contai, a nai sa beridadi, su chi apu donau a custa scuadra cun su trabballu cosa mia. Est una cosa chi, a su mancu creu, no pertocat a mei: ant a essi is atrus, mellus, at a tocai a is atrus a nai, a torrai a contai totu su de bonu chi seu arrannesciu a arregalai a custa scuadra e a totus is piciocus chi apu sighiu e chi m'ant sighiu». Is de su Calanzanos ant incumentzau a curri a forti meda in sa segunda parti de sa stagioni, cumenti chi, de una dì a s'atra, si fessint acataus de podi binci su campionau. «Una de is cosas de importu prus mannu — contat Rusani — est stètia cussa de arrannesci a binci totus is partidas cun is scuadras prus fortis, partendi de su Tempiu, arribbendi a is de s'Usinese, chentza si ndi scaresi de sa partida contras a is de su Pasada (chi si fiat serrada cun su resultau de zeru a zeru, ma est stètiu unu puntixeddu de oru), e de cussa contras a is de su Istintinu, chi nd'ant buscau tres bussinadas. Seus chistionendi de assòtzius chi funt abarraus, de sa primu dì de sa stagioni noba fintzas a s'ùrtima, me is postus prus artus de sa lista. Tenni sa possibbilidadi (est a nai arrannesci) de giogai, cun seguresa manna meda, contras a custas scuadras, s'at arregalau sa cunvintzioni de podi curri po binci su campionau, chentza timorias o bregungias o pentzamentus lègius badda badda in conca. Fadendi is contus, in sa segunda parti de sa stagioni, est a nai me is partidas chi ballint po sa torrada, seus arrutus feti una borta, contras a is tattaresus de sa Lanteri, e eus serrau feti una partida cun su resultau de paridadi: deu creu diaderus chi, mellus de diaici, no podestus fai». Is de su Calanzanos si funt gosaus, ddi naraus diaici, sa stagioni de oru, de importu mannu meda, chi nd'at pesau Cissè, s'atacanti chi at fatu prus gol, funt doxi, po is grogus-arrubius. Rusani contat: «A nai sa beridadi me in custus ùrtimu mesi no statiat beni, fadendi su contu chi fait su ramadan (chi est sa dieta chi faint is mussulmanus in custu periodu po si limpiai s'anima de is pecaus, ddi naraus diaici) e duncas no podiat papai totu su chi ddi serbiat, e chi serbit, po giogai a bòcia. Ma de su restu, Cissè at fatu a biri cantu est forti me in totus is atras partidas, partendi de is chi si funt giogadas me is primus tres mesis». Dramane Cissè, chi est unu giogadori chi est nasciu su otu de su mesi de Friàrgiu de su duamilla, at cassau su primu gol de sa stagioni cosa sua a sa segunda bessida, in domu de is de s'Oschirese; apustis, nd'at fatu un antru in sa partida binta in domu contras a is de s'Istintinu e unu a sa de otu bessidas, sèmpiri in domu, a su "Signora Chiara", in su cincu a zeru pesau contras a is de su Santu Tiadoru , e duus gol, puru, in sa partida contras a is de sa Montalbo de Thiniscole, chi si fiat serrada cun su resultau de cuatru a cuatru. A sa de dexi bessidas, Cissè iat agatau unu gol in sa partida contras a is de su Codaruina, e duus gol sa cida avatu atotu, in sa partida, chi si fiat serrada cun su resultau de duus a duus, contras a is meris de domu de su Poltu Celvu. A sa de catodixi bessidas, contras a is de su Tiesi, Cissè iat fatu duus gol e iat arregalau, diaici, is tres puntus a is cumpàngius cosa sua. Unu gol de importu mannu nd'est arribbau puru in sa partida in domu de is de s'Usinese, a sa de dexiaseti bessidas; s'ùrtimu, de importu ancora prus mannu, chi est possibbili, nd'est arribbau in sa partida in domu de is de su Codaruina, candu mancànt pagu segundus a su de noranta minudus, e chi at permìtiu a is grogus-arrubius de si ndi stesiai de is de su Tempiu in sa lista.
 

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018 art. 22