Salta al contenuto principale
narboliese

Is de sa Narabuia funt stètius is prus fortis de sa Lista F de sa Segunda Categoria

In domu de is de su Narabuia isperànt de binci, est craru, e de su restu s'istadi passada nd'ant pesau sa rosa pròpriu po curri po circai de ndi cassai su primu postu de sa lista, ma a nai sa beridadi no s'aspetànt, custu est pagu de seguru, de serrai sa stagioni cun calincuna cosa cumenti a dexiotu puntus in prus de cussus chi ant allogau is de su Sedilo, cun is grogus-arrubius chi si ndi funt pigaus su segundu postu. Is biancus-asullus ant serrau is giogus cincu giorronadas ainnantis de sa fini de su campionau ma no si funt firmaus: me is ùrtimas cincu partidas, infati, is piciocus sighius de mister Antonio Meloni ant fatu calincuna cosa cumenti a trexi gol: duus in sa partida, in domu cosa insoru, contras a is de sa Sanverese de Santeru; tres gol a is de sa C.R de Arborea, cuatru gol tundus tundus scutus in faci a is de su Sedilo, chi eus giai arremonau, e atrus cuatru a is de s'Atzara: no nc'est malli, si narat diaici, po una scuadra chi no teniat prus nudda de domandai a su campionau. Custu, duncas, tanti po incumentzai, po circai de si fai cumprendi sa cursa toga e bona meda chi nd'ant pesau cust'annu is de su Narabuia, partius cun su bisu de ndi torrai a artziai in Primu Categoria, apustis de nd'essi cabaus in Segunda calincuna cosa cumenti a tres annus fait. A nai sa beridadi, is biancus-asullus fun trabballendi po binci su campionau da tres annus, ma su tialu de Covid nd'at sciusciau is giogus de is ùrtimas duas stagionis, e duncas no nc'est stèetiu nudda de fai. Ma in sa stagioni de su duamilla e bintunu \ duamilla e bintiduus is cosas funt andadas meda mellus, aici parit a su mancu castiendi is numerus: a parti sa bìncida de su campionau, chi, a sola, est una cosa de importu mannu meda, is de su Narabuia tenint s'atacu chi at fatu prus gol (sessanta duus) e, s'ispantu est pròpriu custu, una difesa chi at incasciau feti trexi gol, est a nai giai nudda, apitzus de bintitres bessidas. Po sighiri a castiai e a donai un antru pagheddu de numerus, estus a podi nai chi sa stagioni est incumentzada beni meda, cun cincu partidas bìntas de sighiu me is primus cincu bessidas, partendi de s'unu a zeru bodditu in domu allena, contras a is de su Simaghis, passendi po sa partida binta cun unu ses a zeru bellu tundu tundu, contras a is de sa Busachese de Busache, a sa seguda bessida, chi fiat cussa de su dexi de su mesi de Ladàmini; a sa de tres bessidas, su dexiaseti, sèmpiri de su mesi de Ladàmini, is piciocus sighius de Meloni ant scutu in faci a is de su Tramatza atrus cuatru gol; cuatru funt stètius puru is gol fatus contras a is de su Nurachi; duus feti (feti po modu de nai, est craru) funt stètius is gol fatus contras a is de sa Folgore de Aristanis. Mellus de diaici, duncas, no podiànt pròpriu fai. A sa de ses bessidas is biancus-asullus ant tentu unu domìnigu de pasiu (poita sa lista F est stètia pesada cun trexi scuadras in totu e custu, est craru, bollit nai chi dònnia domìnigu ddoi fiat una scuadra chi abarrat frima, chentza cabai in campu) e funt abarraus a castiai is atrus; a se de seti bessidas, sa de su catodixi de su mesi de Donniasàntu, est arribbada sa primu partida serrada in paridadi de s'annu (in totu funt stètias tres), contras a is de su Iscano, cun su resultau de unu a unu. Is scuadras fortis, ddu scieus beni, funt cussas chi arrannescint a torrai a partiri, mancai a lestru, apustis de is giorronadas trotas: is de su Narabuia duncas nd'ant pesau atras cuatru bincidas de sighiu: su cuatru a zeru in sa partida contras a is de su Norghìddo, is tres gol scutus contras a is meris de domu de su Santeru, chi eus giai arremonau ainnantis, e is tres gol pesaus in domu contras a is de su C.R de Arborea; a sa de undixi bessidas, cumenti apu giai tentu modu de arremonai, est arribbada sa primu (e s'ùnica) partida pèrdia de s'annu, contras a is de su Sedilo, chi ant bintu cun su resultau de duus a zeru; puru e pròpriu po custu is grogus – arrubius funt stètius is aversàriu prus tostaus e maus de masedai. Is partidas de s'andada, duncas, si funt serradas cun un antru unu a unu, custa borta in domu de is arrubius – brau de s'Atzara, e cun su duus a zeru cassau in domu cosa insoru (est a nai in su campu comunali de Narabuia) contras a is de su Sabarussa. Po cumprendi totu su prexu e s'afroddiu chi ant tentu is biancus-asullus, nd'eus pesau una ciaciarrada a su telefunu impari a s'allenadori de s'assòtziu, mister Antonio Meloni, chi s'at contau, cumenti est andada sa stagioni. «Eus incumentzau a trabballai po sa stagioni de su duamilla e bintunu – duamilla e bintiduus fintzas de is primus diis de su mesi de Làmpadas: deu creu chi custa siat stètia una cosa de importu mannu meda, chi a sa fini s'at agiudau a binci su campionau, est a nai, at fatu sa difèrentzia, cumenti si narat. Su bisu cosa nosta fiat cussu de ndi torrai a artziai in Primu Categoria, mancai allestru, apustis de nd'essi cabaus in Segunda, calincunca cosa cumenti a tres annus fait. A nai sa beridadi — sighit a contai Meloni — nc'estus provau giai in sa stagioni apustis, pesendindi una rosa, una truma de giogadoris chi podessint curri e cumbati po su primu postu de sa lista, ma cussa chi tzerriaus "pandemia" nd'at sciuciau totu is giogus e no si nd'est fatu prus nudda. Unu pecau mannu meda, a nai sa beridadi». Is de su Narabuia peròu no si funt arrèndius de seguru. «S'istadi passada, cumenti fia giai contendudì, eus trabballau, dì e noti, po circai de ndi pesai una scuadra chi podessit curri po binci su campionau e, po fortuna, is cosas si funt andadas beni meda. Apu tentu sa possibbilidadi de trabballai cun una truma de piciocus togus meda, no feti cun una scuadra forti: deu pentzu chi is ominis, e no is giogadoris, chi mi cumprendeis po su chi bollu nai, siant sa cosa de importu prus mannu. Prus de sa metadi de is giogadoris, po no narai giai totus, funt arribbaus in sa truma pròpriu s'istadi passada, ma nc'ant postu pagu tempus meda a s'agatai cun totus is atrus e a cumpatai sa rosa; po su chi pertocat s'atacu, invecias, is gol chi at fatu Nicola Orrù funt stètius de importu mannu, grais meda, si narat diaici; fadendi su contu, mescamente, chi su piciocu s'est ingotu me is primus diis de su mesi de Idas, e su dannu fiat lègiu, a nai sa beridadi, poita est dèpiu abarrai a foras de su campu, e duncas chentza giogai, po tres mesis de sighiu, chi torrant, prus o mancu, in ses partidas. Po fortuna, s'interventu est andau beni meda e s'est torrau a ponni in peis, e in saludi, in una pariga de cidas». Sa pàusa, apustis de is festas po Nadali e po s'annu nou, est durada prus de su tanti, po crupa, ancora, de su tialu de su Covid. «In su mesi de Gennàrgiu — si contat Meloni — de su restu, no eus giogau mancu po unu minudu, e custu est andau beni po Orrù, chi at tentu totus su tempus (mellus: tempus in prus) po torrai a trabballai impari a is cumpàngius: candu is campionaus funt torraus a partiri, in su mesi de Friàrgiu, issu fiat giai prontu po si torrai a donai una bella manu de agiudu». Puru po su chi pertocat sa difesa, e eus giai arremonau a sa chistioni, is cosas funt andadas beni meda: «Depu po fortza, cumenti si narat, torrai gràtzias a unu piciocu cumenti Marco Carta, chi est stètiu s'ùrtimu giogadori chi eus aciuntu a sa truma, a sa rosa; seus chistionendi de unu giogadori chi at fatu una stagioni toga meda; issu a solu arrannesciàt a guidai totu sa difesa, cun is consillus, mescamente, chi donàt a totus is atrus cumpàngius cosa sua, e cu sa seguresa chi teniat dònnia, dònnia borta chi cabàt in campu. Me is annus passaus, Carta at tentu modu de giogai sèmpiri in categorias prus artas de sa Segunda, cumenti a sa Primu e adderetura sa Promotzione; s'at agiudau a fai unu bellu sàrtidu in artu, in aranti, cumenti si narat, po su chi pertocat sa calidadi de su giogu cosa nosta. Est stètiu unu de is giogadoris de importu prus mannu aintru de su spolladroxu». S'allenadori de is de su Narabuia, tenit atrus centu milas motivus po essi cuntentu: «Nci funt, a su mancu, tres cosas chi m'iat a praxi a si contai: sa primu pertocat s'umilesa chi eus sèmpiri tentu candu ndi cabastus in campu; est berus, seus partius cun su bisu de binci su campionau, e no si seus mai cuaus, a nai sa beridadi, ma nesciunu de nosu at mai chistionau cumenti chi is giogus fessint giai fatus, giai serraus. Funt sèmpiri stètius is atrus, e no nosu, custu est pagu ma seguru, a chistionai de su Narabuia cumenti chi fessit sa scuadra prus forti de sa lista. Pròpriu po custu, apu scerau de no chistionai cun is giornalistas, a su mancu in s'interis de sa stagioni, e chi mi connoscit sciri beni cumenti seu fatu. Sa segunda cosa de importu manna est stètia sa calidadi arta meda de su campu innoi eus giogau is partidas in domu: is de s'amministazione comunali ant fatu unu trabballu de oru e s'ant permitiu de giogai in unu campu chi fiat togu e nou nou, in cunditzionis perfetas, cumenti si narat. Pròpriu po custu, impari a is piciocus, eus fatu sa promissa de ndi torrai a artziai in Primu Categoria circhendi de no perdi nemmancu una partida in domu; sesu partius de s'idea chi su campu sportivu est unu regalu chi s'at fatu sa comunidadi, poita est stètiu pesau e torrau a arrangiai gràtzias a su dinai de totus is chi bivint in Narabuia, est craru; s'intendestus cumenti chi tenestus unu dèpidu cun totus is cristianus chi bivint in sa bidda». Sa cosa prus toga de totus, peròu, scoviat Meloni, «est stètia cussa de incasciai feti trexi gol, e de custus, giai tres o cuatru ndi funt arribbaus cun is tirus de is undixi metrus». Sa stagioni de is de sa Narabuia est stètia bona meda, cumenti eus giai arremonau, e scerai una partida prus bella de un'antra, ddu cumprendeus, no est facili, ma s'allenadori si contat calli est stètiu su domìnigu de importu prus mannu, a su mancu a parri suu, po ndi cassai sa bìncida finalli. «Sa batalla, a sa de cuatru bessidas de sa torrada, contras a is de su Nurachi: sa partida est stètia bella tostada po una pariga de motivus, partendi de su fatu chi eus dèpiu giogai a foras de domu in unu campu in terra, ma de su restu seus arrannescius a giogai, a si scabulli cun sa conca giusta, cun s'ùnica bidea de ndi cassai is tres puntus. Sa parti prus manna de is bìncidas chi nd'eus pesau cust'annu funt arribbadas me is partidas in domu cosa nosta, ma apustis de cussa giorronada tenestus calincuna cosa cumenti a ses-seti puntus in prus de is scuadras chi portastus a is pabas: est pròpriu in cussu domìnigu chi apu cumprèndiu chi podestus, diaderus, curri po ndi cassai su primu postu e po serrai is giogus una bella pariga de giorronadas ainnatis de sa fini de su campionau». In s'interis, is puntus in prus de is chi tenint is de su Sedilo, chi s'agatant a su segundu postu de sa lista, funt calincuna cosa cumenti a dexiotu. «Deu, po primus — sighit a scoviai Meloni — no mi ia apa essi abertau de ndi pesai numerus diaici grais e de importu; pròpriu po custu seu sèmpiri prus cunvintu ca, po su chi pertocat cust'annu a su mancu, apu potziu allenai piciocus togus medas, chi funt stètius bonus a bìnci su campionau cun cincu giorronadas ancora de giogai aranti. A nai sa beridadi, eus sighiu a curri a forti fintzas a s'ùrtimu minudu e fintzas a s'ùrtimu segundu, una cosa chi fait ispantus a mei etotu, chi feti nci pentzu beni». Meloni, peròu, pretzit is cumplimentus in partis agualis impari a Marcu Mura: «Chi trabballat impari a mei — s'at contau s'allenadori de is asullus-biancus — giai de tres annus; m'iat a praxi a torrai gràtzias puru a Marco Piras, chi est s'allenadori de is portieris; Piras est arribbau candu sa stagioni fiat giai giai arribbada a sa metadi, ma est stètiu bonu, e abili meda, a si donai una bella manu de agiudu». Cosas bonas (e feti cosa bonas!), de su restu, si podint contai po su chi pertocat is tofosus. «Is cosas funt andadas beni meda: in bidda, a nai sa beridadi, sa genti sighit totus is fainas chi ndi pesant is assòtzius chi ddoi funt, e duncas no feti is partidas de bòcia a du dominigu a megama. M'iat a praxi a nai ca is tifosus cosa nosta si sighiant puru po is partidas a foras de domu, e no feti po cussas in domu, e custu s'at fatu meda ma meda prexei. Medas bortas, a su campu, candu giogastus in domu allena, ddoi fiant prus tifosus cosa nosta ca tifosus de sa scuadra de domu — si nd'arrit, ma cun coru bonu, est craru, mister Meloni, chi apustis sighit puru a contai ita no est andau beni in sa partida contras a is meris de domu de su Sedilo, po sa prima e unica partida trota in un annu. «A nai sa beridadi, e diaderus, ddu nau cun sa manu in su coru — contat Meloni — deu creu chi cussu domìnigu fortzis no minèscemus de perdi sa partida diaici; depeus fai su contu chi eus tentu medas ocasionis po nci tzacai su gol, ma sa bòcia cussa dì pròpriu no nci boliat brintai in porta (arridi); is cosas funt andadas diaici, su giogu de sa bòcia est bellu puru e mescamente po custas cosas, e cussu passu trotu s'at unu pagheddu furriau a fundu 'e suus; ma apustis de cussa giorronada isfortunada seus arrannescius a torrai a curri a forti cumenti festus fadendi, e po fortuna chi nd'arribbastus cun una bella pariga de partidas bintas de sighiu e feti una partida chi s'est serrada cun su resultau in paridadi». Po su chi pertocat su benidori, s'allenadori no sciri de calli parti si nci fuiai, cumenti si narat in bidda mia, a su mancu (chi est Bidd'è Sorris, tanti po si ddu arregodai), e duncas s'at contau ca «seus arrexonendi apitzus de una chistioni dilicada meda ma meda (arrit a solu); apustis de s'ùrtima partida chi eus a giogai nc'ant a essi calincuna cosa cumenti a dexi diis de pasiu, ballit po is piciocus ma mescamente po mei puru, apustis, mancai, s'eus a atobiai in sa pròpriu mesa e mancai eus a podi chistionai de unu progetu e a podi sighiri de caminai impari s'unu a su cosau de s'atru. Po su chi mi prtocat, deu potzu nai feti ca po mei no nc'iant a essi strobus a sighiri a trabballai cun is de su Narabuia, fadendi su contu, mescamente, chi deu apu sèmpiri trabballau cun scuadras de biddas allenas. Est craru: po agatai s'acòrdiu nc'at a essi bisongiu de trabballai chentza stròbus, cumenti est sucèdiu custannu, de su restu, cun sa possibbilidadi de incumentzai a arrexonai apitzus de sa rosa noba cun una bella pariga de cidas ainnantis, cumenti eus fatu s'annu passau, de su restu. Deu po immoi no potzu fai atru che sighiri a mi fai agatai prontu po sa stagioni chi at a benni po sa scuadra de Narabuia, ma tantu ge ddu scieus cumenti andand is cosas me in su mundu de sa bòcia e mancai ant a essi pròpriu issus (seu chistionendi de su presidenti e de is atrus dirigentis) a bolli cambiai s'allenadori, e chi is cosas depessint andai diaici deu creu chi no iat a podi essi una chistioni chi mi pertocat, ddi nau diaici». S'allenadori serrat sa ciaciarrada, toga meda, chi nd'eus pesau impari, torrendi gràtzias a totus is chi ant trabballau cun issu: «De seguru, po primu tocat a torrai gràtzsias a sa sociedadi, poita nd'ant pesau una truma, una rosa de giogadoris bella forti e de importu mannu. Cumenti apu nau ainnantis, no seus una scuadra forti, ma una truma forti; po mei, a su mancu, tra is duas cosas nc'est una bella difèrentzia. No tengiu nudda de nai apitzus de su trabballu chi is giogadoris ant fatu custannu: medas bortas si biestus puru po tres diis a sa cida, e is giogadoris funt sèmpiri stèius de acordiu, mancai, a trabballai diaici meda e mancai medas bortas, mescamente in su periodu chi festus cumbatendi cotras a su Covid, a su campu nd'aproillànt in pagus».

 

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018 art. 22

In questo articolo
Squadre:
Campionato:
Argomenti:
Stagione:
2021/2022
Tags:
Seconda Categoria