Is ollastrinus de sa Castor in Primu Categoria: sa istoria de una cursa prena de afroddiu e prexu

De cosas de torrai a contai apizus de sa stagioni chi nd'ant pesau is arrubius de sa Castor de Tortolì nci ndi funt una biga, cumenti si narat innoi in Bidd'e Sorris (chi est sa bidda innoi seu nasciu e cresciu e innoi apu biviu fintzas a immoi), e duncas, tantu ballit (cumenti si narat) a si nci ghetai a fundu e susu me is chistionis chi pertocant sa Lista D de sa Segunda Caegoria, chi est cussa, po si cumprendi mellus, innoi ddoi funt totus is scuadras ollastrinas. Po primu cosa, duncas, m'iat a praxi a fai una lista, est a nai a arremonai, a su mancu, totus is scuadras chi is de sa Castor, chi ant serrau sa stagioni a su primu postu, si funt lassaus a is pabas. Duncas, in sa pròpriu lista de is arrubius, ddoi fiant is de su Perdasdefogu de Foghesu, is de s'Academia Sarrabese de Biddeputzi; is de s'Amatori de Jerzu, is de su Santu Idu, is biancus-birdis de su Triei, is de su Irbono, is de su Gàiru, is de su Scalepranu, is de su Gelisuli, is de sa Bariese de Barì, e is de su Lotzorai. Podeus puru andai a castiai, tanti po incumentzai, cumenti si funt serraus is giogus: eus giai nau ca is de sa Castor ant bintu su campionau e nd'ant cassau, duncas, s'artziada in Primu Categoria, cun calincunca cosa cumenti a cincuanta ses puntus allogaus in buciaca, chi ndi funt arribbaus gràtzias a dexiotu partida bìntas e duas partidas chi si funt serradas in paridadi, apitzus de bintiduus bessidas; duncas, is piciocus sighius de mister Daniele Salerno ant pèrdiu feti duas partidas, sa primu contras a is de su Santu Idu, e sa cida avatu, contras a is de su Gàiru. A su segundu postu de sa lista, tocat a ddu nai poita ant fatu una cursa toga meda, a su mancu toga cantu sa chi nd'ant pesau is de su Tortolì, ddoi funt is foghesus de su Perdasdefogu, chi ant serrau sa stagioni cun cincuantaduus puntus, est a nai cuatru in mancu de is chi ant cassau is arrubius. Is foghesus, duncas, ant bintu po sexi bortas, est a nai duas in mancu de is chi tenint bintas is de su Tortolì, e ant serrau cuatru partidas (contras a is duas de su Tortolì) cun su resultau in paridadi; a sa fini, sa partida de importu prus manna, po sa bìncida de su campionau, est stètia cussa a sa torrada tra is foghesus, chi ant giogau in domu, e is arrubius de sa Castor, chi ant cassau su gol de s'unu a zeru feti me is ùrtimus segundus, gràtzias a sa giogada, toga e bella meda, pesada de unu giogadori de esprièntzia manna cumenti Alberto Pilia, chi est unu de cussus chi at coiau su progetu de sa Castor de prus tempus, est a nai de una bella pariga de annus. Torrendi a is contus de sa lista, a su de tres postus funt arribbaus is de s'Academia Sarrabese de Biddeputzi, cun cincuanta puntus tundus tundus, sighius de unu giogadori forti e de esperipèntzia cumenti a Andrea Picarreta: is arrubius-brau funt stètius bonus a binci sexi partidas (su pròpriu tanti, duncas, de cussas chi ant bintu is de su Perdasdefogu) ma nd'ant pèrdiu giai cuatru, chi est sa cosa, a sa fini, chi at fatu sa diferèntzia. A su de cuatru postus in sa lista agataus is de s'Amatori de Jerzu, sa segunda scuadra chi nc'est in sa bidda (fadendi su contu chi is de su Cannonau Jerzu giogant in Primu Categoria), cun corantunu puntus; is de su Santu Idu ant serrau sa stagioni cosa insoru a su de cincu postus in sa lista, cun rintacincu puntus; trinta funt is puntus, invecias, chi nd'ant pesau is de su Triei, chi ant bintu po otu bortas, ma ant pèrdiu puru otu partidas, ses invecias funt cussas chi si funt serradas cun su resultau in paridadi. Is de s'Irbono ant serrau is giogus a su de seti postus in sa lista, cun bintotu puntus, chi ndi funt arribbaus gràtzias a otu partidas bintas e cuatru partidas chi si funt serradas in paridadi. Is de su Gàiru, chi funt arribbaus  a su de otu postus in sa lista, ant pesau calincuna cosa cumenti a bintitres puntus, cun cincu partidas bintas e otu partidas chi si funt serradas in paridadi. Me is ùrtimus cuatru postus in sa lista agataus is de su Scalepranu, cun bintiduus puntus, chi ndi funt arribbaus gràtzias a seti partidas bintas e una partida chi s'est serrada cun su resultau in paridadi; cun cuindixi puntus,  a su de dexi postus in sa lista, ddoi funt is de su Gelisuli; is de sa Bariese ant bintu feti duas bortas apitzus de bintiduus bessidas, cun cincu partidas serradas in paridadi, e ant cassau calincuna cosa cumenti a undixi puntus. Is ùrtimus de sa lista, invecias, funt is de su Lotzorai, chi ant bintu feti una borta, su doxi de su mesi de Idas, in domu de is de su Scalepranu, cun su resultau de tres a duus (po is allenus, est craru). Torraus duncas a is de sa Castor de Tortolì, chi tra is atras cosas tenitn s'atacu prus forti (est a nai: su chi at fatu prus gol de totus) cun calincuna cosa cumenti a setantotu gol e sa segunda difesa, est a nai sa difesa chi nd'at boddittu prus pagu gol, feti bintiduus (unu a partida, a fai sa chi tzerriant mèdia); feti is de su Perdasdefogu funt arrannescius a fai mellus, cun dexiaseti gol incasciaus in totu is bintiduus partidas. Giai chi seus chistionendi de gol fatus, deu creu chi nci siat su tanti, puru, po andai a castiai calli funt stètius is giogadoris chi ant fatu is cosas prus togas,sèmpiri in sa rosa de is arrubius, est craru. Unu de is giogadoris de importu prus mannu po ndi cassai sa bìncida est stètiu, de seguru, Roberto Giolitti, nasciu su cuatru de su mesi de Cabudanni de su milli e noicentus otantotu: issu a solu nd'at pesau calincuna cosa cumenti a bintunu gol. Po si fai a cumprendi cantu Giolitti est stètiu de importu po sa scuadra cosa sua, podeus pentzai chi is atrus giogadoris de s'atacu tenint calincuna cosa cumenti a ses gol fatus (seus chistionendi, po nd'arrermonai feti una pariga, de Montagna e Fabio Piras, cun Alberto Pilia, chi nd'at fatu feti cincu). Duncas Giolitti,chi fadeus beni totus is contus, nd'at pesau su tanti de gol chi ballit po cuatru, chi cumprendeis su chi bollu nai. E duncas, iat a essi spàssiosu (a su mancu po mei) andai a castiai cumenti est andau su campionau de Giolitti: su primu gol ddu at cassau a sa segunda bessida, in su duus a zeru scutu a is de su Scalepranu; apustis, at fatu gol a sa de cuatru bessidas, contras a is de su Bariese de Barì (cun sa partida chi s'est serrada cun su resultau de cuatru a zeru); apustis nd'at fatu duus contras a is de su Lotzorai, in sa partida in domu cosa insoru chi si fiat serrada, tra is atras cosas, cun su resultau bellu grai de noi a unu. De sa de seti bessidas fintzas a sa de doxi bessidas, Giolitti at fatu gol dònnia donnia cida: unu gol in sa partida, chi s'est serrada cun su resultau de tres a tres, contras a is foghesinus; unu gol in sa partida, chi s'est serrada cun su resultau in paridadi de unu a unu, contras a is de su Santu Idu; unu gol in sa partida, in domu cosa insoru, a su Fra Locci, contras a is de su Gàiru, chi s'est serrada cun seti gol de is meris de domu contras a su gol (unu feti) pesau de is allenus; a sa de dexi bessidas, in domu de is de su Gelisuli, Giolitti at fatu duus de is tres gol pesaus de is arrubius; contras a is de s'Academia Sarrabese, sa cuadra de Biddeputzi, Gioliti at fatu atrus duus gol, cun sa partida chi s'est serrada cun su resultau de tres a unu. In su seti a duus pesau a sa de doxi giorronadas, invecias, Giolitti at postu sa firma in unu gol feti. Sa partida prus toga de s'annu, po issu, nd'est arribbada a sa de catodixi bessidas, contras a is Amatori de su Jerzu, cun sa partida chi s'est serrada cun su resultau de tres a unu, cun totus is gol pesaus de issu etotu. Custu, duncas, po su chi pertocat is partidas de sa lista de s'andada. A sa torrada is cosas funt andadas prus pagu beni, est a nai chi Giolitti at cassau ses gol in totus: duus contras a is de sa Bariese e de su Triei; unu contras a is de su Gelisuli e unu in s'ùrtima partida de s'annu, contras a is de s'Academia Sarrabese. Candu unu castiat a custu numerus, podit pentzai chi po is de sa Castor no nci siant stètius strobus, ma cumenti scint totus cussus chi sighint su giogu de sa bòcia, no nc'est mai una bìncida chi nd'arribbat chentza trumentus e chentza lagrimas. E duncas, gràtzias mescamente a sa ciaciarrada chi eus fatu, a su telefunu, cun s'allenadori de is de su Tortolì, Daniele Salerno, eus potziu cumprendi cumenti funt andadas is cosas. «Eus incumentzau a trabballai a custu progetu — s'at contau Salerno — giai de s'annu passau; nd'eus pesau una rosa chi podessit curri po binci su campionau, ma ddu scieis totus cumenti funt andadas is cosas: su Covid nd'at sciusciau totus is giogus apustis, feti, de cuatru giorronadas, e nc'est de nai puru chi nosu estus acutu a ndi cassai cuatru bìncidas de sighiu. Su presidenti, duncas, at scerau de lassai is cosas cumenti fiant, est a nai de torrai a cunfirmai totus is giogadoris chi ddoi fiant giai in sa scuadra, est a nai, de cunfirmai totus cussus chi fadiànt giai parti de sa rosa. Cust'annu, duncas, is cosas funt andadas meda mellus, ma is strobus no funt mancaus de seguru». Salerno duncas s'at scoviau ca «me is ùrtimus duus annus, su campu de Zinnias (chi est cussu innoi depiànt giogai is de sa Castor) est stètiu lassau chentza nesciuna cura, e duncas si podeis immaginai beni cumenti ddu apu agatau candu seu andau a castiai cumenti fiant postas is cosas, una pariga de diis ainnantis de incumentzai cun is allenamentus po sa stagioni de su duamilla e bintunu \ duamilla e bintiduus. Duncas apu chistionau cun su presidenti cosa nosta, po circai de cumprendi cumenti ndi bessiri a foras de unu dannu diaici mannu, e s'ùnica cosa chi seus arrannescius a fai est stètia cussa de domandai a is de su Tortolì Calcio (chi est s'atra scuadra de sa bidda, chi currit, peròu, in su campionau de sa Promotzione) chi si podiant fai allenai me in su campu cosa insoru. Duncas, is de su Tortolì tenint una biga de scuadras, partendi de cussas de is piciocheddus piticus, fintzas a arribbai a cussa de is mannus, e duncas su campu fiat libberu feti apustis de is noioras, is noioras e mesu: chi fadeis su contu chi un allenamentu durat giai duas oras, podeis cumprendi a solus chi medas giogadoris arrannesciànt a furriai a domu feti a is undixi \ undixi e mesu de su noti; chi unu tenit una famìllia, o unu trabballu, no tenit totu custu tempus de nci fuiai avatu de una bòcia, e pròpriu po custu motivu nci funt stètias diis innoi a su campu, po s'allenamentu, nd'aproillant feti cincu-ses giogadoris; a bortas d'eus acabbada a ndi pesai is allenamentus cun feti dexi ominis e si cumprendit chi custu no est sa cosa prus toga e prus bona po una scuadra». Po su chi pertocat su Zinnias, is cosas no si funt arrangiadas nemmancu me is mesis apustis. «Ant puru provau a arrangiai is cosas in su campu fuiendinci una surra de terra, apitzus de cussa chi ddoi fiat giai, ma is cosas no funt melloradas po nudda: candu proiàt su campu su preniàt de ludu, e candu abarrat asciutu pariàt de giogai in s'anei de sa plaja. Dèpeis fai su contu, in prus, chi is partidas de su domìnigu ddas giogàstus a su Fra Locci, in unu campu in èrba, e duncas custu no at fatu beni a is cambas e a is genugus de is giogadoris, chi arriscant dònnia domìnigu de si ingolli, de si strupiai, cumenti de su restu est sucèdiu a medas de issus». Po crupa de totus is giogadoris ingotus chi teniant, is de sa Castor de Tortolì ant dèpiu circai de aderetzai is cosas in sa fentana de su mercau de su mesi de Idas. «Nd'est arribbau Serdino — si contat Salerno — po aparixai is cosas po su chi pertocat sa difesa; Melis est arribbau po donai una bella manu de agiudu a is de s'atacu, Ganadu, chi est unu portieri chi at giogau in categorias prus artas de sa Segunda, at pigau su postu de Criscuolo, chi s'est strupiau a metadi de sa stagioni. Is giogadoris nous chi ndi funt arribbaus in su mesi de Idas s'ant permitiu de sighiri a curri a forti cumenti festus fadendi e duncas, s'ant agiudau a difendi su primu postu de sa lista, fintzas a s'ùrtima partida. Is piciocus cosa mia ant fatu unu trabballu bonu meda, nc'est pagu de aciungi a nai sa beridadi». Is foghesus ant batallau fintzas a s'ùrtimu segundu de sa stagioni e funt stètius unu ossu tostau, cumenti si narat, de truncai. «Deu creu chi sa bìncida de importu prus mannu tra totus cussas chi eus cassau siat cussa bodditta pròpriu contras a issus, in domu cosa insoru: cussa dì eus donau una bella bussinada a su campionau e a is atras scuadras; eus fatu a cumprendi a totus chi festus is prus fortis e candu stais beni de conca est totu prus facili. Andai a ndi cassai, a ndi boddiri is puntus in domu de is de su Perdasdefogu no est de seguru una passillada; est a nai ca no est una cosa facili po nesciunu.Funt una scuadra forti e cumpata, chi giogat a s'atacu po noranta minudus e chi nci ghetat, in campu, totu su chi tenit. Seus chistionendi, custu est pagu ma est seguru, de una de is scuadras aversarias prus tostadas chi nci fiant in sa lista cosa nosta, po custu no potzu fai atru che ddis torrai is cumplimentus po su chi funt arrannescius a ndi pesai». Is de sa Castor, peròu, fiant acanta acanta de sciusciai totu su de bonu chi fiant arrannescius a ndi pesai, cun duas partidas pèrdias de sighiu. «Sa cida avatu, duncas, festus po arrovinai sa stagioni intera, fadendi su contu chi ndi seus arrutus in sa partida contras a is de su Santu Idu: issus a nai sa beridadi fiant currendu a forti e no perdiant una partida de unu bellu arrogu de tempus; funt cabaus in campu chentza pentzamentus lègius, cun sa conca sboida, ddi nau diaici, e cun gana bella de giogai e de fai una partida toga, e de su restu nci funt arrannescius. Nosu, invecias, seus abarraus in dexi ominis apustis de is primus cincu-dexi minudus, e duncas is cosas si funt fatas prus marigosas. Su gol de s'unu a zeru chi nd'eus bodditu in su primu tempus s'at segau is cambas, cumenti si narat, e no seus prus arrannescius a artziai sa conca. Su giogu de sa bòcia, de su restu, est spàssiosu pròpriu po custu motivu: unu domìnigu bincis sa partida contras a sa scuadra prus forti chi tenis a is pabas, su domìnigu avatu nd'arruis chenza nemmancu cumprendi su poita. Tenestus ses puntus in prus de is chi teniànt is de su Perdasdefogu, ma in noranta minudus seus torraus a ddus tenni apicigaus a is pabas». Cun is de su Gàiru nd'est arribbada sa segunda partida perdia de sighiu, cumenti eus giai arremonau in sa primu parti de custu articulu. Salerno scoviat: «Sa dì si mancànt una biga manna de giogadoris: nci ndi fiant tres cun su Covid, unu chi no podiat giogai poia nd'iat boddittu su cartellineddu arrubiu in sa partida contras a is de su Santu Idu e in prus nci ndi fiant puru un'antra pariga chi fiant ingotus e duncas no podiànt giogai, ma mancai totus custus arroris seus arrannescius a fai una partida toga meda. Dei fia seguru chi is cosas si iant a essi postas mellus sa cida avatu: candu apu potziu mandai in campu is giogadoris prus fortis, est a nai totus cussas bortas chi tenestus totus ios giogadoris sanus, eus sèmpiri fatu partidas togas. Est diaici, duncas, chi eus bintu su campionau».

 

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018 art. 22