Salta al contenuto principale
muravera andrea satta

Gabriele Gravina est torra su presidenti de sa FIGC, in s'interis is de sa Sèrie D ndi cabant in campu de mèrcuis po sa de dexianoi giorronada

E duncas, arriendi e brullendi, nci seus lòmpius giai a s'ùrtima cida de su mesi de Friàrgiu chi, cumenti a dònnia annu, parit una passillada, chi pentzaus mescamente chi su mesi de Gennàargiu, po nd'arremonai unu, cun trintunu diis de si bivi (e de scroxai, nc'aciungiu deu tanti po arriri pagu pagu), parit chi no depat acabai mai. Cumenti a dònnia cida, intzandus, nci funt una biga de cosas de contai po is Novas de Diario Sportivo scritas in su sardu chi si fuedhat in su Campidanu de Mesu.

Po oi boleus partiri fadendi is augùrius, po su chi podit serbiri, de innoi in basciu, a Gabriele Gravina, chi est stètiu torra cunfirmau cumenti a presidenti de sa Federazione Italia de su Giogu de su Calciu, cun calincuna cosa cumenti a trecentus e setanta votus (chi ballint po su setanta-tres po centus), mentris Cosimo Sibilla, chi fiat currendi contras a Gravina in sa cursa po sa presidenzia, nd'at bodhitu calincuna cosa cumenti a centu e trinta duus votus (su binti-set po centus). Gravina at torrau a binci is eletzionis apustis de is chi iat bintu in su duamilla e dexiotu e imoi at a abarrai in sa sedha fintzas a su duamilla e catodixi; Sibilia invècias, in s'interis, at a sighiri a trabballai impari a is de sa Lega Natzionali de is Diletantis.

S'atobiu, cun su presidenti beciu de sa federatzioni, Franco Carraro chi at fatu su meri de domu, naraus diaici, s'est obertu, in su menguianu, cun d'unu minutu de mudori dedicau a totus is motus chi nci funt stètius fintzas a oi, po crupa de cussu tialu de Covid, su dannu legiu e malu meda chi si nd'est arrutu apitzus pròpriu s'annu passau e chi nd'at sciusciau giai totus is fainas de is ominis e de is feminas, cun su mundu de sa bòcia (ma no feti cussu, est craru) chi nd'at bodhitu sa mellu parti, cumenti si narat. Agoa, funt arribbaus (cun d'unu video) is saludus de su presidenti de sa FIFA, Gianni Infantino, chi at arregalau a totus custus fuedhus: «Su giogu de sa bòcia podit donai isperas bonas po su benidori de sa genti e de su mundu. S'Itallia, in s'interis chi biveus custus tempus legius, at giogau un rolu de importu mannu meda, e pròpriu po custu bollu torrai gràtzias e fai is cumplimentus a totus cussus chi trabballant e faint parti de sa FIGC. Imoi nc'at a essi de trabballai, e propriu po custu s'arrecumandu de aturai atentus, po su mundu de sa bòcia de is feminas, po totus is riformas chi nc'at a essi de pesai e de sighiri, e po su trabballu chi nc'at a essi de fai apitzus a is campus e is palestras (cussas chi in itallianu tzerriaus "infrastrutture"). Chi sigheus a curri totus in pari eus a binci sa partida, chi si spartzìnaus, si divideus, chi dònnia unu de nosu currit po contu suu, invècias, arriscaus de dha perdi».
Agoa est tocau a su vice-segretariu generali de su UEFA, Giorgio Marchetti, chi po primu cosa nd'at portau a totus is saludus de su presidenti de s'Uefa, Aleksander Ceferin, e agoa at arregodau a totus chi su movimentu de su giogu de sa bòcia (e de su sport in generali) in Italia est unu de is prus mannus e de importu prus mannu chi dhoi funt in dì de oi in totu Europa, contendi puru, pruschetotu, chi custa istadi (chi deu bollit, dhi naraus diaici), partendi de sa partida chi s'at a giogai in su Stadiu Olimpico de Roma, nc'ant a essi is Campionaus Europeus de bòcia, chi funt sartaus s'annu passau po crupa de sa mobadia e de su virus. Marcheti at contau: «Nosu de s'UEFA seus trabballendi beni meda impari a is de da Federatzione Italia de su Giogu de su Calciu in Italia e impari puru a sa citadi de Roma, circhendi de ndi pesai is campionaus po "Euro2020", isperendi chi is giogus e is partidas si potzant agiudai a serrai un annu diaici trumentau e trabballosu cumenti cussu chi seus circhendi de si scaresci e de si lassai a is pabas. Sa Federaztioni de su Giogu de sa Bocia in Italia est sighendi a andai ainnantis cun fainas de importu mannu meda, cumenti a is trabballus chi pertocant su mundu de sa bòcia de is feminas, e apitzus a cussa chi tzerriaus "Divisione Paralimpica e Sperimentale". Po cresci e po andai ainnantis peròu — aciungit Marchetti — ant a serbiri atrus trabballus po su chi pertocat is stadius e is palestras, e a narai sa beridadi s'Italia tenit unu muntoni de fainas de aderetzai ancora».
Fuedhus bonus po is de sa FIGC e po su trabballu chi ant fatu in custus tempus de mobadia e de pentzamentus legius nd'arribant puru de is de su Coni, cun su presidenti, Giovanni Malagò, chi contat: «Su Coni no iat a podi essi diaici forti cumenti invècias est, chentza s'agiudu e su trabballu de is de sa FIGC, cosa chi ballit puru po is de sa Federatzioni Italiana de su Giogu de sa Bòcia, chi no podint pentzai de andai ainnantis chentza s'agiudu de su Cumitau Olimpicu. Seus chistionendi — aciungit agoa — de duus mundus chi no s'iant a depi mai cumbati tra issus, ma cumprendu puru chi su curri in pari a bortas no est diaici facili cumenti si podit pentzai, ma depeus sighiri a trabballai impari, po su beni de su sport in Italia, chi est sa cosa chi importat de prus a totus. A nai sa beridadi — sighit a contai Malagò — deu tenìa calincuna duda apitzus de is campionaus de bòcia e pruschetotu po is règulas chi funt serbias po torrai a partiri, apustis de su primu assètiu (cussu chi in ingresu si narat "lockdown"), ma no apu potziu fai atru chi fai is complimentus a totus po cumenti nd'ant pesau is cosas, cumplimentus chi oi torru a fai a Gabriele Gravina e puru, est craru, a Cosimo Sibilia, poita totus e duus impari funt stètius de acòrdiu e ant trabballu po torrai a fai partiri is giogus».

De importu mannu meda, est craru, funt is fuedhus de Gabriele Gravina, chi at contau a totus, apustis de is votatzionis, cali funt is bideas e is bisus cosa sua po su benidori, in cussu chi issu atotu at tzerriau su "segundu tempus de sa partida po is diis chi ant a benni", una batalla chi at a essi dificili e tostada meda, ma pròpriu po custu ancora prus bella de giogai, mancai nc'ant a essi medas strobus. «Si torru gràtzias po sa passièntzia e po s'agiudu chi totus m'eis donau fintzas a imoi, si torru gràtzias poita eis scerau torra de sighiri a curri in custa bia impari a mei — contat Gravina, chi poi aciungit  — Su secundu tempus de sa partida cosa nosta est giai po incumentzai e si depu torrai gràtzias po sa fidùcia, po s'afetu e su sentidu bonu. Su de essi totus de acòrdiu, impari a s'afrodhiu chi nc'eis e nc'eus postu, s'at agiudau a trabballai beni meda. No si podestus frimai, e no s'eus a frimai mancu imoi; eus fatu una biga de trabballu e de sacrifìcius in totu custu tempus, nisciunu at fatu nemancu unu passu agoa. Scieus giai chi sa bia chi s'aspetat at a essi prena de strobus, de dificultadis; at a essi trumentosa e totu introbedhada e atrotoxada. Ma imoi depeus torra a cratzai is botinedhus po giogai, mi parit giai de intendi su frùsciu de s'arbitru». Gravina sighit: — «Sa comunidadi cosa nosta est sèmpiri stetia cumenti una scuadra, totus s'ant a depi ponni in giogu pentzendi a is interessus de totu su mundu de sa bòcia. Su mundu de sa bòcia est stètia una scola de vida po totus nosu. Podestus essi unu signali bonu po sa vida de is cristianus, seus stètius bonus a torrai a partiri apustis de su dannu, e sa genti dh'at cumprendiu. Nosu arrennèsceus a ndi bogai aforas totu su bonnu chi teneus candu is tempus si faint malus e prus tostaus; nosu seus is chi rapresentant milionis de italianus, a is giovanus podeus e depeus arregalai torra unu mundu de sa bòcia chi potzat essi mellus de su chi est stètiu fintzas a oi; chi potzat essi prus bellu e firmu». Gravina est stètiu eletu cun medas votus, e pròpriu po custu at promìtiu: «Ap a fai de totu e ap a trabballai po torrai a cosiri is stampus, circhendi de ascurtai totus is boxis e is bideas chi nci funt badha badha in sa mesa. Su mundu de sa bòcia de is diletantis, cumenti ballit po totus is atrus, iat a depi podi giogai unu rolu de importu mannu».
In sa ciaciarrada  chi Gravina at fatu cun totus is giornalistas, apustis de is votatzionis, su capu de sa FIGC at chistionau puru de is trabballus chi nc'ant a essi de fai in su benidori, partendi de is reformas de is campionaus, fintzas a arribbai a is Giogus Europeus de bòcia de su duamilla e binti: «Sa batalla prus tostada — at acrariu Gravina — at a essi cussa po is campionaus; eus a depi cumprendi chi is cosas s'ant a podi arrangiai aintru de su Cunsillu Federalli o chi iat a podi serbiri calincuna cosa cumenti a unu atobiu generali. Cussu chi est seguru est chi no podeus prus abetai po mellorai is cosas. In s'interis — aciungit Gravina — eus a depi trabballai, e in pressi puru, po ndi pesai is bandus nous po torrai a annoai is òrganus de sa Giustìtzia Sportiva, chi ant a iscadiri su trinta de su mesi de Làmpadas; apustis s'at a tocai puru torrai a annoai is règulas po is eletzionis».

Fuedhus bonus nd'arribant puru de sa buca de Cosimo Sibilia, chi mancai at perdiu sa cursa po su rolu de presidenti de sa FIGC, est prontu a sighiri a trabballai impari a Gravina: «Is partidas si bìncint e si perdint. E deu mi dha seu giogada cun lealtadi e coru forti; no tengiu pròpriu nudha de mi strunciai e no potzu fai atru chi acetai su resultau chi ndat bodhitu Gravina. Deu, impari a is cincu consilleris federalis de sa Lega de is Diletantis eus a fai, cumenti a sèmpiri, sa parti nosta, circhendi de difendi is fainas de is prus piticus, est a nai de is chi faint parti de sa basi, e sighendi a trabballai impari a is de sa Federatzione Italiana de su Giogu de sa Bocia, circhendi de fai is interessus de totu su mundu de sa bòcia in Italia».

In s'interis chi seus scriendi custus fuedhus, in su Foro Italico de Roma, is de su Coni nd'ant pesau un atobiu chi est incumentzau pròpriu a is dexi de su mengianu de oi, martis, su binti-tres de su mesi de Friàrgiu, tra is de sa Giunta e is de su Cunsillu Natzionali, apustis de s'ùrtimu atobiu chi nd'iant pesau su cincu de Friàrgiu, po circai de cumprendi cumenti torrai a fai partiri is giogus de is campionaus de Eccellenza in totu Italia. De sa dì, peròu, nisciunu at prus musciau apitzus de sa chistioni, e oi iat a podi essi sa dì bona po ndi cumprendi calincuna cosa in prus. Sa chistioni prus callenti in su pratu est cussa chi pertocat is fainas sportivas de importu natzionali: po imoi, is campionaus chi funt de importu natzionali (e duncas is chi podint sighiri a andai ainnantis,mancai nci siant ancora strobus mannus po su chi pertocat su spaniamentu de su virus) funt is de sa Sèrie A, de sa Sèrie B, de sa Sèrie C, fintzas a arribbai a is de sa Sèrie D. Is isperas de is scuadras de Eccellenza, chi depessint arribbai nobas bonas de s'atobiu de oi, funt cussas de podi torrai a partiri a su mancu cun is allenamentus in truma manna, est a nai cun totus is giogadoris chi trabballant impari. Chi su Coni, invècias, depessit decidi de lassai totu is cosas cumenti funt imoi, po su mundu de sa bòcia chi partit de s'Eccellenza, fintzas a nd'arribai a is de sa Secunda Categoria, nc'at a essi de atendi a is regulas nobas de su DPCM chi nd'at a bessiri aforas su ses de su mesi de Martzu, mesi chi at a brintai tra feti cincu diis. Po is de sa Promozione, de sa Primu Categoria e, est craru, po is de sa Secunda puru, nci funt pagu possibbilidadis de torrai a si spàssiai, dhu scieus giai e dhu naraus craru e tundu.
Ma torraus a is de s'Eccellenza: chi su campionau at a essi pesau, at a diventai duncas de importu natzionali (cumenti isperant is de sa LND) nc'ant a essi de aderetzai is chistionis apitzus a is règulas de sighiri po is esamis, is chi tzerriaus "tamponis": is de s'Eccellenza, si cumprendit, ant a tenni bisòngiu de agiudus in dinai, ma po imoi est totu frimu poita in s'interis su Guvernu beciu nd'est arrutu e seus abertendi chi su Guvernu nou de Mario Draghi incumentzit a trabballai. Nc'at a essi de cumprendi puru, in s'interis, ita nd'at a essi de totus cussas scuadras chi, mancai po su pagu dinai, mancai po atrus strobus, ant a decidi de ndi bessiri aforas de is giogus, chenza duncas torrai a partiri impari a totus is atrus; in d-unu primu tempus calincunu nd'at bogau aforas sa bidea de cancellai, po su secundu annu de sighiu, is retrocessionis. In prus, nc'at a essi de cumprendi puru cumenti acabbai is campionaus, fadendi su contu chi no nc'at a essi su tempus po giogai is partidas chi ammancant po serrai su girone de s'andada, prus totus cussas chi nci funt de giogai po su chi pertocat su girone de sa torrada, contendi chi nci funt de arrecuperai puru is partidas chi ndi funt giai sartadas me is primus tres mesis de is campionaus. Ma custas funt totus cosas chi s'ant a cumprendi mellus candu eus a sciri cantu scuadras tenint sa forza, e sa gana, de torrai in campu.

In campu, invècias, e dhu scieus beni, sighint a cabai is scuadras de sa Sèrie D, chi cras, de mèrcuis, su binti-cuatru de su mesi de Friàrgiu, ant a curri po sa de dexianoi giorronada (sa de duus in su girone de sa torrada), cun batallas bellas e de importu mannu, mescamente po is puntus chi nc'ant a essi badha badha. Nudha de fai, sèmpiri po crupa de is apuntoraus de su Covid chi tenint in scuadra, po is de s'Artena, chi depiànt giogai contras a is de sa Nuova Florida, e nudha de fai puru po is de s'Insieme Formia, chi si dha depiant biri faci a faci cun cussus de su Giugliano. Totus is scuadras sardas, invècias, ant a cabai in campu: is de s'Altzaghena arricint is de sa Torres; is de su Crabònia arricint is de su Lanusè, is de su Murera si dh'ant a giogai contras a is de su Latte Dolce.
Boleus arregodai puru, a chini si ligit, ca is de sa Sèrie D ant giogau puru domìnigu passau: is de s'Altzaghena si ndi funt pigaus tres puntus bellus e tundus bìncendi contras a is meris de domu de su Latte Dolce, gràtzias a su gol fatu de Rossi, a su de binticincu minutu de su secundu tempus. Is de sa Torres nd'arribant cun s'afrodhiu a is steddas, poita domìnigu passau ant bintu po cuatru a unu, in domu cosa insoru contras a is de su Crabònia, gràtzias a is gol fatus de Schiaroli, apustis de dexi minutus de giogu, e de Mascia, chi nd'at fatu tres: su primu apustis de mes'ora de giogu, su segundu a su de trinta-ses minutu, e su de tres gol a su de coranta-duus minutu; po is mineràrius nc'est feti su tzùcuru, dhi naraus diaici, de su gol fatu de Cappai, a su de binti-cincu minutu de su segundu tempus, cun d-unu tiru de is undixi metrus.
Nd'est bessida aforas diaderus una bella partida, una bella batalla tra is meris de domu de su Lanusè e is de su Murera, cun is piciocus sighius de mister Alfonso Greco chi funt arrannèscius a binci po duus a unu: a su de dexiaseti minutu, Attili stampat sa porta de Vandelli cun d-unu bellu tiru de is undixi metrus, apustis de unu cropu de manu donau de Zedda a sa bòcia scuta in area de Carta. Is meris de domu faint su secundu gol puru, candu seus a su de trinta-tres minutu, cun Varela chi donat una bella carvada de pei a sa bòcia, scuta de Manca. Is de su Murera si nsi scidant in su secundu tempus, candu Nurchi, seus a su de trexi minutu, intzertat su tiru chi ballit po su gol chi torrat a oberri is giogus, ma is de su Lanusè arrannescint a apoderai fintzas a sa fini de sa partida.



Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018 a

 

In questo articolo
Squadre:
Campionato:
Argomenti:
Stagione:
2020/2021
Tags:
Serie D
FIGC