Mancant feti atras duas giorronadas de partidas ainnantis de su Natali

E duncas, po custa cida puru, a cantu parit, nci seus, e no potzu incumentzai s'artìculu chentza de torrai gràtzias a su Cielu, fadendi su contu chi po oi puru mi intendu beni, est a nai ca no tèngiu daboris de cumbati, e che seu prenu, fintzas a cucuru, de gana bella de scriri unu pagheddeddu (unu bellu pagheddeddu, po ddu nai mellus) in su sardu chi si chistionat in su campidanu de mesu e, po essi prus pretzisus puru, innoi in Bidd'e Sorris, chi est sa biddixedda innoi seu stètiu cresciu e pàsciu e innoi m'agatu in dì de oi puru.

E duncas, cumenti scieis beni, chi eis lìgiu a su mancu unu de is artìculus chi ndi pesu e ndi bogu aforas su giòbia, scieis puru chi mi praxit a fai duas cosas ainnantis de incumentzai a chistionai de bòcias, de partidas e de resultaus; sa primu est cussa de andai a castiai su tialu de calendàriu, po circai de cumprendi, impari a bosatrus etotu, a cali puntu de sa storia seus arribbaus, a cali puntu de sa storia seus lòmpius, mi benit de ddu nai diaici. E sa segunda est cussa de andai a castiai su tempus chi at fatu in custas ùrtimas seti diis, e chi at a fai in su benidori

Fatzu custu giogu (su de torrai gràtzias a su Cielu po essi sanu, e po m'agatai cun saludi bona), chi si depu narai sa beridadi, no feti po is artìculus chi scriu in sardu, ma puru, po su prexu miu etotu; est a nai ca mi benit in conca custu pentzamentu bonu dònnia dònnia borta chi seu po mi ponni a papai (e deu papu po tres bortas a sa dì, candu mi andat beni), e candu mi pòngiu a pregai puru (chi est su modu chi tèngiu po mi pasiai, po meditai, cumenti si iat a podi nai, puru): eia, si nau sa beridadi, circu de mi bivi dònnia dònnia dì chi su Cielu mi arregalat cun s'afroddiu de unu pipieddu candu s'agatat aranti una biga manna de pacus e de pachiteddus de oberri (si sonat cumenti a cosa, in custas rtimas diis chi ddoi funt ainnantis de su Natali?); circu sèmpiri de mi ndi arregodai, po sighiri con sa chistioni, ca sa vida est unu donu (e no una cosa chi mi tocat po fortza, chi cumprendeis su chi si bollu nai), e chistionaus de unu donu chi est bìdrinu, cumenti si narat; est a nai ca, mancai a bortas si parit de essi fatus de ferru, seus agualis a s'imbirdi (o imbidru, chi si praxit de prus); "contingenza" si narat in italianu, e de "contingenza" chistionànt giai is antigus grecus, est a nai, duncas, totus is filosofus chi nc'ant ghetau is fundamentas (eia, cumenti chi fessit una domitedda) de sa cultura ocidentali, dda tzerriaus diaici; est a nai ca funt stètius is grecus a ndi bogai aforas totus (o giai totus) is bideas apitzus de sa vida, e de sa morti, e de s'acapiu chi nc'est, mancai, tra s'omini e sa natura; e de cussas bideas etotu nosu seus partius, e nc'est de crei, puru, ca chi pentzaus (e biveus) su mundu cumenti fadeus in dì de oi, est poita teneus arrexinis in cussus cuncetus, cumenti si iat a podi narai.

E duncas, torrendi a nosu, est gràtzias a is grecus chi, in dì de oi puru, podeus pentzai a sa vida cumenti chi fessit unu gioghiteddu (unu gioghiteddu togu meda, a bortas si parit pròpriu diaici) chi peròu si iat a podi segai de unu momentu a s'atru; ddu scieus, berus est?, cumenti andant is cosas in custu mundu, e de seguru is "regulas de su giogu" (mi benit totu de ddas tzerriai diaici) no ddas apu scritas e pesadas de seguru deu.

E duncas, fintzas a oi potzu nai ca is cosas no mi funt andendi mabi, e isperu chi siant andendi concas a su beni po bosatrus puru.
Duncas, torraus a su calendàriu: a cantu parit seus arribbaus cun prexu e saludi (custu e su chi isperu e si auguru, est craru) a su de catodixi de su mesi de Idas, e nc'est pagu de fai: custu mesi est cussu dedicau a is festas, mescamente a is festas de su Natali e, apustis, a is festas po s'acabbu de s'annu bèciu e po sa brintada de s'annu nou, chi at a essi (no mi parit mancu berus!) su duamilla e binticuatru. No mi parit mancu berus poita no mi ndi potzu scaresci (su dabori dònnia tanti si fait intendi torra, cumenti cussus chi, mancai, si segant un ossu e intendint su fastìdiu apustis de annus e annus e annus) ca s'annu passau fiat giai giai po mi sperdi, ddi nau diaici, fadendi su contu chi est stètiu unu de is annus prus tostaus, e marigosus, e dificilis, giai giai, de totu sa vida mia.
E mi praxit meda custa cosa de mi castiai a is pabas, dònnia dònnia tanti, po cumprendi, duncas, de totus is arroris chi seu arrannèsciu a aderetzai, mancai totu prangi-prangi, mancai totu trisia-trisia, cumenti naràt sa bon'anima de mamma mia etotu e cumenti si narat, in dì de oi puru, in bidda. E, diaderus, no nc'est nudda de mellus, a su mancu po su chi mi pertocat, de su podi nai: custa borta puru nci dda apu fata. Mancai is dannus mi parint mannus cumenti a montis, mancai is strobus mi parint mannus cumenti a casteddus, mancai mi patzat, totu, de no tenni is fortzas po andai ainnantis; ma a cantu parit, arriendi e brullendi, a arrogus e mùssius, nci dda apu fata a ddoi lompi a sa segunda cida de su mesi, chi est sa de cincuanta cidas tra cussas chi ddoi funt, tra cussas chi ddoi capint in unu annu.

E apustis de essi castiau su calendàriu, andaus a biri, po unu segundeddu feti (ca cun is strollichiminis no apu ancora acabbau, po oi), cumenti funt postas is cosas me is listas de is campionaus de is diletantis chi ddoi funt innoi in s'isuledda nosta e stimmada e chi sigheus in su giàssu de su Diàriu Sportivu.

Duncas, is de sa Sèrie D funt arribbaus a sa de sexi giorronadas, e immoi ant a cabai in campu torra puru custu fini de cida, chi at a essi su dexesseti, e ant a cabai in campu puru su binti, est a nai mèrcuis chi benit, po s'ùrtima bessida de cust'annu. Is de sa Sèrie D ant a torrai a partiri, cun is giogus e is partidas po su chi pertocat s'annu nou, su seti de su mesi de Gennàrgiu, apustis de is festas po cussa chi tzerriaus befana, e chi est sa dì innoi serraus cun su spàssiu, cun is papadas e is imbriagheras. Ma ancora no funt nemmancu incumentzadas, is festas, e mi parit lègiu, po diaderus, abarrai a si chistionai de candu ant a acabbai.

Immoi chi nci seus, duncas, andaus a castiai, po unu segundeddu, cumenti funt postas is cosas in sa Lista G, chi est cussa, de su restu (e si cumprendit beni) innoi agataus is scuadras sardas. E duncas, cussa chi est currendi prus a forti est, de seguru (a fai is contus nci poneus pagu meda, cumenti mi praxit a s'arrapiti fatu fatu) sa C.O.S (chi ballit po "Costa Orientali Sarda"), sa scuadra chi pertocat su Sarrabus e s'Ollasta, po si cumprendi mellus, e chi in dì de oi, apustis de cuindixi partidas giogadas, tenit in buciaca calincuna cosa cumenti a trinta puntus, chi ndi funt arribbaus gràtzias a otu bìncidas e a ses partidas chi ant serrau cun su resultau in paridadi. Is de sa Costa Orientali Sarda fintzas a oi ant pèrdiu feti una partida, e s'agatant a su segundu postu, a is pabas de is primus de sa classi, chi funt is de sa Cavese 1919, e chi tenint calincuna cosa cumenti a trintacincu puntus allogaus in buciaca, est a nai, mellus, cincu puntus in prus de is chi tenint is piciocus sighius de Frantziscu Loi. Po agatai un'antra scuadra sarda tocat a ndi cabai fintzas a su de noi postus in sa lista, innoi ddoi funt is grogus-arrùbius de s'Atletico de Uri, chi tenint, in dì de oi, binti puntus allogaus a su callenti, gràtzias a ses partidas bintas e a is duus puntus chi nd'ant cassau me is duas partidas chi si funt serradas cun su resultau in paridadi. Is piciocus sighius de Massimilianu Paba tenint noi scuadras a is pabas (apitzus de dexiotu scuadras chi currint, in totu, in sa lista), est a nai ca s'agatant pròpriu a sa metadi de sa lista. In sa bessida de custu fini de cida, is de sa Costa Orientali Sarda ant a arriciri sa visita, in domu cosa insoru etotu, de is de sa Romana Calcio; is de s'Atletico de Uri, invecias, si dda ant a depi biri contras a is de sa Flaminia Roma, in domu de is lazialis etotu. Is tataresus de su Latte Dolce s'agatant, invecias, a su de undixi postus in sa lista, est a nai cun dexannoi puntus in totu, chi funt su pròpriu tanti chi tenint is de s'Ostia Mare: is piciocus sighius de Maureddu Giorico funt stètius bonus a binci po ses bortas, ant pèrdiu otu partidas (e no funt pagus) e feti po una borta ant serrau una gara cun su resultau in paridadi. Custu domìnigu chi at a benni (e chi est giai giai po arribbai, gràtzias a su Cielu), is tattaresus si dda ant a depi biri contras a is meris de domu de sa NF Ardea Calcio. Serraus cun sa de cuatru scuadras sardas chi currint in su campionau de sa Sèrie D, e seus chistionendi de is de su Budune, chi funt cussus chi funt agatendi prus dificultadis de totus is atrus, e si cumprendit beni fadendi su contu chi s'agatant a su de sexi postus in sa lista, cun feti trexi puntus allogaus in buciaca, e feti duas scuadras a is pabas. Is de su Budune funt arrannèscius a binci feti tres partidas e po cuatru bortas si funt dèpius acuntentai de feti unu puntixeddu, est a nai, est craru, chi ant serrau sa partida cun su resultau siddau (mi benit de ddu nai diaici) in paridadi. Immoi is de su Budune si dda ant a depi biri contras a is de su Cassino, in una partida chi no at a essi facili de seguru, mancai ant a tenni sa possibbilidadi de giogai in domu.

E immoi chi eus spaciau cun is chistionis chi pertocant sa Sèrie D, andaus a castiai cumenti funt cuncodradas is cosas po su chi pertocat su campionau de s'Ecellenza, chi est su prus mannu, cussu de importu prus mannu, po ddu nai diaici puru, tra totus cussus chi si giogant in Sardìnia. Duncas, seus arribbaus a sa de sexi giorronadas (chi s'at a giogai pròpriu custu domìnigu chi at a benni) e is giogus po cust'annu, est a nai po su duamilla e bintitres, s'ant a serrai su bintitres de custu mesi etotu, est a nai de sabudu, est a nai, mellus, su sabudu ainnantis de su Natali. Custa butada si dda apu giai fata una bella pariga de bortas, e cratzat beni oi puru, mi parit de podi cumprendi: e duncas, chi fessit po is giogadoris, e po is allenadoris, e po is tifosus (e po is de sa Federatzioni puru, a cantu parit) is scuadras iant a podi cabai in campu dònnia dònnia dì, poita su disìgiu de càlciu chi sa genti tenit in su coru e in conca puru est meda.

E duncas, a nai sa beridadi, fiat de una bella pariga de annus ca no si giogant partidas me is ùrtimas diis ainnantis de su Natali, cumenti, invecias, at a sucedi cust'annu. E custu bollit nai ca po mei, e po totus is collegas cosa mia, nc'at a essi unu bellu tanti de trabballu de ndi pesai (e de scroxai, mellus puru) su binticuatru, chi at a essi de domìnigu, ma cumenti scieis giai, fadeus su trabballu cosa nosta cun prexei, e passioni manna puru, e duncas si promiteus, giai de oi, chi in su giassu cosa nosta eis a agatai totus is contixeddus apitzus de is partidas, mancai siat una dì (giai giai) de festa, ma torrendi a sa chistioni chi apu pigau immoi, po nosu chi sigheus is fainas de is scuadras de bòcia sardas, is festas a bortas sartant.

Ma, chistionu po mei, a su mancu, no potzu ca torrai gràtzias a su cielu po su de tenni unu trabballu e, duncas, sa possibbilidadi de mi guadangiai cussus cuatru arriabis chi mi serbint po papai e po abarrai in custu mundu macu e totu ghetau a pari.

E duncas, fia contendusì de is de s'Ecellenza: a su primu postu de sa lista s'agatant is de s'Ilvamaddalena, cun trintacuatru puntus in totu, chi nd'arribbant gràtzias a dexi partidas bintas e a cussas cuatru partidas chi funt stètius bonus a serrai cun su resultau in paridadi. Sa cosa de importu prus manna, est ca is de s'Ilvamaddalena no funt ancora arrutus nemmancu una borta, est a nai ca no ant ancora pèrdiu una partida, e funt is ùnicus in totu sa lista de s'Ecellenza. A su segundu postu ddoi funt is casteddaius de sa Ferrini, cun bintiseti puntus, est a nai seti in mancu de is chi tenint is primus de sa lista. Is piciocus sighius de Sebastianu Pinna ant bintu po seti bortas (e no est pagu, e si cumprendit) e po ses bortas funt arrannèscius a ndi cassai a su mancu unu puntixeddu, est a nai chi ant serrau sa partida cun su resultau in paridadi. Is casteddaius, de su restu, funt fadendi una stagioni bona meda, de importu (ma custu sucedit, a nai sa beridadi, giai de una pariga de annus) cun feti una partida pèrdia, a su mancu fintzas a oi. Cun unu puntixeddu in mancu de is casteddaius, agataus is de su Ilartzi, a su de tres postus in sa lista, chi tenint calincuna cosa cumenti a bintises puntus allogaus in buciaca (chi funt unu in mancu de is chi tenint is casteddaius), gràtzias a otu partidas bintas e a duas partidas chi si funt serradas cun su resultau in paridadi. Serraus sa chistioni cun is de su Tèmpiu, chi s'agatant a su de cuatru postus in sa lista, cun binticincu puntus in totu (noi in mancu, a fai is contus nci poneus pagu, de is chi tenint is de s'Ilvamaddalena, chi eus arremonau pròpriu immubagora), chi funt duus in prus de su tanti de puntus chi tenint is de sa Polisportiva Ossese (sa scuadra chi nd'ant pesau in Ossi, si cumprendit beni chentza s'agiudu cosa mia puru, deu pentzu diaici, a su mancu) e duus puntus in prus de is chi tenint is de su Santu Tiadoru – Poltu Ridundu.

Duncas, castiaus impari cumenti funt postas is cosas po sa giorronada chi at a benni, a su mancu po su chi pertocat is primus cincu-ses scuadras de sa lista: is de s'Ilvamaddalena si dda ant a biri, pròpriu, cun is de su Santu Tiadoru, chi funt stètius is ùrtimus chi eus arremonau; is primus de sa classi ant a tenni sa possibilidadi de giogai aranti de is tifosus cosa insoru e duncas ant a fai de totu po ndi cassai atrus tres puntus. Partida bella e tostada puru po is de sa Ferrini, chi ant a depi andai in domu de is de su Ilartzi: est a nai, mellus, sa segunda scuadra de sa lista chi at a depi andai a giogai contras a sa de tres in sa lista, po una de is garas, si cumprendit, prus togas e de importu chi ddoi ant a essi dominigu.
Is de su Tèmpiu, chi sighint a curri impari a Giuseppi Cantara, chi est s'allenadori, si cumprendit, ant a arriciri sa visita, cumenti si narat, de is de su Barisardo, chi s'agatant a su de seti postus in sa lista, e fadendi su contu ca funt artziaus in su campionau de s'Ecellenza pròpriu cust'annu (funt una matrìcula, intzandus, cumenti si narat in italianu puru), deu creu chi podint essi prexaus po su chi funt fadendu, po su chi ant fatu, mellus, in custus primus tres mesis. Is crais de sa scuadra funt stètias donadas a Claudio Bonomi, chi medas de bosatrus s'ant a arregodai de is tempus innoi giogàt ancora (iat acutu a giogai cun is de su Napoli, Torino e Sampdoria puru, tra is atras scuadras), e chi est stètiu bonu a ndi cassai, a su mancu fintzas a oi, cincu partidas bintas (ma nd'at pèrdiu cincu aguali) cun cuatru partidas chi si funt serradas cun su resultau in paridadi. Chi is de su Tèmpiu bolint circai de ndi cassai is primus de sa lista de s'Ilvamaddalena (chi est su bisu de s'allenadori e de totus is tifosus puru, mi parit craru cumenti andint is cosas), ant a depi circai de ndi cassai is tres puntus prenus.

Serraus cun is de s'Ossese (chi eus arremonau ainnantis puru) chi si dda ant a depi biri in domu de is de su Bosa, in una partida chi no at a essi facili de seguru.

E duncas, po oi, po s'artìculu de custa cida, no eis a podi nai ca si seu lassendi a buca asciuta po is chistionis chi pertocant su mundu de sa bòcia.

E duncas, sèmpiri chi seis de acòrdiu, podeus sighiri cun custu arrastu etotu (no sciu mai, cumenti s'apu ispiegau meda bortas, cali arrastu apa a sighiri po ndi pesai is artìculus in sardu), andendi a castiai cumenti funt postas, cumenti funt cuncodradas is cosas, po su chi pertocat is duas listas de su campionau de sa Promotzioni.

E duncas, parteus de sa Lista A, cun is campidanesus de sa Kosmoto de Muristeni chi s'agatant a su primu postu de sa lista, cun bintises puntus fatus, est a nai chi ndi funt arribbaus gràtzias a seti partidas bintas e a cincu partidas chi is piciocus sighius de Marcellu Angheleddu ant serrau cun su resultau in paridadi. Cumenti ballit po s'Ilva de Sa Maddalena, is de sa Kosmoto no ant pèrdiu ancora nemmancu una partida, ma tenint, apicigaus a is carronis, cumenti si narat, is de su Castiadas, chi mancai apant pèrdiu, a su mancu fintzas a oi, giai duas partidas, tenint feti duus puntus in mancu de is chi tenint is primus de sa classi; iat a fai a nai puru ca is giogus de sa Lista A de sa Promotzioni funt tra is prus spàssiosus, siat po is giogadoris, chi a sa fini funt cussus chi cabant in campu e abarrant totu curri curri avatu de sa bòcia, e po is tifosus puru, chi a sa fini funt cussus chi abarrant a castiai, po noranta minudus, ita totu sucedit in campu. Is Castiadas, chi funt sighius de un allenadori bravu, ma giòvunu meda, cumenti a Cristian Dessì, nd'ant cassau seti bincidas (su pròpriu tanti, po si cumprendi, de cussas chi nd'ant cassau is campidanesus), ant serrau cun su resultau in paridadi tres partidas.
A su de tres postus agataus is de su Pirri, sighius de Busanca, unu de is allenadoris cun s'esperièntzia prus manna chi ddoi funt in dì de oi in Sardìnnia: is pirresus, mancai ndi siant artziaus in su campionau de sa Promotzioni feti de cust'annu, apustis de essi bintu su campionau de sa Primu Categoria de s'annu passau, funt fadendi a biri a totus su chi sciint fai: bintitres puntus in totu (e no funt pagus de seguru) chi ndi funt arribbaus gràtzias a seti bìncidas (su pròpriu tanti de is chi ant bintu is duas scuadras chi s'agatant a is primus duus postus de sa lista), e duas partidas chi funt stètius bonus a serrai cun su resultau de paridadi; is arrùbius-brau ant pèrdiu, giai, po tres bortas. A su de cuatru postus ddoi funt is de su Cus de Casteddu, sa scuadra pesada de is de s'universidadi, chi est una de cussas chi funt fadendi is ispantus prus mannus: is piciocus sighius de Claudieddu Meloni, un antru allenadori chi est trabballendi in su mundu de sa bòcia de unu bellu arrogu de tempus, tenint allogaus in buciaca calincuna cosa cumenti a bintiduus puntus, cassaus gràtzias a ses partidas bintas (feti una in mancu de is chi tenint is primus tres scuadras de sa lista) e a cuatru partidas innoi funt arrannèscius a ndi scabulli a su mancu unu puntixeddu (est a nai, chi funt arrannèscius a serrai is contus cun su resultau in paridadi); serraus is chistionis, a su mancu po su chi pertocat sa Lista A de sa Promotzioni, cun is de su Terraba (Terraba Frantziscu Bellu est su nomini de sa scuadra, chi boleus essi prus prètzisus), chi tenint dexennoi puntus allogaus, gràtzias a cincu partidas bintas e cuatru partidas chi ant serrau cun su resultau in paridadi.

Duncas, andaus a castiai impari, sèmpiri chi ndi teneis gana, ita totu at a sucedi in sa giorronada chi s'at a giogai custu domìnigu chi est arribbèndindi: is de sa Kosmoto de Muristeni ant a depi fai visita a is de su Lanusè, in una de is partidas prus delicadas de totu sa stagioni, siat poita is duas bidda funt atesu meda s'una de s'atra, e siat poita is meris de domu, sighius de Franco Giordano, ant a fai de totu po ndi sciusciai is bisus de sa primu de sa classi e ant a fai de totu po circai de ndi furai a su mancu unu puntixeddu a is aversàrius, chi ant a depi aturai atentus, chi no bolint fai figuras lègias, cumenti si narat.
Is de su Castiadas, invecias, tenint una partida chi iat a podi parri unu pagheddeddu prus facili, a su mancu prus facili de cussa chi ant a depi giogai is muristenesus, fadendi su contu chi ant a arriciri, in domu cosa insoru, is casteddaius de s'Atleticu, chi ant cambiau allenadori pròpriu me is cidas passadas (cumenti s'eus giai contau, de su restu), e immoi funt trabballendi, e beni meda, cun Bebo Antinori, chi est arrannèsciu a ndi cassai su primu puntixeddu de candu est lòmpiu in sa scuadra, gràtzias a su zeru a zeru ingotu contras a is de s'Arborea. Torrendi a su campionau e a sa giorronada chi s'abertat, ddoi at a essi una partida aforas de domu po is de su Pirri puru, chi si dda ant a depi biri contras a is de s'Arbus; is de su Cus de Casteddu, invecias, ant a depi lompi fintzas a Tortolì po giogai contras a is meris de domu sighius de Danieli Salerno.

Una de is partidas de importu prus mannu po su chi pertocat sa de trexi giorronadas at a essi cussa tra is de su Terraba (chi eus arremonau ainnantis, de su restu) e chi ant a depi giogai in domu de is de s'Arborea, cun is duas scuadras chi ant a cabai in campu cun s'afròddiu a is steddus, fadendi su contu chi is duas biddas no funt diaici atesu s'una de s'atra, e duncas, si cumprendit, nci iat a podi essi su campu prenu, fintzas a cucuru, de tifosus, po cussu ca is ingresus tzerriant "derby", e si cumprendit, puru, ca is duas scuadras ant a fai de totu po binci e po ndi pigai is tres puntus prenus.

Arribbaus a sa Lista B, sèmpiri de sa Promotzioni etotu, cun is primus de sa classi de sa Nuorese chi s'agatant, in dì de oi, cun bintises puntus in buciaca, gràtzias a seti partidas bintas e cincu partidas chi ant serrau cun su resultau de paridadi. Is de sa Nuorese funt scriendi una de is storias prus togas de custa stagioni (e ballit po totus is campionaus chi eus arremonau fintzas a immoi), fadendi su contu chi no funt partius a forti cumenti invecias bisànt, e si funt dèpius acuntentai de una bella pariga de partidas chi si funt serradas in paridadi, ainnantis de ndi cassai sa primu bìncida, e de sa dì no si funt giai prus frimaus, e funt stètius bonus, duncas, a ndi torrai a cassai is scuadras aversàrias e, mescamente, a ndi cassai su primu postu de sa lista, e immoi funt una de is scuadras chi tenit is mellus cartas po provai a ndi torrai a artziai in su campionau de s'Ecellenza, bincendi, est craru, su campionau de sa Promotzioni de cust'anno.

Sa storia de sa Nuorese, diaici torraus puru a fai unu pagheddu de filosofia, mancai pobera, mancai acapiada a is legas e a is chistionis de su mundu de sa bòcia, si nd'arregodat (e feti su Cielu sciit candu ndi teneus a bisòngiu) de s'importu chi in custa vida pertocat sa capacidadi, s'abbilidadi de si ndi torrai a strantaxai candu is cosas no andant pròpriu beni; chi nci creis, chi trabballas beni, chi no ti fais pigai de su disisperu, sa vida (e su càlciu, puru) si nd'arregodat ca no nci funt dannus ca no si podint aderetzai; nci pentzu fatu fatu, de su restu, a cantu est bellu, a cantu est druci, su de si ndi torrai a pesai, apustis chi nd'arruis, mancai candu nesciunu iat a scumiti nemmancu mesu arriabi apitzus de tui. Is cuaddus bonus si biint a sa torrada, apu sèmpiri intèndiu nai, e duncas no ammancant de seguru is esèmpius de totus cussus chi ant torrau a ndi strantaxai sa conca apustis de essi pèrdiu totu, o giai totu.

E custu si iat a depi bastai po cumprendi cantu maca (machillota, fortzis est mellu) est sa vida cosa nosta, sa vida chi s'agataus de scroxai in custu mundu.

Ma sigheus a chistionai un antru pagheddeddu (feti) de càlciu (e de ita desinò?): a su segundu postu ddoi funt is arrùbius-brau de s'Usinese, est a nai sa scuadra chi nd'ant pesau in Usini, sighida, de cust'annu, de Giuliano Robbi, chi s'est fatu is ossus, mi benit de narai diaici, in totus is annus passus, chi at fatu impari a is tattaresus de sa Lanteri de Tattari.
Si cumprendit: apustis de medas annus chi fais avatu a sa pròpriu scuadra, arribbat su momentu de cambiai ària, cumenti si narat, e duncas Robbi puru at serrau s'aventura cosa sua cun is tattaresus e si nc'est fuiau, a fundu 'e suus, cumenti si narat in bidda, in custa storia totu noba. Si cumprendit: candu t'agatas a trabballai, de bellu a nou, cun una scuadra, cun una truma de giogadoris ca no ti connoscint, chi no sciint cali est sa bidea de càlciu chi tenis in conca, chi no sciint ita t'abertas de issus, intzandus serbit unu pagheddeddu de tempus, e de passièntzia (chi mai ammanchit in custa vida!) in prus de su tanti chi mancai iast postu in su contu.

Si sciit: su de abertai est mau, e, si sciit puru ca, mancai, po perdi sa passièntzia bastat unu segundu, ma Robbi immoi est prexau, cun sa scuadra cosa sua chi, de calincuna cosa cumenti a unu mesi, est gioghendi beni, pròpriu cumenti bollit s'allenadori.
E immoi is de s'Usinese ant a fai de totu po abarrai apicigaus a is de sa Nuorese, chi tenint feti unu puntixeddu in prus, est a nai bintises contras a binticincu. Is arrùbius-brau ant bintu seti partidas in totu e nd'ant serrau cuatru cun su resultau de paridadi; in prus, ant pèrdiu feti una borta. A su de tres postus in sa lista agataus is de su Sennaru, chi tenint binticuatru puntus in totu, est a nai duus in mancu de is chi tenint is de sa Nuorese, e feti unu prus pagu de is chi tenint is de s'Usinese. Is de su Sennaru ant bintu giai seti partidas (cumenti a is de sa Nuorese e is de s'Usinese etotu), ma nd'ant pèrdiu giai duas, cun duas partidas feti chi si funt serradas cun su resultau siddau in paridadi.

Serraus cun is de sa Lanteri de Tattari, bintiduus puntus giai allogaus in buciaca, e chi ballint po su de cuatru postus in sa lista; a is pabas de is lanterinus (diaici ddus tzerriant, a su mancu, e diaici fadeus nosu puru, mi parit craru!) agataus is de s'Alghero (sa scuadra de s'Alighera), un'antra de cussas scuadras chi nd'ant cassau s'artziada de categoria pròpriu a sa fini de sa stagioni de su duamilla e bintiduus – duamilla e bintitres, e iat a fai a nai ca is arrùbius-grogus funt fadendi una cursa de importu, cun ses partidas bintas (chi funt su pròpriu tanti de is partidas chi ant bintu is de sa Lanteri etotu) e tres partidas chi si funt serradas cun su resultau in paridadi, contras a is cuatru de is lanterinus. Is de s'Alighera, peròu, ant pèrdiu tres partidas, una in prus de is chi tenint pèrdias is de s'Usinese e is de sa Lanteri.

E immoi chi nci seus, podeus andai a castiai cumenti funt cuncodradas is cosas po sa giorronada chi at a benni e chi nd'at a arribbai, sèmpiri chi su Cielu bollit: is de sa Nuorese ant a arriciri sa visita de is de su Santa Justa, chi funt una de is scuadras chi est gioghendi mellus, a su mancu po su chi ballit custa primu parti de sa stagioni, cumenti, de su restu, m'at contau, tra is atrus, puru Giuliano Robbi, chi est unu de is ùrtimus allenadoris chi apu intèndiu po ndi pesai una ciaciarrada (e chi s'est agatau a giogai contras a is grogus-birdis pròpriu duas cidas fait); is de su Santa Justa, chi funt arrannèscius a cuncodrai una truma de giogadoris fortis meda, partendi de Andrea Iesu, chi est unu de is atacantis cun su benidori prus craru, e prenu de luxi, tra totus cussus chi ddoi funt in dì de oi in Sardìnnia, s'agatant cun cuìndixi puntus allogaus, gràtzias a cuatru partidas bintas e a tres partidas chi si funt serradas in paridadi.

Is de s'Usinese ant a depi arriciri, invecias, is de su LoguSantu, trexi puntus in totu e feti cuatru scuadras a is pabas: si cumprendit, e beni puru, de su restu, cumenti is de s'Usinese no si potzant permiti de perdi o de arregalai nemmancu unu puntixeddu a is aversàrius (mancai is regalus in custu periùdu cratzint beni meda...ma, fortzis, no in su mundu de su càlciu).

Is de su Sennaru, invecias, si dda ant a depi biri contras a is meris de domu de su Siniscola Montalbo, sighius de Alessandru Crisci, un allenadori giòvunu ma comentecasiat giai forti e bravu: tra is duas scuadras ddoi funt, badda badda, calicuna cosa cumenti a cincu puntus, est a nai binticuatru contras a dexennoi.

Custas, duncas, funt is novas de importu prus mannu po su chi pertocat is duas listas de su campionau de sa Promotzioni, cun is scuadras chi ant a torrai in campu, torra, su bintitres de custu mesi etotu, cumenti si fia contendi ainnantis in custu artìculu, e sa pròpriu cosa at a balli po totus is scuadras chi currint me is cuatru listas chi pertocant sa Primu Categoria, chi in custu fini de cida ant a cabai in campu po sa de trexi giorronadas, e ant a serrai is giogus, po su duamilla e bintitres, a su mancu, cun sa de catodixi giorronadas de partidas.

Is de sa Segunda Categoria, chi funt, giai giai, unu mundu a parti (impari a is scuadras chi currint in sa de tres categorias, ma chi nosu no arrannèsceus a sighiri cumenti estus a bolli), ant a cabai in campu custu domìnigu, po sa de doxi giorronadas (tenint una giorronada fata in mancu, si cumprendit e seu seguru ca a fai is contus seis bonus asolus puru) ma ant a giogai sa de trexi giorronada no su bintitres, impari a totus is atrus, ma is de sa Federatzioni sarda ant scerau, e decìdiu, de fai cabai in campu totus is scuadras de sa segunda in s'ùrtimu sabudu de su mesi, chi at a essi su trinta, est a nai giai giai po s'ùrtima dì de s'annu (e si ddu nau torra, is amigus de su Diàriu Sportivu no ant ammancai de seguru de si torrai a contai, a cropus de artìculus, est craru, totu su chi at a sucedi, in campu, po su chi pertocat is seti listas de sa Segunda).

Duncas, su trabballu no s'at a mancai de seguru.

Immoi chi nci seus, andaus a castiai, puru, cumenti funt andadas is cosas me is duas partidas de sa Copa Italia, chi pertocant sa Promotzioni, e chi si funt giogadas pròpriu ariseu a su merì, chi fiat su trexi.
In campu si funt agatadas, s'una contras a s'atra, is de s'Arborea e is de su Santa Justa, cun is allenus chi ant bintu, cun su resultau de duus a unu, contras a is aversàrius, ma a fai sa festa, est a nai a ndi cassai sa possibbilidadi de giogai is partidas de is semi-finalis, funt stètius is de s'Arborea etotu, chi in sa partida de s'andada fiant arrannèscius a binci cun su resultau, tundu tundu, de duus a zeru; e duncas ant a podi sighiri a andai ainnantis, mancai apant pèrdiu sa partida de ariseu. In su primu tempus is allenus funt stètius bonus a giogai una partida de importu mannu meda, e nd'ant aciapau duus gol, su primu gràtzias a sa giogada de Lutzu, e su segundu gràtzias a Ligio; ma in su segundu tempus, Marco Atzeni nd'at cassau su puntu, est a nai su gol, chi est bàlliu po sighiri a isperai in sa bìncida de sa Copa.
In campu, ariseu, funt cabaus puru is de sa Kosmoto de Muristeni, chi eus giai arremonau de su restu, contras a is de sa Verde Isola, sa scuadra chi nd'arribbat de Carluforti e chi, pròpriu me is ùrtimas oras, at dèpiu fai is contus cun s'adiosu chi Titti Podda, un allenadori chi trabballat de medas annus cun is scuadras de sa Promotzioni, e mescamente cun cussas chi faint parti de sa zona de su Sulcis, e chi cust'annu at decidiu de sighiri is birdis-grogus chi, peròu, tra is atrus centus arroris chi si depint scroxai, no tenint unu campu innoi giogai is partidas in domu, fadendi su contu ca su chi tenint in Carluforti ddu funt arrangendi, ddu funt cuncodrendi mellus, po ddu nai diaici, o a su mancu est cussu chi funt circhendi de fai.
Is de sa Verde Isola funt gioghendi is partidas in su campu de Sant'Antiogu, e ariseu ant giogau in domu de is de su Muristeni etotu, mancai tenessint su diritu de giogai in domu (domu chi peròu, cumenti s'apu nai immubagora, no tenint). E duncas si cumprendit, puru, ca un allenadori iat a podi perdi sa passièntzia: giai is giogus in unu campionau delicau cumenti su de sa Promotzioni funt tostaus, figurausì candu no tenis mancu unu logu innoi giogai is partidas; is cosas si faint meda, ma meda prus dificili e, est craru, un allenadori nci iat a podi perdi totus is fortzas, e sa gana, s'afròddiu de sighiri cun s'aventura, e est pròpriu po custu ca Titti Podda at decìdiu de pinnigai is bagàglius e puliri su logu, cumenti si narat.

E duncas, po custa cida puru mi parit mi parit ca seu arribbau a s'acabbu de sa faina cosa mia, e m'eis a scusai, ddu nau mesu brullendi (ma po s'atra metadi seu sèriu), chi no nc'apu postu is strollichiminis chi seu costumau a nci stichiri aintru de is artìculus de su giòbia, ma ainnantis de su Natali mi speddiàt, e meda puru, a si preni sa conca de chistionis acapiadas feti a su mundu de sa bòcia. Est a nai ca sa cida chi at a benni (sèmpiri chi su Cielu at a bolli custu beni po mei puru, e po bosatrus, de su restu, chi est cussu chi s'auguru), mancai, nc'apa a stichiri calincunu contixeddu in prus de is chi apu acutu a nci fichiri in s'artìculu de oi. Si imprassu e isperu chi nci potzant essi oras bonas po bosatrus puru, a su mancu po is seti diis chi nd'ant arribbai. Si imprassu a forti.
 

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna - IMPRENTAS 2022-2023. LR 22/2018