Ecellenza: Is de s'Ilva de Sa Maddalena sighint a bobai cun is gol de Tapparello

Po s'artìculu de su giobia, oi ndi teneus bintunu, sèmpiri de su mesi de Abrili, est craru, pesau in su sardu campidanesu chi si fueddat in su Campidanu de mesu, boleus incumentzai a chistionai de is partidas chi si funt giogadas pròpriu ariseu merì.
In campu, duncas, ddoi fiant ses scuadras chi currint po su campionau de sa Sèrie D e duas scuadras chi currint in su campionau de s'Eccellenza; de importu mannu est puru sa partida chi ballit po sa Copa Italia Natzionali de is diletantis. Parteus duncas cun su derby (est a nai sa partida tra duas scuadras de sa pròrpia citadi, de sa pròpriu bidda o regioni) tra is meris de domu de s'Altzaghèna e is de su Murera, cun is allenus chi ant bintu cun su resultau de unu a zeru, gràtzias a su gol fatu de Garau. Est stètiu unu mèrcuis sfortunau puru po is de s'Atletico de Uri, chi ant pèrdiu sa partida contras a is de s'Insieme Formia, po unu a zeru, cun su gol fatu de Camilli. Sa de tres partidas chi pertocat sa Sèrie D fiat cussa tra Cassino e Gladiator, chi s'est serrada cun su resultau de duus a unu po is allenus, chi ant bintu gràtzias a is gol fatus de Varela. Est stètiu fatu de Cavaliere, invecias, su gol per is meris de domu. Po su chi pertocat su campionau de s'Ecellenza, invecias, is de s'Ilva de Sa Maddalena ant bintu cun unu cincu a zeru tundu tundu tundu sa partida de importu mannu in domu de is cuartesus de su Sant'Aleni, cun Tapparello chi at fatu tres gol; unu gol invecias po Cacheiro e unu po Messina puru.

Tapparello, duncas, in dì de oi s'agatat a su de duus postus in sa lista de is giogadoris chi ant fatu prus gol, po issu funt dexianoi, a is pabas de Mauricio Villa, de su Budune, chi ndi tenit fatus giai bintiduus (ma cumenti si ndi arregodais, at giogau sa primu parti de sa stagioni impari a is de su Castiadas), cun tres tirus scutus de is undixi metrus. Impari a Tapparello, sèmpiri cun dexianoi gol, nc'est puru Alessio Mulas, de su Poltu Ridundu.
Torrendi a Tapparello, chi est su giogadori de is de s'Ilva de Sa Maddalena chi at fatu prus gol de totus is cumpàngius cosa sua, est facili meda fai is contus: duncas nd'at fatu tres in sa primu bessida de sa stagioni noba, in sa partida, in domu, pròpriu contras a is de su Poltu Ridundu, chi eus arremonau immoi immoi, e chi si fiat serrada cun su resultau de cincu a zeru po is de s'Ilva. A sa segunda bessida, in domu contras a is de su Bosa, candu fiat su dexianoi de su mesi de Cabudanni, Tapparello nd'at fatu feti unu, ma est stètia una giorronada trota (a bortas, in sa vida cumenti in su giogu de sa bòcia, nci funt diis nieddas cumenti a sa pixi, cumenti si narat me in bidda mia) poita sa partida dda ant binta is allenus sighius de Tore Carboni, cun su resultau de tres a duus. A sa de tres giorronadas, una de is partidas de importu prus mannu fiat, de seguru, cussa tra is de s'Ilva e is meris de domu de sa Nuorese de Nùgoro, cun Tapparello chi at fatu totus e duus is gol po sa scuadra cosa sua. Cumenti scieis mellus de mei, in su giogu de sa bòcia una scuadra forti (ma ballit puru po is giogadoris) fait ispantus (est a nai ca giogat beni) candu arrannescit a binci (o a fai gol) po una bella pariga de domìnigus de sighiu. Si ddu nau pròpriu pentzendi a su fatu chi Dante Blas Tapparello at agatau unu gol in sa de cuatru bessidas, duncas in sa partida binta contras a is de su Budune, chi si fiat serrada cun su resultau de tres a duus po is meris de domu de Sa Maddalena, e nd'at pesau unu gol puru in sa partida, chi is de s'Ilva peròu ant pèrdiu, contras a is de su Ilartzi, de su tres de su mesi de Ladàmini. Fortzis cussa bessida est stètia, a contus fatus, una de is prus isfortùnadas de totus cussas chi si funt giogadas in sa primu parti de su campionau, est a nai de cussas chi pertocant sa lista de partidas chi ballint po s'andada. Apustis de cussa partida, peròu, Tapparello est abarrau po duas bessidas de sighiu chentza gol, e cumenti narant sèmpiri is giogadoris, e mescamente is allenadoris, po un atacanti su gol est a trassa de su pani po unu cristianu: serbit a bivi, est craru. A sa de otu bessidas, in domu contras a is cidresus de sa Villacidrese de BiddaCidru, Tapparello at fatu unu gol, de importu mannu, e po ddu cumprendit bastat a pentzai chi sa partida est acabbada cun su resultau de duus a zeru. De sa de dexi bessidas, fintzas a sa de trexi partidas de sa lista de s'andada, Tapparello at fatu gol po cuatru bortas de sighiu: duus gol contras a s'Idolo de Arthana (cun sa partida chi s'est serrada cun su resultau de duus a zeru), duus gol in sa partida avatu, in domu de is tattaresus de su Li Punti (e torra, Tapparello ndat pesau, a solu, sa bìncida), unu gol in sa batalla in domu, contras a is cuartesus de su Sant'Aleni, chi si fiat serrada cun su resultau de unu a unu, e duus gol puru contras, torra, a is de su Poltu Ridundu, cun is de s'Ilva chi sa dì, seus chistionendi de su bintotu de su mesi de Donniasantu, iant bintu cun su resultau de tres a unu. Apustis de cussu domìnigu peròu, Tapparello est abarrau a buca asciuta fintzas a sa de bintiduus bessidas, cussa, po si cumprendit mellus, contras a su Ilàrtzi,  ma chi pertocat sa lista de is partidas de sa torrada. Sa partida fiat acabbada cun su resultau de cincu a zeru po is meris de domu, cun duus gol pesaus pròpriu de issu etotu (seus chistionendi sèmpiri de Tapparello, gei nci podeis arribbai bosatrus etotu). Un antru gol, Tapparello nd'at pesau in sa partida chi cussus de Sa Maddalena ant giogau in domu cosa insoru, contras a is de su Li Punti. Una de is partidas prus togas est stètia, custu est pagu ma seguru, cussa contras a is de su Cuartu de Sant'Aleni, ma custa borta in domu cosa insoru: de is cincu gol chi nd'ant pesau is de s'Ilva, tres portant sa firma de Tapparello. Candu mancant feti duuscentus e setanta minudus po acabbai sa stagioni, eus a biri cumenti ant a andai is cosas me in sa cursa po s'atacanti chi ndi pesat prus gol de is atrus in unu annu, e chi in italianu si tzerriat "capocannoniere". Impari a Tapparello, nci funt a su mancu atrus duus atacantis chi funt fadendi a biri ispantus e cosas togas in domu de is de s'Ilva: unu est Marco Aiana, e s'atru si tzerriat Ignacio Cacheiro. Su primu chi eus arremonau est nasciu su bintiseti de su mesi de Maju de su milli e noicentus noranta ses e fintzas a immoi at fatu calincuna cosa cumenti a doxi gol: unu in sa primu bessida contras a is de su Poltu Ridundu, unu a sa de otu, apustis de ses giorronadas a buca asciuta, contras a is de su Biddacidru; duus funt stètius, invecias, is gol chi Aiana nd'at pesau in Assèmini, contras a is meris de domu, si cumprendit, de s'Asseminese (chi peròu giogànt medas partidas in Bidd'e Sorris, in su campu in erba de "San Biagio", ca parit una brulla chi dda pongiu diaici ma est sa beridadi). De sa de noi bessidas (chi est cussa chi eus arremonau pròpriu immoi), Aiana no at aciapau prus sa ruga concas a sa porta (furriendi sa cosa de cumenti si narat in italianu), est a nai chi no est prus arrannesciu a fai gol, e custu fintzas a su dexianoi de su mesi de Idas (chi est stètiu, pròpriu diaici, s'ùrtimu dominigu ainnantis de su Nadale), candu is de s'Ilva de sa Maddalena funt andaus a giogai in domu de sa Ferrini, e duncas in Casteddu, e nd'ant pesau unu bellu resultau (de seguru una de is bincidas de importu prus mannu de totu sa stagioni) contras a is arrubius-brau, chi est una de is scuadras chi at fatu a biri is ispantus prus mannus. De cussa dì, est a nai po cuatru partidas de sighiu, Aiana no nc'est arrannesciu a fai nemmancu unu gol, ma s'est torra satzau (manigiu custu fueddu chi mi nd'arregodat is tempus bellus de sa vida cosa mia, de candu fiat pipiu e prandemmu impari a sa bon'anima de mamma mia, ma po immoi no si bollu stròllicai prus de su tanti chistionendusì de cosas chi immoi no tenint nesciunu importu) a partiri de sa de bintiduas bessidas, cussa de su bintitres de su mesi de Idas. Intzandus, de cussa dì contras a su Ilàrtzi, Aiana at incumentzau a fai gol in una manera chi est a foras de conca, cumenti ddi naraus in bidda mia, pruschetotu aranti a una cosa ispantosa meda: unu (seu sèmpiri chistionendi de is gol, si cumprendit?), s'ùnicu de sa dì, tra is atras cosa, est arribbau, puntuali cumenti un arrellògiu, in sa partida contras a is de su Gùspini. Apustis de cussu domìnigu, Aiana at aciapau su gol sa bessida avatu etotu, in domu de is de s'Ilva, contas a is campidanesus (torra!) de sa Kosmoto de Muristeni, de su presidenti Marco Carboni, cun sa partida chi si fiat serrada cun su resultau de duus a unu, cun unu gol pesau, pròpriu, est facili de cumprendi, de Aiana. A sa de bintises bessidas, Marco Aiana at fatu unu gol (apitzus de is duus de su resultau finali), in domu, contras a is de s'Asseminese de Assemini; unu gol a sa de bintiseti partidas, contras a is de s'Idolo de Arthana, e unu puru a sa de bintotu bessidas, contas, torra, a is tataresus de su Li Punti, chi nd'ant dèpiu inguti cuatru unconis marigosus (cumenti calincunu narat candu si chistionat de strobus, o trumentus, chi pertocant sa vida de dònnia dì, o, mellus, de is gol incasciaus), cun Aiana chi nd'at fatu unu. De sa de bintinoi bessidas, e fintzas a nci lompi a sa de trintaduus, Aiana est abarrau a buca asciuta, ma contras a is de s'Arbus, in domu cosa sua etotu, s'atacanti de is de s'Ilva nd'ant fatu duus gol. Immoi chi nci seu, podeus puru andai a castiai mellus sa storia de Aiana, chi at incumentzau a giogai in su duamilla e trexi \ duamilla e catodixi cun sa scuadra de is de s'Altzaghena in Serie D, candu teniat, prus o mancu, calincuna cosa cumenti a dexiotu annus. Apustis de cussa esperièntzia, chi est durada po feti duus annus, Aiana est andau a giogai impari a is de su Monti di Mola. Apustis, at giogau po duus annus impari a is casteddaius de su La Palma, in su campionau, sèmpiri, de s'Ecellenza; de su duamilla e sexi, e po tres annus, at giogau torra cun is de s'Altzaghena, fintzas a ndi lòmpi, fiat su campionau de su duamilla e dexiaseti \ duamilla e dexiotu, tra is professoneris de sa Sèrie C. Apustis nci funt stètius is duus annus cun is de su Castiadas, tra sa Sèrie D e su campionau de s'Ecellenza, po nd'arribai, cumenti eus giai nau, a is de s'Ilva. Un antru giogadori chi est fadendi a biri cosas togas medas (seus chistionendi, sèmpiri, est craru, de is de s'Ilva) est, de seguru, Ignacio Cacheiro, un atacanti nasciu su doxi de su mesi de Martzu de su milli e noicentus norantatres. Cacheiro at agatau tres gol me is primus partidas de sa stagioni, est a nai a sa de duas bessidas, in domu, contras a is de su Bosa; unu a sa de cuatru bessidas, in domu contras a is de su Budune, e unu in domu de is de s'Asseminese. Apustis de cussus chi apu arremonau immoi immoi, Cacheiro at dèpiu fai (a ddu nai mellus: est abarrau) chentza su sabori druci de su gol in buca fintzas a sa de binti bessidas, in domu de s'Ilva etotu, contras a is de su Nùgoro; unu gol est arribbau, torra, contras a is de s'Asseminese (chi funt unu de is aversàrius preferius de Cacheiro, fadendi su contu chi at agatau su gol in sa partida de s'andada e puru in sa partida de sa torrada), unu gol in sa partida contras a is de su Li Punti, a sa de bintotu giorronadas, e unu gol puru sa bessida avatu, chi ballit po sa de bintinoi giorronadas, in domu de is cuartesus de su Sant'Aleni. Est craru, Cacheiro no at ancora fatu (a su mancu po immoi, est craru) prus de unu gol in sa pròpriu partida. Torrendi a is de s'Ilva duncas (e a su campionau chi ndi funt pesendi fintzas a immoi) si ndi fuint a su primu postu de sa lista, cun sessantases puntus, tres in prus de is chi tenint in dì de oi is de s'Ossese, e cuatru in prus de sa Ferrini de Casteddu, chi peròu depit ancora recuperai sa partida, pròpriu contras a is de su Sant'Aleni. Torrendi a is de s'Ossese, pròpriu ariseu is biancus-nieddus, sighius de mister Loriga, ant giogau sa primu partida po su chi pertocat is semi-finalis de sa Copa Italia Natzionali de is Diletantis, in domu de is de su Barletta, cun sa partida chi peròu, e si dispraxit meda a ddu depi contai diaici, s'est serrada cun su resultau de tres a unu po is meris de domu, chi ant agatau is gol gràtzias a is giogadas de Lavopa e Pignatarò, duus gol po issu. Po is de s'Ossese, su gol est de Chelo. Immoi is biancus-nieddus ant a depi binci a su mancu cun duus gol in prus de is aversarius chi bolint cassai sa possibbilidadi de giogai sa finalissima. Chistionendi sèmpiri de sa Copa Italia, ma po su chi pertocat sa Sèrie D, nc'est una noba de importu mannu e druci meda de torrai a contai, cun is de sa Torres chi ant cassau sa semifinali e, no parit berus, pròpriu sa dì de su compleannu de s'assotziu, ddi naraus diaici, chi est stètiu pesau calincuna cosa cumenti a centu e dexianoi annus fait. Is arrubius-brau funt arrannescius a binci contras a is de su Scandicci, ma sa partida est acabbada feti apustis de is tirus de is undixi metrus (ndi funt serbius doxi), fadendi su contu che in s'interis de is noranta minudus de giogu is duas scuadras in campu no ant fatu nemmancu unu gol. Sa partida est stètia meda tostada e dificili po is giogadoris de domu, sighius de mister Giorico, poita is aversarius si funt difendius cun is ungas e cun is dentis (diaici si narat, a su mancu, me is partis mias) e candu si funt incaraus in aranti (est a nai: candu funt partius a s'atacu). Apitzus de is tirus de is undixi metrus, nc'est de nai ca is tirus de Diakite e de Lisai funt stètius cassaus de su portieri de sa scuadra allena, Timperanza, ma po fortuna de is de sa Torres is de su Scandicci ant sballiau unu tiru cun Mariani, chi at scutu sa bòcia a foras de su campu, chentza, duncas, intzertai sa porta (cumenti si narat), apustis nc'at pentzau su portieri de is arrubius-brau de domu, Garau (chi est sèmpiri prus forti e professoneri in su trabballu cosa sua e de seguru est unu de is giogadoris prus abbilis chi ddoi funt in d' de oi in Sardìnnia), at cassau duus tirus de is aversarius: su primu est stètiu su tiru de Imbrenda, e su segundu est stètiu cussu de Magonara. Diaici, duncas, est tocau a Turchet a scudi su tiru chi at permitiu, a sa fini, a is de sa Torres de binci sa partida, po su prexu mannu de totus cussus chi ndi funt arribbaus a su Vanni Sanna po fai su tifu e po castiai su spetàculu. Serru cun is chistionis de custa cida chistionendusì de su chi est sucedendi in sa Lista B de su campionau de sa Promotzione, cun is primus de sa classi de sa Tharros chi funt arribbaus a unu passu feti de s'artziada in Ecellenza, ma no podint essi segurus de binci poita a is pabas de is aristanesus ddoi funt sèmpiri is de su Tortolì, cun is arrubius-braus chi tenint feti duus puntus in mancu e fadendi su contu chi mancant, in dì de oi, tres partidas po spaciai is giogus (e su spàssiu), si cumprendit cumenti po is arrbius-biancus serbat s'ùrtimu isfortzu, fadendi su contu mescamente chi sa partida in domu de su Tonara, de domìnigu passau, no est andada cumenti is de sa Tharros mancai bisànt: difatis, mancai is arrubius-nieddus de domu no tengiant prus nudda de domandai a su campionau (si narat diaici), est a nai chi ant cassau sa sarvesa e immoi podint giogai is ùrtimas partidas cun su coru lèbiu e prenu de serenidadi, funt arrannescius a binci sa partida, cun su resultau de unu a zeru, contras a una de is scuadras prus fortis de sa lista, chi partiàt cun s'afroddiu de chini ndi depit cassai is ùrtimus puntus po ndi pesai s'artziada in Ecellenza.

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018 art. 22