Is giogus si torrant a studai: bòcias firmas fintzas a su bintitres de su mesi de Gennàrgiu

E intzandus, a cantu parit, nci seus torraus a arrui: sa bòcia si firmat, po un'antra borta, e duncas si firmant, est craru, puru totus is partidas po is giogadoris diletantis e semi-diletantis sardus (ma sa chistioni, ballit, est craru, puru po is giogadoris de is atrus logus, de is atras regionis in Italia), partendi de is de sa Sèrie D, fintzas a arribbai a is chi currint me is campionaus de Segunda e de Terza Categoria. Chi mi connòsceis beni, e pruschetotu chi eis lìgiu is articulus chi nd'apu pesau me is cidas passadas, sèmpiri in su sardu chi si fueddat in Bidd'e Sorris e duncas in su Campidanu de mesu, scieis beni chi apu circau de no nci pentzai prus de su tanti chi serbiat, seu chistionendi, est crasu, de su tialu de Covid, chi est sa chistioni chi, giai de duus annus, est acapiendi e ghetendi a pari, is vidas de medas cristianus, mescamente innoi in Europa. Apu circau, duncas, in totu custu tempus (est a nai in custus ùrtimus cuatru mesis) de chistionai feti de cosa bellas e bonas, cumenti is partidas e is resultaus, mancai is pentzamentus lègius fessint dònnia, dònnia dì sèmpiri prus mannus. Sa cosa de importu prus mannu, seu chistionendi, est craru, po su chi pertocat su giogu de sa bòcia in Sardìnnia, est stètia cussa de arribbai a sa fini de sa lista de is partidas chi ballint po s'andada, est a nai a nc'arribbai a is festas de Nadale cun totus is partidas giogadas, chentza tropu strobus. Una cosa bona, de seguru, chi pentzaus chi s'annu passau is giogus si fiant studaus a sa fini de su mesi de Ladàmini, e si ddu arregodaus beni. Ma pighendi po bonu su chi est sucèdiu s'annu passau, immoi sa timoria chi is cosas potzant andai peus meda de su chi pentzaus si fait intendi, aintru de sa conca e fintzas in sa brenti: in dì de oi, difatis, mancai is de su Guvernu e totus is dotoris chi sighint is fainas acapiadas a su giogu de sa bòcia (ballit po is de sa Lega Natzionale de is Diletantis, e po is de is Cumitaus Regionalis puru) siant giai chistionendi e arraxonendi apitzus de sa data bona po fai torrai a partiri is campionaus (e tra pagu eus a biri mellus cumenti seus postus) nc'est sèmpiri s'arriscu, ddi nau diaici, chi is cosas potzant benni a essi prus trumentosas, prus taballosas de su chi isperaus. Si ddu arregodais su chi est sucèdiu s'annu passau, berus? Fintzas de sa metadi de su mesi de Idas is ministrus de sa saludi e de su sport fiant trabballendi, noti e dì, po fai partiri torra is giogus: in unu primu tempus pariat chi depessint torrai a partiri po sa festa de sa Befana, apustis pariat chi depessint torra a partiri po sa fini de su mesi de Gennàrgiu, ma is cosas funt andadas trotas, e duncas seus arribbaus a su mesi de Abrili cun totus is giogus sciusciaus (seus chistionendi de is campionaus de sa Promotzione, de sa Primu e de sa Segunda Categoria), foras de cussus de s'Ecellenza, cun dexi scuadras chi ant decìdiu de torrai a giogai, po calincuna cosa cumenti a dexi partidas, prus o mancu, po circai de ndi artziai in Sèrie D. Su perìgulu, est a nai s'arriscu prus mannu, est chi is giogus potzant abarrai frimus po prus tempus de su chi si funt narendi in dì de oi, pruschetotu poita su numeru de is apuntoraus, in totu Italia, est a nai de is cristianus chi nd'ant bodditu su mabi, est sèmpiri prus artu, e de su chi apu potziu sciri nci funt torra regionis chi funt stètias pintadas a cabori grogu (torra cun sa pròpriu storia de s'annu passau, duncas). Is pentzamentus prus grais chi tengiu in conca oi funt acapiaus a sa chistioni de is vacinus: candu nd'ant bogau a foras sa istoria, is de su Guvernu s'iant promitiu chi iat a essi bastada feti una puntura, fortzis duas, po ndi bessiri a foras de custu arrori mannu chi si nd'est pròtziu apitzus, e invecias seus arribbaus a sa de tres punturas e nc'est giai chi est chistionendi de sa de cuatru (cumenti funt fadendi in Israele, po nd'arremonai una), poita su tialu de virus cambiat genia fatu fatu (immoi seus cumbatendi contras a cussa chi ant tzerriau Omicron) e duncas sa batalla, sa partida (po manigiai unu fueddu chi in su giassu de Diario Sportivo connòsceus beni)  iat a podi essi meda, meda prus longa de su chi pentzàstus, e pentzaus. De su restu, est de candu est incumintzada totu custa fiera (dda tzerriu diaici, isperu chi su fueddu nci potzat cabai e no si abarrit arresciu in su guturu!) chi is de su Guvernu sighint a si domandai unu pagheddu de passièntzia: in su mesi de Martzu de su duamilla e bintunu, candu est bessida a pillu custa genia malladita de influèntzia, s'assetiu, est a nai su de depi abarrai acorraus in domu, depiàt durai feti po duas cidas, ma is cosas, cumenti scieus e si arregodaus beni, funt sighidas a andai ainnantis diaici fintzas a su mesi de Maju. S'annu passau, cumenti nd'est arribbau su mesi de Ladàmini, is cosas funt andadas ancora peus, po su chi fiat possibbili, a su mancu, contendi su fatu chi s'ant postu is orarius po furriai in domu e po nci torrai a bessiri, una cosa chi est andada ainnantis fintzas, giai, a su mesi de Làmpadas. Certu, nc'est de nai chi me is primus doxi mesis de sa chi tzerriant (e si seus costumaus a tzerriai) "pandemia", est a nai totu custu stracosciu mannu de impestu, is cristianus no teniànt is vacinus fatus, e pròpriu is vacinus depiant sarvai su mundu, ddi naraus diaici. A su mancu, custas fiant is intentzionis, ma is cosas no funt andendi beni mancu po nudda.

Po immoi, duncas, no podeus fai atru, po diaderus, de andai a castiai cumenti funt cuncodradas is cosas, est a nai, ita ndi pentzant is dotoris chi funt sighendi sa chistioni. E mi iat a essi praxiu, si ddu potzu giurai, chistionai de resultaus, de gol e de giogadoris, ma sa vida est ponendusì ainnantis a un'antra prova, e no podeus fai atru, custu est pagu ma est seguru, che sighiri a cumbati, cun coru forti, po cantu est possibbili, chentza si fai pigai de su disisperu. Andaus, duncas, a contai cumenti funt andendi is cosas apitzus de is campionaus de bòcia in Sardìnnia, castiendi pruschetotu totus is nobas, e funt medas, chi ndi funt bessidas a foras in custas ùrtimas diis, torrendi agòa a sa cida passada. Fiat su cincu de su mesi de Gennàrgiu, de mèrcuis, candu est bessida a foras sa chistioni chi pertocàt is giogus de sa Sèrie D: su Dipartimentu Interregionali, diaici ddu tzerriant, at decìdiu duncas de ndi fai sartai totus is partidas chi si depiànt giogai su domìnigu de su noi e su domìnigu avatu puru, est a nai su sexi; is partidas ant a torrai a partiri (dda contaus cumenti chi siat una cosa segura ma a nai sa beridadi, po totu su chi eus narau fintzas a immoi, estus a depi manigiai su verbu a su tempu cunditzionali, est a nai, mellus: is partidas iant a depi torrai a partiri...) su binti-tres, sèmpiri de su mesi de Gennàrgiu, cun s'ùrtima giorronada de s'andada. Su doxi, est a nai cras, chi est mèrcuis, su sexi, de domìnigu, e su dexianoi, su mèrcuis de sa cida chi at a benni, duncas, s'iant a depi giogai totus is partidas chi ndi funt sartadas, sèmpiri po crupa de su tialu de Covid, est craru, me in totus custus mesis. Cumenti eus giai contau in s'articulu de sa cida passada, is partidas de recuperai funt, a su mancu fadendi su contu de sa Lista G, chi est cussa chi pertocat totus is scuadras sardas, calincuna cosa cumenti a doxi, e giai de cras is scuadras iant a podi torrai a cabai in campu. Sa decisioni nd'est arribada apustis de is cuatru partidas chi ndi funt sartadas torra e chi si depiànt giogai pròpriu mèrcuis passau: in Sèrie D, si cumprendit, is cosas no funt andendi beni, poita medas scuadras tenint giogadoris apuntoraus; fadendi is contus, giai su setanta po centus de is partidas de totu sa Sèrie D no si podiànt giogai po custu motivu. E duncas, po circai de avitai de fai ammuntonai is partidas de recuperai, is dotoris de su Dipartimentu Interregionali ant preferriu firmai totus is giogus. In Sardìnnia, cumenti scieus, is cosas apitzus a su spaniamentu de sa mobadia no funt andendi diaici mabi, a su mancu, fait a nai chi nci funt logus, e regionis, innoi is cosas funt andendi peus; in unu primu tempus, duncas, is giogus po su chi pertocat is campionaus de s'Ecellenza, de sa Promotzione, de sa Primu e de sa Segunda Categoria pariat chi podessint andai ainnantis, fadendi su contu chi sa Sardìnnia est ancora pintada de biancu. Su numeru de is apuntoraus, peròu, sighit a ndi artziai, mancai nci siant una biga manna meda de vacinaus (s'otanta po centus de is cristianus chi s'agatant, in dì de oi, in Sardìnnia, tenit a su mancu duas punturas fatas), e duncas is de su Cumitau Regionali cosa nosta sciiànt giai, sa noba est bessida, difatis, su cincu, est a nai su mèrcuis, chi ndi iant a essi sartadas a su mancu bintunu partidas tra totus cussas chi si depiànt giogai tra sa dì de sa Befana e su fini de cida avatu, est a nai su de s'otu e de su noi. In Ecellenza, parteus de su campionau prus mannu chi sigheus e chi pertocat is scuadras sardas, is de su Guspini funt cumbatendi contras a su spaniamentu de su virus aintru de sa rosa, chistioni chi pertocat puru is tataresus de su Li Punti, is de su Bosa, is de su Poltu Ridundu, cun calincuna cosa cumenti otu partidas chi ndi funt sartadas tra cussas chi si depiant giogai su ses e su noi. Po su chi pertocat sa Promotzione, invecias, is de s'Andromeda puru funt cumbatendi contras a su spaniamentu de su virus e, duncas, nudda de fai po sa partida, chi si depiàt giogai su noi, contras a is casteddaius de su La Palma. Chistioni aguali po is medio-campidanesus de su Gonnosfanadiga, chi pròpriu domìnigu passau depiant arriciri is de su Ceraxius, in domu cosa insoru; sa chistioni ballit puru po is de su Tonara (nudda de fai, duncas, po sa partida contras a is piciocheddus de su Samugheo), po is de s'Ozierese de Otieri (ndi sartat sa partida in domu de is de su Tortolì), po is de s'Oschirese de Oscheri (chi depiànt giogai, sèmpiri domìnigu passau, contras a is meris de domu de su Porto Torres) e po is de su Calanzanos (chi depiànt arriciri is nieddus-birdis de su Thiesi).

Po su chi pertocat sa Primu Categoria, invecias, is scuadras funt arrannescias a giogai giai totus is partidas chi nci fiant de fai po s'andada, chi s'est serrada pròpriu s'ùrtimu domìnigu ainanntis de su Nadale, a foras de cussa tra is de su Monte Alma de Nùjvi e is de su Coghinas, chi si depiànt atobiai pròpriu su ses de su mesi de Gennàrgiu po recuperai sa batalla, ma no si nd'est potziu fai nudda. Is primus de sa lista, po su chi pertocat sa Lista A, de sa Verde Isola de Carluforti, tenint giogadoris apuntoraus, e duncas is birdi-grogus no iant a essi potziu giogai sa partida de importu mannu contras a is serramannesus de sa Gialeto, chi sighint in sa lista cun feti duus puntus in mancu. Trumentus puru in domu de is casteddaius de su Cus (est a nai sa scuadra pesada de is de s'universidadi), chi depiànt cabai in campu po giogai contras a is de su Sestu; sa pròpriu chistioni ballit po is de s'Aritzo (nudda de fai, duncas, po sa partida contras a is grogus-arrubius de sa Libertas de Barumini), po is de su Macumere, po is de su Santu Nicola de Otieri (chi pròpriu domìnigu passau depiant arriciri is de s'Oristanese de Aristanis), po is de su Coghinas (chi eus giai arremonau), po is de su Cus de Tatari (chi si dda depiànt biri contras a is de su Piaghe) e po is de su Siligo (chi depiànt arriciri, in domu cosa insoru, is de su Trinidade). Me is otu listas chi ballint po sa Segunda Categoria nci funt de giogai ancora, est a nai, de recuperai, is partidas tra is de sa Ferrini de Cuartu, contras a is de sa Jupiter de Pirri; cussa tra is de s'Atletico de Masainas, chi depiànt arriciri is campidanesus de su Deximu, e cussa tra is de su Tramatza e is de su Sabarussa. Custas partidas si depiànt giogai sa dì de sa Befana, e a custas si depint aciungi is batallas tra is de s'Havana de Santu Basibi, contras a is de su Sini (po su chi pertocat sa Lista C), tra is de su Montiferru e is de sa Busachese de Busache (po su chi pertocat sa Lista F), e tra is de sa Calangianese de Calanzanos e is de Santa Teresa de Lungone (po su chi pertocat sa Lista H). Is de su Cumitau, intzandus, no ant ancora decìdiu candu s'ant a podi recuperai custas ùrtimas tres partidas. Po su restu, sciestus giai chi nci funt strobus e trumentus, sèmpiri acapiaus a su virus, est craru, po is de s'Atletico de Seddori, chi depiànt andai a giogai in domu de is de La Pineta de Sìnnia; po is de sa Fanum de Orosei, chi depiànt giogai in domu de is de s'Ulìana; po is de su Boyl de Potuvìgari, chi depiànt cabai in campu po giogai sa partida contras a is meris de domu de su Pàdria, po is de su Calanzanos, chi eus giai arremonau, e chi no podint giogai sa partida contras a is de su Rudalza, e po is de su Luras, chi si dda depiànt biri contras a is primus de sa lista de su Casteddu Sardu. Fadendi is contus, duncas, is de su Cumitau Regionali de sa Sardìnnia ant decìdiu de sighiri sa lìnia scerada de sa Lega Natzionale de is Diletantis e duncas nd'ant sciusciau totus is partidas chi nci fiant de giogai. Giogus frimus, duncas, e ddu scieus, a su mancu fintzas a su binti-duus e binti-tres, cun sa possibbilidadi, peròu, de podi cabai in campu, chi is cosas depessint andai mellus, po recuperai is partidas chi eus arremonau pròpriu ainnantis in custu articulu etotu. Sa cosa de importu prus mannu, a su mancu si parit, est chi is scuadras podint sighiri a s'atobiai, in truma manna, po is allenamentus, a su mancu fintzas a candu is cosas ant a abarrai diaici. Sa chistioni prus trumentosa, ddi naraus diaici, funt is regulas chi is cristianus depint sighiri (partendi de is diis chi tocat a fai in assetiu) apustis de essi atobiau calincunu chi tenit sa mobadia, o is regulas de sighiri chi si ndi pigant sa mobadia etotu. Is regulas, difatis, funt diversas po is chi tenint tres punturas fatas de cussas chi depint sighiri is chi ndi tenint fatas feti duas o, ancora peus, feti una o mancu una; sa pròpriu cosa ballit po is chi ndi sanant; in su perìodu de is festas (e si cumprendit beni su poita) is apuntoraus (o cussus chi si funt atobiaus cun calincunu apuntorau) funt arribbaus giai a unu millioni, e si cumprendit chi po is de s'ATS no est facili sighiri totu custa biga de cristianus e, mescamente, totus is esamis chi nci funt de fai, cosa chi pertocat puru is giogadoris de is scuadras de bòcia: is tamponis a bortas no s'agatant, est a nai chi ndi spaciant drabessi meda, e duncas sa genti depit abertai, cun totu cussu chi custu ndi bogat a foras, e seus chistionendi, est craru, de strobus e de trumentus. Pròpriu oi, duncas, est bessida a foras sa noba chi pertocat is atobius chi is de su Cumitau Regionali funt cuncodrendi e pesendindi, impari a totus is assotzius sportivus, est craru, po cumprendi cumenti torrai a partiri cun is giogus me is campionaus: a is seti de su merì at a tocai a is scuadras de sa Promotzione, cras e pusticras at a tocai a is scuadras de sa Primu e de sa Segunda Categoria. In s'interis, pròpriu ariseu Vito Roberto Tisci, chi est su presidenti de su Settori Giovanili e Scolasticu de sa F.I.G.C, at decidiu de ndi sciusciau totus is giosu e is atividadis de is piciocheddus prus piticus, fintzas a su trinta de su mesi de Gennàrgiu. Po immoi, abarrat in peis sa bidea de torrai a partiri cun is giogus su binti-tres de custu mesi etotu, ma a sa fini at a tocai a abertai de cumprendi cumenti ant a andai is cosas apitzus de su spaniamentu de su virus e, mescamente, su chi ant a decidi is de su Guvernu.

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018 art. 22