Brunu Frongia bincit su campionau impari a is de sa Tharros e lassat su mundu de sa bòcia

Prexu mannu e afroddiu a is isteddus po is de sa Tharros de Aristanis e, est craru, is biancus-arrubius tenint prus de unu motivu, a nai sa beridadi, po si nci ghetai, a fundu 'e suus, in sa festa. Est berus, su campionau, (mellus: sa batalla, sa cursa po ndi cassai su primu postu de sa lista e duncas s'artziada in Ecellenza), s'est serrada feti a s'ùrtima giorronada, cun is de sa Tharros chi, fortzis, si funt atrotoxaus a solus, cun sa partida pèrdia in domu de is de su Tonara, pròpriu su sabudu de PascaManna, chi at arriscau de ndi sciusciai totus is bisus chi is biancus-arrubius fiànt arrannescius a ndi pesai fintzas a sa dì. Ma po fortuna, puru is de su ortolì, sa segunda scuadra prus forti de su campionau, sa dì etotu iant pèrdiu in domu de su Fonne de mister Cucca e duncas no fiant arrannescius a nd'aprofitai pò ndi cassai is aversàrius. Po is de sa Tharros, de su restu, no est stètia pròpriu una passillada: tocat a fai su contu, difatis, tra is atras cosas, chi is biancus-arrubius ant tentu duus allenadori in sa stagioni de su duamilla e bintunu e duamilla e bintiduus, est a nai chi funt partius cun mister Tonio Madau, chi at sighiu sa scuadra fintzas, a giai, a sa metadi de sa torrada, cun sa sociedadi chi at decìdiu, apustis, de tzerriai mister Firinu po circai de acabbai sa stagioni a su primu postu de sa lista. Is cosas, s'iat craru, funt andadas beni meda: is aristanesus ant serrau su campionau cun cincuantotu puntus in buciaca, duus in prus de is chi tenint allogaus is de su Tortolì e tres in prus de is chi funt arrannescius a incasciai is de sa Macomerese de Macumere: custas tres scuadras funt stètias, duncas, cussas chi si funt gherradas sa bìncida de su campionau (chentza si ndi scaresci, duncas, de is de s'Arborea de mister Trudu, chi ant fatu una prima parti de stagioni e de campionau toga meda) e iat a fai a nc'aciungi puru, arribbaus a custu puntu, chi is giogus me in sa lista B funt stètius bilantzaus fintzas a s'ùrtimu, po su prexu e su ispantu de totus is tifosus, chi, de su restu, est cussu chi est sucèdiu, puru, in sa Lista C (cun sa batalla tra is de su Tempiu, is de su Calanzanos e is de s'Usinese); su campionau chi pertocat sa Lista A, invecias, est stètiu bintu, a manus bascias (cumenti si narat in italianu), est a nai chentza tropus strobus, de is de sa Monteponi de Bidd'e Cresia. Torrendi a is de sa Tharros, duncas, funt stètius bonus a binci po diciaseti bortas, una in mancu de is partidas chi ant bintu is de su Tortolì (no sèmpiri sa scuadra chi bìncit prus partidas a sa fini arrannescit a cassai s'artziada de categoria), chi peròu nd'ant pèrdiu calincuna cosa cumenti a ses; invecias is arrubius-biancus nd'ant pèrdiu feti duas, cussa contras a su Tonara, chi eus pròpriu arremonau ainnantis, e cussa in domu de is de s'Arborea, su catodixi de su mesi de DonniaSàntu. Is partidas chi si funt serradas in paridadi, de su restu, funt stètias seti, cun is de su Tortolì chi, invecias, nd'ant paregiau feti duas. Custu po fai su contu de is numerus: no s'abarrat atru de fai, duncas, chi andai a castiai is gol fatus e is gol incasciaus, e che de su restu funt su sprigu (ddi nau diaici) prus craru de cumenti funt andadas is cosas in una stagioni. E duncas, seus chistionendi de sa scuadra chi nd'at pesau prus gol de totus is atras (setanta in bintises bessidas, giai giai una mèdia de tre gol a partida, prus o mancu) e chi nd'at incasciau feti dexiaseti. Po cumprendi mellus su chi seus narendi, podeus fai su contu chi is segundus de sa lista, chi funt, cumenti s'apu giai nau, is ollastrinus de su Tortolì, nd'ant pesau calincuna cosa cumenti a sessantanoi gol (unu in mancu de is de sa Tharros, est berus) ma nd'ant incasciau giai giai su dòpiu, est a nai trintacincu. Is s'istadi, is biancus-arrubius funt arrannescius a ndi pesai una rosa, una truma de giogadoris forti meda, fortzis tra is prus fortis de totu su mundu de sa Promotzione in Sardìnnia, ma apustis ddu scieis beni cumenti andant is cosas: is resultaus de is partidas funt s'ùnica cosa chi contat po cassai su primu postu, e po' binci is partidas tocat, a bortas, a sunfriri, a spudai sangui (cumenti si narat e cumenti intendu nai fatu fatu), a si imbrutai sa camisedda e, po arremonai una chistionis chi ndi bogant a foras dònnia dònnia borta is allenadoris, tocat a nci ghetai, in campu, totu su chi tenis in su coru. Is giogus po is de sa Tharros, a nai sa beridadi, no si funt obertus in sa manera mellus, ddi naraus diaici, fadendi su contus chi, in sa primu bessida, su bintises de su mesi de Cabudanni, est arribbau su zeru a zeru in domu de is de sa Bittese de Bitzi. Sa cida avatu, is de sa Tharros nd'ant cassau sa prima bìncida de sa stagioni cosa insoru, in domu (fiat su tres de su mesi de Ladàmini), contras a is de s'Ozierese de Otieri, cun su resultau de unu a zeru. Sa chistioni prus marigosa e trumentosa, me is primus otu-noi giorronadas de sa stagioni de su duamilla e bintunu, est stètia cussa acapiada, pròpriu, a is resultaus: is de sa Tharros no funt arrannèscius, a su mancu, no funt arrannèscius finzas de is primus giorronadas, a ndi pesai una bella pariga de partidas bintas, totus de sighiu. Po cumprendi de ita seu chistionendi, iat a bastai a fai su contu chi a sa de tres bessidas, est a nai cussa de su dexi de su mesi de Ladàmini, in domu de is de su Bonorva, si funt dèpius acuntentai de feti unu puntixeddu, apustis de s'unu a unu chi nd'est bessiu a foras a sa fini de is noranta minudus. Su dexiaseti de su mesi de Ladàmini, est a nai a sa de cuatru bessidas, is de sa Tharros ant torrau a bìnci contras a is de su Seulo, cun su resultau de duus a zeru; a sa de cincu bessidas, est a nai sa partida chi s'est giogada su domìnigu de su binticuatru, sèmpiri de su mesi de Ladàmini, est arribbada una de is bìncidas de importu prus mannu de totu s'annu e duncas de totu sa stagioni, in domu, contras pròpriu a is de su Tortolì, cun is aristanesus chi funt arrannèscius a binci cun su resultau de duus a zeru. Su mesi de Ladàmini s'est serrau cun sa bìncida (una de is prus largas, cumenti si narat in italianu) po cincu a zeru scuta in faci a is meris de domu de su Fonne. Sa cida avatu, chi fiat sa de seti bessidas, is de sa Tharros ant batiu puru is de sa Macomerese de Macumere, sighius de mister Mura, cun su resultau de tres a unu: a contus fatus, custas duas bessidas funt stètias cussas de importu prus mannu, a su mancu, po su chi pertocat sa primu parti de sa stagioni. Ma cumenti apu nau ainnantis in custu articulu etotu, po is de sa Tharros is cosas no funt stètias diaici facilis cumenti podeus imaginai: a sa de otu bessidas, difatis, est arribbada sa primu partida pèrdia, in domu de is de s'Arborea, chi ant bintu cun su resultau de unu a zeru; apustis, est a nai su domìnigu de su catodixi de su mesi de DonniaSàntu, is de sa Tharros funt andaus a sbàtiri (ddi naraus diaici, ca tanti seu seguru chi ddu eis a cumprendi) contras a is de su Tonara, cun is arrubius-nieddus chi nd'ant furau unu puntixeddu (ddi naraus diaici) de una de is partidas a foras de domu prus tostada e trumentosas tra cussas chi teniant de giogai po cust'annu. Tra sa fini de su mesi de DonniaSàntu e cussu de Idas, is de sa Tharros ant incumentzau a curri, a curri sèmpiri prus a forti, cun is primus cuatru partidas bintas totus de sighiu: sa prima est stètia cussa contras a is de sa Paulese de Paulle, cun su resultau de cincu a zeru (bellu tundu tundu, cumenti si narat); apustis, is aristanesus nd'ant pesau atrus cincu gol in sa partida in domu contras a is de su Samugheo; cuatru funt stètius is gol chi is de su Buddusò nd'ant arregotu in sa partida in domu contras a is de sa Tharros, cun is biancus-arrubius chi ant serrau is partidas de s'andada cun su resultau de cincu a unu, scutu in facci a is de su Sadali. S'apu giai contau de cumenti is de sa Tharros siant arrannescius a ndi pesai una de is scuadras prus fortis de totu su mundu de is diletantis sardus; in atacu teniant unu giogadori forti cumenti Andrea Sanna, chi apùstis de totus is partidas chi at giogau nd'at pesau in sa stagioni de su duamilla e bintunu \ duamilla e binti duus at fatu calincuna cosa cumenti a bintises gol; Atzeni, invecias, nd'at fatu calincuna cosa cumenti a doxi; dexi gol, invecias, funt stètius cussus fatus de Atzori e Branicki; custu feti po nd'arremonai una pariga de is giogadoris de importu prus mannu. Po su chi pertocas da difesa, invecias, is de sa Tharros ant donau is crais a unu de is giogadoris de esperièntzia prus manna chi nci funt in dì de oi in Sardìnnia, est a nai Bruno Frongia, chi, tra is atras cosas, at decìdiu de dda acabbai cun su giogu de sa bòcia (a su mancu, at decidiu de dda acabbai de cabai in campu cumenti a giogadori, a ddu nai mellus), apustis, pròpriu, de essi bintu s'ùrtimu campionau de sa carriera, longa meda, cosa sua. Po cumprendi de ita seu chistionendi, s'iat a podi fai su contu de is cincus campionaus bintus de su difensori nasciu in su milli e noicentus otatunu: is sa stagioni de su duamilla e cuatru – duamilla e cincu iat donau una bella manu de agiudu a is de sa Nuorese de Nùgoro a ndi artziai in su campionau de Sèrie D; in su duamilla e cincu- duamilla e ses iat bintu su campionau de sa Sèrie D e in su duamilla e trexi – duamilla e catodixi torra in Ecellenza. Cun is casteddaius de su Progetu Sant'Elia, invecias, iat bintu su campionau de s'Ecellenza de su duamilla e dexi – duamilla e undixi; a totus custas bìncidas de importu manni nci depeus aciungi puru sa promotzione cun is de su Ceraxius in Sèrie D, in s'annu de su duamilla e otu – duamilla e noi, apustis de is partidas de is sparegius play-off natzionalis. Est stètiu propriu cun Bruno Frongia, duncas, chi me is cidas passadas nd'eus pesau una ciaciarrada po chistionai, tra is atras cosas, de sa bìncida de su campionau de is de sa Tharros. Ma sa noba de importu prus mannu, est craru, est cussa chi pertocat sa fini de sa carriera de Frongia. Cumenti mi praxit a pentzai, de su restu (est una cosa chi mi baddat in conca fatu fatu meda), in custa vida (mellus: in custa vida asuta de custu cielu) totus is cosas chi oberreus andant serradas, diaici cumenti totus is cosas chi nascint depint acabbai a morri. «Su giogu de sa bòcia de seguru at a essi una de is cosas chi m'ant a speddiai de prus — contat su difensori apustis de prus de cuindixi annus passaus a curri avatu a una bòcia e avatu a is atacantis avèrsarius — e deu pentzu chi siat una cosa normali, tra is atras cosas, fadendi su contu chi apu incumentzau a giogai candu fia unu pippieddu de ses annus; po su chi pertocat su corpus e duncas is daboris, deu creu de essi stètiu fortunau meda: chi ndi bogaus unu infortùniu lègiu meda, po su restu no mi seu mai ingotu o strupiau tropus e duncas in dì de oi mi intendu ancora meda meda beni, ma deu pentzu, peròu, chi sa cosa mellus chi unu podit fai est cussa de ndi bessiri a foras de is giogus candu est ancora fortie no candu est mori mori (si narat diaici me is partis mia ndr) e debbili e mancai no nc'arrannescis prus nemancu a abarrai strantaxu; mellus lassai is giogus de campioni e no candu ses andendi ainnantis totu trisia trisia». Frongia apustis aciungit: «Seu prexau po totu cussu chi seu arrannesciu a donai a su mundu de sa bòcia e, mescamente, seu prexau de totu cussu chi su mundu de sa bòcia m'at torrau, partendi de totus is amigus chi mi seu fatu in totus custus annus de giogus; arribbedi a is amigus, tra is presidentis e is dirigentis, chi mi seu fatu in dònnia sociedadi innoi apu giogau. Mi seu sèmpiri agatau beni in dònnia logu innoi apu giogau, creu chi siat una cosa de importu». Po su benidori, Frongia tenit giai una bella pariga de bisus de atendi. «Eus a biri cumenti ant a andai is cosas — narat su difensori de sa Tharros in s'interis chi si scioddat de s'arrisu —; po su restu, custu est pagu ma seguru, ap a sighiri a trabballai po sa scola de bòcia,po pipius e pipias, est craru, chi nd'apu pesau, impari a un amigu cosa mia, pròpriu in Sabarussa. Po totus is atras cosas, po immo no sciu ita ti nai: su presidenti de sa Tharros, Mura, m'iat a bolli fai brintai aintru de sa dirigenza de s'assòtziu, ma no eus ancora tentu s'ocasioni de ndi chistionai beni; creu e isperu de ddu podi atobiai chitzi po chistionai unu bellu pagheddu e cumprendiri cumenti funt andendi is cosas. Po immoi, peròu, sa cosa de importu prus mannu est cussa de agatai unu bellu pagheddu de tempus po mi pasiai». De su restu, is de sa Tharros (ma ballit puru po totus is atras scuadras, est craru no?) ant giogau bintises giorronadas tostadas meda, cun sa bìncida de su campionau chi nd'est arribbada feti me is ùrtimus noranta minudus de giogu: «Serrai sa stagioni cassendindi su primu postu de sa lista — scoviat Frongia — no est stètiu facili po nudda, fadendi su contu chi Tortolì e is de sa Macomerese de Macumere s'ant donau batalla (ddi nau diaici) e no si funt arrèndias. Is ollastrinus, de su restu, mi funt patus una scuadra bella forti e cun giogadoris bravus e fortis in dònnia zona de su campu; su pròpriu ballit po is biancus-asullus, est craru. Seus arrannescius a serrai su campionau cun feti duus e tres puntus in prus de su tanti chi nd'ant bodditu is de su Tortolì e is de su Macumere, po si fai a cumprendi cantu echilìbbriu ddoi fiat». Fadendi beni is contus, sa bìncida cassada de sa Tharros, duncas, tenit unu sapori meda prus druci de su chi podeus pentzai. «Seus stètius bravusa apoderai cun sa conca, fadendi su contu chi no si seus mai cuaus: bolestus binci su campionau, e totus ddu sciiant giai de sa primu bessida; po fortuna, duncas, chi is cosas si funt andadas beni. Su de no essi torraus sùbbitu in campu, apustis de is festas de su Nadale e po s'annu nou, po crupa, pruschetotu, cumenti scieis beni, de su tialu de Covid, s'at ghetau unu pagheddu a pari, poita si seus dèpius frimai pròpriu in su periodu innoi festus currendi prus a lèstru. Mancu mali, peròu, chi seus arrannèscius a si ndi pesai allestru meda, chi est sa cosa de importu prus mannu no feti in su giogu de sa bòcia ma in sa vida cosa nosta puru». Frongia poi serrat sa chistioni. «Deu crecu, comentecasiat, chi no eus furau nudda, sa bìncida de su campionau est arribbada gràtzias a is partidas togas chi nd'eus pesau: chi ndi bogaus is primus giorronadas, difati, si seus agataus a su primu postu de sa lista po totu su campionau». Sa partida giogada in domu de is de su Sàdili, e chi s'est serrada cun su resultau de seti a unu, est stètia, a contus fatus, una de cussas chi ant tentu s'importu prus mannu in sa cursa po ndi cassai sa bìncida de su campionau. «Seus cabaus in campu cun sa conca giusta, gioghendi sa partida cumenti depestus fai, tra s'atru, fintzas de is primus minudus. Sciestus, de su restu, chi a su mancu po nosu fiat una partida de importu mannu meda, e duncas no podemus sballiai; in conca tenestus una biga de arrexonis po circai de ndi pesai una partida toga, cumenti est giusu, deu creu, candu ti ses gioghendi s'arziada, su sartidu in su campionau de s'Ecellenza. Is duus gol chi seus arrannescius a cassai me is primus minudus s'ant agiudau a ponni sa partida in sa bia giusta. Immoi pentzaus, duncas, a ndi pesai una bella festa».
 

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018 art. 22