Tres partidas fatas in seti diis po is scuadras de sa Promotzioni: is giogus incumentzant a s'imbuddidai

E duncas, a cantu parit, de su chi ndi potzu cumprendi castiendi su tialu de calendàriu, custa borta nci dda eus fata diaderus, e megu a narai, mi parit bastanti craru (ma andu a si ddu contai mellus puru, e nci iat a mancai atru, a bortas chi no si cumprendat beni, cumenti invècias pentzu), po su chi pertocat su mesi de Gennàrgiu, chi est arribbau giai giai a sa fini: depeis fai su contu ca seu scriendi, e incumintzendi duncas a atacai cun s'artìculu po s'ùrtima cida de su mesi, candu seu ancora in sa dì de su mèrcuis, chi est su bintinoi, mancai s'artìculu nd'at a bessiri, cumenti a sèmpiri, cumenti a dònnia cida, feti su giòbia (chi at a essi su trinta); e duncas, eia, candu eis a ligi custas rigas, ant a mancai calincuna cosa cumenti a binticuatru oras, e po su primu mesi de custu duamilla e binticincu, is giogus, cumenti si iat a podi narai, ant a essi bellus ca fatus. 

E duncas, mi benit de si domandai: cumenti si funt andadas is cosas in custas primas trinta diis de s'annu? 
Po su chi mi pertocat, si ddu nau acoitu, no tèngiu meda de murrungiai, a si nai sa beridadi; antzis, nci iat a essi su tanti, cumenti mi capitat fatu fatu fatu, de su restu, po torrai gràtzias a su Cielu poita, po oi puru, po custa cida, no apu tentu nè dannus mannus, ne strobbus, nè arroris; no tèngiu daboris (a su mancu po oi) e m'agatu cun apetitu bonu e gana bella de fai su trabballu cosa mia; e duncas, po su chi mi pertocat, po mei custas diis funt selenas e prenas de luxi. 
E deu seu su primu (chi eis lìgiu a su mancu unu de is artìculus chi nd'apu pesau e bogau aforas, in su giàssu de su Diàriu Sportivu, nareus in custu ùrtimu annu, annu e mesu, sciesi giai cumenti dda pentzu) chi si nd'arregodat, fatu fatu, chi no dònnia dì (po ddu narai mellus puru), ca in custa vida is cartas in sa mesa (cumenti m'est beniu de ddu narai, isperu chi si cumprendat su chi seu circhendi de si contai) iant a podi mudai de unu segundu a s'atru; est a nai ca oi ses bellu e selenu in domu cosa tua, a sighiri mancai is fainas cosa tua, e cras, mancai, ses totu strupiau e crocau in unu letu in un aposentu de s'uspidali. 
Est cussu chi, de su restu, est sucèdiu a duus amigus cosa mia, chi tèngiu innoi in Bidd'e Sorris: sa prima (chi s'arremonu fatu fatu) est sa picioca, bona cumenti a su pani (fait a ddu narai, gioghendi a fai unu pagheddeddu su poeta, prus ca su giornalista, cumenti mi benit e mi speddiat a fai dònnia tanti), chi trabballad in su forru de su pani (ellus, ddu apu scritu aposta!) chi ddoi est pròpriu a su costau de domu mia: s'ùrtima borta chi dda apu bida fiat custu sabudu passau, candu seu andau po comperai su pani, cumenti fatzu dònnia dònnia dì; e lunis, invècias, est a nai s'atra dì passada, candu seu andau in domu de su paneteri, nci fiat un'antra picioca a su postu sù; e duncas seu bèniu a sciri ca s'amiga mia s'est segada unu bratzu, in domu cosa sua etotu, sabudu a su megama, apustis chi iat acabbau cun su trabballu. E duncas, e si cumprendit, mi dispraxit meda meda po issa, ca no parit berus, ca si podeus strupiai e ingolli, e mabi puru, in dònnia segundu de sa dì; ca bastat pagu diaderus po si ghetai a pari sa vida; bastat a ponni mabi unu pei, a lisciai, mancai, e a nc'atzapuai a terra cun su paneri, po s'agatai cun is ossus totus scisciaus, cumenti si iat a podi narai (e cumenti apu sèmpiri intèndiu narai da sa bon'anima de sa tzia de sa bon'anima de mamma mia). 

E sa pròpriu cosa est sucèdia a un antru amigu miu, ca de una dì a s'atra at tentu strobbus e dannus mannus a unu ogu, fortzis po crupa de sa pressioni de su sangui arta meda, o bai e circa ita ddi est sucèdiu; e duncas: oi ses totu allirgu, e mancai nci fuias su tempus avatu de una biga manna de tontesas, e s'incras mancai abarras totu prangi prangi (cumenti si iat a podi narai) e tzrupu a unu ogu, e chentza de sciri beni ita est sucèdiu. 

Sa vida est unu giogu istrambu meda, e si cumprendit, e fortzis su sbàlliu prus mannu est cussu de pentzai ca siat totu, e feti, una passilada in logu de monti, o una crociera, cumenti si iat a podi narai furendindi sa trassa, e duncas su fueddu, de s'italianu etotu (e cun crociera, est craru, tzerriaus cussus viàgius chi si faint totu in pitzus de una navi, e chi durant mancai una bella pariga de cidas de sighiu; e is crocieras, duncas, funt cussus viàgius innoi sa genti abarrat a totu dì papendi, e bufendi, asuta de su sobi; e su de papai e de bufai, e su de si spreviai, nc'aciungu deu, funt is cosas prus drucis, a parri de medas personas, chi nci potzant essi in sa vida, gei si cumprendit su chi seu circhendi de si narai, berus est?), e invècias deu creu ca in custu giogu strambu meda chi est sa vida (si ddu torru a arrapiti, gioghendi a fai unu pagheddeddu su poeta, prus ca su giornalista, e si domandu iscusa po totus is giogus cun is fueddus chi mi funt bessendi aforas, giai giai chentza de mi nd'acatai) tocat a fai su contu ca si podeus ingolli puru, e si podint proi apitzus totu una biga manna de arroris ca no abarru innoi a s'arremonai, ca sa lista iat a podi bessiri longa meda, longa cantu su tretu chi nc'est de sa terra fintzas a lompi a sa luna (e seu sèmpiri sighendi a giogai a fai unu pagheddeddu sa trassa a is poetas).

E deu creu, puru, ca fortzis nesciunu prus de is giogadoris de bòcia (ballit puru, e nci iat a mancai atru, po is giogadoris chi tzerriaus "diletantis", e chi ndi cabant in campu po su spàssiu chi ndi tenint, e no de seguru po incasciai su dinai, cumenti chi fessit unu trabballu, e cumenti si podint permiti de fai, de su restu, is giogadoris professioneris, is grandus campionis chi currint, po nd'arremonai unu, in su campionau italianu de càlciu de sa Sèrie A), ma sa pròpriu chistioni ballit po is allenadoris de is scuadras, potzant cumprendi de ita seu chistionendi: e de su restu, unu giogadori depit fai su contu ca si podit strupiai in dònnia segundu de sa partida (e una partida durat calincuna cosa cumenti a noranta minudus, e duncas in una partida, a fai su contu nci poneus pagu meda, ddoi funt de giogai caliuncuna cosa cumenti a cincu milla e cuatrucentus segundus); e duncas si cumprendit beni cantus arriscus tenit unu giogadori candu ndi cabat in campu, cun totus cussas carvadas de pei ca is giogadoris si donant is unus cun is atrus (mescamente candu no arrannescint a intzertai sa bòcia, cumenti si iat a podi narai, e intzandus pigant in prenu, mancai, sa camba o su genugu de su giogadori aversàriu), e cun totu cussu budrellu chi ndi bessit aforas me in s'area de rigori, cumenti dda podeus tzerriai. 
E duncas, si cumprendit, oi ses sanu cumenti a unu pisci, e cras mancai tenis unu genugu in centumila arrogus; mancai t'agatas a su primu postu de sa lista (is allenadoris chi intendu dònnia dònnia cida po ndi pesai is ciaciarradas, cussas ca, a trassa de s'italianu etotu, estus a podi tzerriai intervistas, mi contant fatu fatu de istorias agualis a cussa chi seu boghendindi aforas deu immoi), prexau cumenti una Pasca, ma in una pariga de partidas, chi no tenis bona sorti, iast a podi perdi totus is giogadoris prus fortis chi tenis, poita mancai calincunu su strupiat mabi, o mancai poita calincunu fait una giogada maba e tonta e ndi ingollit su cartellineddu arrùbiu. E duncas, de is storias chi nd'arribbant de su mundu de sa bòcia, podeus cumprendi ca estus a depi bivi sa vida dì po dì, segundu po segundu, circhendi de si dda gosai, po su chi fait, e isperendi ca is cosas no s'atrotoxint (no s'atrotoxint tropu, po ddu narai mellus puru). 

Un'antra persona puru, custu domìnigu passau, mi fiat contendi ca una bella dì si nd'est scidau e no arrannèsciat prus a movi sa metadi de sa faci, de sa cara, est a nai ca teniat totu s'ogu cancarau, e sa buca no si moviat prus, ma su dannu ddu teniàt feti a sa parti manca de sa faci. E si podeis imaginai s'atzichitu chi nd'at tentu, poita su dannu nd'est arribbau de su noti a sa dì apustis; est a nai ca ti ndi andas a crocai ca no tenis nudda, e candu ti ndi scidas tenis totu sa faci incidrinada (po manigiai unu fueddu chi apu sèmpiri intèndiu innoi in Bidd'e Sorris, chi est su logu innoi seu nàsciu e pàsciu, e mescamente dda intendu de babbu miu), chentza de podi sciri ita est sucèdiu. E s'amigu miu, sciadau, est abarrau cun sa faci in cussas cunditzionis po duus mesis; e serbit passièntzia meda, a bortas, po si bivi custa vida; cumenti serbit passièntzia, mancai, po arrannesci a ndi cassai unu gol candu ses gioghendi una partida de bòcia. Su chi si potzu narai (e cun custu acabbu, po diaderus, sa lista de strollichiminis po custa cida puru, si ddu promitu!) est ca no seus innoi po ponni arrèxini, e si cumprendit; e si depeus sèmpiri arregodai (si estus sèmpiri a depi arregodai, po ddu narai mellus puru) ca su corpus cosa nosta si podit arrogai in centumila arrogus, partendi de su didu de is peis e fintzas a arribbai a sa conca. E duncas, estus a depi torraiu gràtzias po dònnia dì chi si biveus (chi arrannèsceus a si bivi) chentza tropus daboris. Ca su dabori, a bortas, fait parti de sa arratzeta, cumenti si iat a podi narai; e est mellus una dì prena fintzas a cucuru de prexus, ca de daboris (e mi parit una tontesa de scriri), ma a bortas no si ndi rendeus contu nemmancu de sa bona sorti chi teneus. E pentzu a s'amigu miu (chi s'apu arremonau ainnantis), stimau meda, ca me is cidas passadas nc'at pèrdiu, giai giai, un ogu (est a nai ca in dì de oi no nci biri prus de un ogu) e immoi est totu disisperau (e si cumprendit beni, puru); ma fadendi su contu ca ddi ant agatau sa pressioni (sa pressioni de su sangui, po ddu narai mellus puru, diaici si cumprendit de ita seu bobochendi) a calincuna cosa cumenti a duuscentus, deu creu chi siat stètiu basau de sa bona sorti, poita bastat pagu diaderus po s'agatai cun su coru totu arrogau, e bastat pagu po dda acabaii strupiau a totu vida. 
E ddu cumprendu a solu deu puru, ca su de nci perdi un ogu no siat una cosa spassiosa, ma mancu po nudda, peròu (e parit una brulla, mi ndi rendu contu a solu) sighendi is consillus chi si nd'arribbant de is antigus sabius cinesus, estus a depi torrai gràtzias a su Cielu po s'ogu sanu chi s'est abarrau, e no abarrai totu murrungia murrungia po s'ogu chi no nci biri prus. 
E custa cosa dda apa a depi fai cumprendi mescamente a s'amigu miu, sa prossima borta chi ddu apa a atobiai, e custu bolit narai, duncas, ca po oi dda serru innoi cun is strollichiminis e dda acabu de si fai sa conca a acua, cumenti si megàt sa bon'anima de mamma mia (e fiat ora puru, s'at a megai calincunu de bosatrus, ca incumentzaus a chistionai de partidas). 

E ainnantis de si nci fuiai (ballit po mei ca is cosas ddas scriu, ma ballit po bosatrus puru ca custas cosas a sa fini ddas ligeis) a fundu 'e susu (po ddu narai a trassa de is sorresus etotu) me is chistionis chi pertocant su mundu de is diletantis sardus (e chi est sa cosa de importu prus mannu, sa farra po su trabballu cosa mia, mi benit de dda tzerriai diaici, fadendi su contu, mescamente, ca is rigas chi ndi pesu in sardu ndi bessint aforas po unu giàssu chi, de su duamilla e undixi, sighit totus is campionaus pesaus de sa Federatzioni Italiana de su Giogu de su Càlciu e de sa Lega Natzionali de is Diletantis, po su chi pertocat, est craru, s'isula cosa nosta) si bollu (si ia a bolli, po ddu narai mellus) arregodai ca chi abarru innoi a mi strollicai (m'est bessida puru sa rima, in s'interis) est pruschetotu po circai de ndi cassai s'atentzioni de cussas personas puru chi, mancai, no funt acapiadas a strintu cun is storias de is scuadras sardas de bòcia; e ddu fatzu, mescamente, po circai de manigiai cussus cuatru o cincu fueddus in prus, e diversus, de su chi ia a fai chi depessi abarrai innoi a si chistionai feti de gol, de partidas e de resultaus, chi est, tra is atras cosas, su chi apa a fai de immoi e fintzas a candu no spàciu su tempus (e pruschetotu su logu) po su scriri in sardu. 

E duncas, atacu diaici: no sciu chi ddu scieis (e chi no ddu scieis deu seu pròpriu innoi po si ddu contai, e po si ddu arregodai torra), e si domandu iscusa po su giogu de fueddus chi mi nd'est bèssiu aforas, giai giai chentza de mi nd'acatai, ma sa cida passada is scuadras de sa Promotzioni (e feti cussas chi faint parti de is duas listas de su campionau de sa Promotzioni) funt torradas a cabai in campu, de mèrcuis, po giogai sa de tres giorronadas de sa lista de is partidas chi ballint po sa lista de sa torrada, cumenti seus costumaus a dda tzerriai. E duncas, cust'annu is dotoris chi nd'ant pesau su calendàriu de partidas, nc'ant stichiu duas giorronadas (ma feti duas, est craru) aintru de sa cida: sa primu si fiat giogada s'ùrtima cida de su mesi de Cabudanni, e sa segunda (chi at a essi s'ùrtima puru, a su mancu po su chi pertocat sa stagioni de su duamilla e binticuatru – duamilla e binticincu) pròpriu custu mèrcuis passau; e sa botada chi tèngiu badda badda in conca, de giai seti diis (a fai is contus nci poneus pagu meda, berus est?) est ca chi fiat po is giogadoris (e po is allenadoris, ma sa cosa ballit, ndi seu seguru, po is tifosus puru) iant a abarrai a totu dì curri curri in campu avatu de sa bòcia, e si cumprendit beni: po unu giogadori de bòcia (e s'at a parri una mesu tontesa, ma a parri miu sa chistioni abarrat in peis) sa cosa prus toga chi si podit fai est pròpriu cussa de ndi cabai in campu impari a is cumpàngius cosa sua, po si dda gherrai contras a sa scuadra de is aversàrius; e si cumprendit, puru, ca candu una cosa ti praxit (mancai ti praxit fintzas a t'amachiai) dda iast a fai a totu dì. E duncas, no creu ca nesciunu de issus si siat postu a prangi po su de ndi depi cabai torra in campu, fadendi su contu ca in seti diis ant giogau tres partidas, e immoi ant a sighiri a andai ainnantis cun is giorronadas (e seu chistionendi sèmpiri e mescamente de is scuadras chi currint, e chi faint parti de su campionau de sa Promotzioni) fintzas a sa cida apustis de Pasca Manna, e seu chistionendi de su domìnigu chi nd'at a arrui su bintiseti de su mesi de Abrili, ca at a essi s'ùrtimu fini de cida de partidas. 

E duncas, a fai is contus nci poneus pagu meda, apustis de is partidas chi s'ant a giogai custu fini de cida chi nd'est arribbendi allestru e acoitu cumenti chi fessit unu leporeddu chi currit in su sartu (po giogai unu pagheddeddu a fai su poeta puru, ca no mi dispraxit, antzis, est una de cussas cosas chi mi fait spassiai de prus candu ndi pesu is artìculus in sardu, poita, de su restu, candu scriu in italianu nc'est pagu tempus, giai nudda, si iat a podi narai, po abarrai a mi strollicai cun custas cosas), e chi at a essi su primu fini de cida de su mesi de Friàrgiu, tra is atras cosas, ant a mancai (nc'ant a essi de giogai, chi si praxit de prus cumenti sonat) feti (e naru feti giai giai po brulla, poita no ant a essi pagus de scroxai, e si cumprendit beni) dexi partidas, e no mi parit berus de cumenti nci passat, de cumenti si nci bobat su tempus (po ddu narai mellus puru). 

E duncas, immoi chi nci seus, andaus a castiai cumenti funt postas is cosas me is duas listas de sa Promotzioni, partendi, est craru, de sa Lista A. E duncas, andaus a biri cumenti funt andendi is cosas, partendi de is primus de sa lista de su Lanusè, ca in dì de oi s'agatant cun corantacuatru puntus allogaus in buciaca, e chi ndi funt arribbaus gràtzias a trexi partidas bintas e a cincu partidas chi ant serrau cun su resultau in paridadi. E duncas, is biancus-arrùbius-birdis custu domìnigu passau nd'ant bodditu una bella surra (mancai su resultau de sa partida est stètiu de duus a unu, e duncas, mancai is de su Lanusè apant pèrdiu po feti unu goiteddu de diferèntzia) in sa partida chi ant giogau in domu de is de Ceraxius, sighius de un allenadori forti e de importu (e cun una esperièntza manna meda a is pabas, tocat a ddu narai) cumenti est Franco Giordano; e duncas me is primus cuatru partidas chi ballint po sa lista de sa torrada, is de su Lanusè ant pèrdiu giai po duas bortas (e no funt pagus de seguru), fadendi su contu ca in sa primu bessida, cussa chi s'est giogada s'undixi de su medi de Gennàrgiu etotu, ndi iant bodditu una bella surra (torra!) in sa partida, chi iant gigoau in domu cosa insoru, tra is atras cosas, contras a is de su Sant'Aleni. Ma in su giogu de sa bòcia, cumenti in sa vida, sa cosa de importu prus manna est cussa de si ndi torrai a strantaxai apustis chi nd'arruis, chi est pròpriu su chi ant fatu is de su Lanusè, fadendi su contu ca is piciocus sighius de Albertu Piras funt stètius bonus a binci sa partida chi iant giogau in domu de is de su Terraba Frantziscu Bellu, cun su resultau togu meda (cumenti si narat fatu fatu po is resultaus de is partidas) de cincu a unu; e in sa partida chi ant giogau apustis (e chi est cussa chi s'est giogada aintru de sa cida, cumenti s'apu arremonau ainnantis etotu in custu artìculu) contras a is fradibis de s'Idolo, chi est sa scuadra chi nd'ant pesau in Arthana e chi est sighida, si ddu naru immoi chi nci seu, de un allenadori giòvunu cumenti a Simone Podda, funt arrannèscius a ndi cassai is tres puntus prenus chi ddoi fiant in su pratu, gràtzias a su resultau de duus a unu. Ma in su giogu de sa bòcia no iast a depi mai abasciai s'atentzioni (cumenti si narat, e cumenti m'arrapitint fatu fatu is allenadoris etotu chi intendu aintru de sa cida po ndi pesai impari is ciaciarradas), nemmancu po unu segundu, fadendi su contu ca is dannus e is arroris ti ndi iant a podi proi apitzus, in conca, de unu segundu a s'atru (po mi torrai a apicai, ddi nau diaici, cun cussu chi s'apu narau a s'incumintzu de custu artìculu etotu); e duncas, apustis chi ant pèrdiu sa de tres partidas in custu campionau (contras a is de su Ceraxius, cumenti s'apu arremonau, de su restu, pròpriu immubagora), is de su Lanusè s'agatant, eia, ancora a su primu postu de sa lista, ma cun feti unu puntixeddu in prus de is chi tenint is de su Tortolì, chi funt una de is scuadras chi funt currendi prus a forti, e immoi si scoviu su poita. E duncas, cun corantatres puntus in buciaca (contras is corantacuatru puntus chi tenint allogaus is de su Lanusè) agataus is ollastrinus chi bistint sa camisedda a cabori arrùbiu e brau (mescamente candu giogant is partidas in domu cosa insoru) e chi funt sigius de un allenadori forti e bravu cumenti est Salvatore "Tore" Mereu (e chi est in su mundu de sa bòcia de unu bellu arrogu de tempus, a nai sa beridadi, fadendi su contu ca me is annus passaus at trabballau impari, tra is atrus, a is de sa Baunese); e duncas, chi castiaus is ùrtimus resultaus chi nd'ant cassau is de su Tortolì, si ndi podeus rendi contu (chentza de si fadiai tropu, a nai sa beridadi) ca is ollastrinus funt pesendindi una stagioni de oru, chi pentzaus ca in s'ùrtima bessida ant bintu sa partida, de importu mannu meda (e tostada puru, fiat, chi si ddu potzu narai a trassa de poeta, e duncas, murighendi s'òrdini de is fueddus), contras a is de su Guspini, cun su resultau de duus a unu; e duncas, est stètia sa de dexi partidas chi ant bintu (chi funt arrannèscius a binci, chi si praxit de prus cumenti sonat) s'una avatu de s'atra, est a nai, totu de sighiu, e una stagioni diaici toga, de oru, si iat a podi narai, in domu de is de su Tortolì no dda biviant de su duamilla e sexi – duamilla e dexesseti, candu iant bintu (pròpriu cument est sucedendi cust'annu, de su restu) dexi partidas de sighiu, una avatu de s'atra. E duncas, me is primus cuatru partidas chi ballint po sa lista de sa torrada, is de su Tortolì funt stètius bonus a binci in domu de is de su Bidda Matraxia, cun su resultau de duus a zeru; sa cida avatu, invècias (sa giorronada chi s'est giogada su dexennoi de su mesi de Gennàrgiu, po si cumprendi mellus a pari) is de su Tortolì ant bintu torra contras a is de su Càlciu Pirri, cun su resultau de unu a zeru. E in sa partida chi s'est giogada aintru de sa cida ( e chi s'est giogada sa cida passada, de su restu) is ollastrinus ant bintu cun su resultau togu meda de tres a zeru in domu de is de s'Orrolese. A su de tres postus de sa lista, invècias, agataus is de su Sant'Aleni de Cuartu (chi apu giai tentu s'ocasioni de arremonai, tra is atras cosas), ca in custas primus cuatru partidas (seus chistionendi de is primus cuatru partidas chi ballint po sa lista de sa torrada) ant bintu po duas bortas (contras a is de su Lanusè, in domu cosa insoru, cumenti s'apu giai contau ainnantis in custu artìculu etotu, cun su resultau togu meda de tres a unu po is allenus, e custu fini de cida passau, in domu cosa insoru etotu, duncas, cun su resultau de duus a unu contras a is de su Terraba Frantziscu Bellu), ant serrau in paridadi sa partida chi s'est giogada aintru de sa cida, contras a is de su Castiadas, e funt abarraus a buca asciuta (est a nai, duncas, est craru, chi ant pèrdiu sa partida) in sa partida chi ant giogau in domu cosa insoru etotu, contras a is campidanesus de su Guspini. 

E custu, duncas, po fai su contu (e po acoitai, si cumprendit) de is primus tres scuadras chi agataus me is primus tres postus de sa lista. Ma pròpriu me is ùrtimas oras, is de su Terraba Frantziscu Bellu (chi apu arremonau, de su restu, pròpriu immubagora) ant fatu a sciri a totus, cun unu comunicau chi nd'est bèssiu aforas in Facebook, de nd'essi sciusciau s'acàpiu chi teniant cun Mauriziu Firinu, chi fiat s'allenadori de sa scuadra de calincuna cosa cumenti a tres annus (chi no seu fadendi mabi su contu...) e immoi ant scerau de ponni (de donai, chi si sonat mellus) is crais de sa scuadra me is manus de Danieli Porcu, chi me is annus passaus iat tentu s'ocasioni de sighiri is de s'Asseminese. A nai sa beridadi, Mauriziu Firinu e is de s'assòtziu de su Terraba ant decìdiu impari de scuncodrai (m'est bèniu de ddu narai diaici) s'acòrdiu, s'acàpiu chi teniànt; e duncas, tocat a ddu narai (chi pròpriu bollu fai su trabballu cosa mia in gratzia de Deus), Firinu no est stètiu bogau de sa panchina de is de su Terraba Frantziscu Bellu, ma at decìdiu de si ndi andai, de si ponni de una parti, cumenti si iat a podi narai, de acòrdiu cun is dirigentis de s'assòtziu. 

E immoi chi nci seu (e immoi chi nci seus) andu a fai su pròpriu trabballu chi apu fatu po sa Lista A, puru po su chi pertocat sa Lista B, e seu chistionendi sèmpiri de su campionau de sa Promotzioni, est bastanti craru, berus? E duncas, a su primu postu agataus is de s'Usinese, ca ant bintu tres partidas, de sighiu, me in s'ùrtima cida, fadendi su contu (e a fai is contus nci poneus pagu meda, cumenti seu costumau a si narai) ca ant bintu sa partida contras a is de su Casteddusardu in domu cosa insoru, custu domìnigu passau (est a nai, po si cumprendi mellus a pari, in sa sfida chi s'est giogada su bintises de su mesi de Gennàrgiu) cun su resultau de tres a unu, ma deu creu ca si potzat narai, puru, chentza timi de sballiai, ca sa partida de importu prus mannu chi ant bintu, a su mancu po su chi pertocat sa torrada (chi pertocat sa segunda parti de sa stagioni, chi si sonat mellus diaici), est stètia cussa chi ant giogau mercuis passau, est a nai su bintiduus de su mesi de Gennàrgiu, in domu cosa insoru etotu, contras a is de su Uddusò, cun su resultau, togu meda, de ses a unu, chi at fatu ispantus mannus (e si cumprendit), fadendi su contu ca is de su Uddusò iant pèrdiu feti un'antra borta cust'annu, a su mancu po su chi pertocat su campionau (no seus chistionendi de cumenti funt andadas is cosas me is partidas de sa Copa Italia, po essi prus crarus, duncas). 

E duncas, me is primus bessidas de s'annu nou (e seu chistionendi de su duamilla e binticincu, est bastanti craru, mi parit de podi narai diaici, e megu a brullai, che chentza brullas arriscaus de s'arrosci) is de s'Usinese ant bintu cuatru partidas, chi a su contu nc'aciungeus, puru, is sfidas contras a is de sa Macomerese, in domu allena (cumenti si iat a podi narai), cun su resultau de tres a duus, e contras a is de su Tuttavista, sa scuadra chi nd'ant pesau in Garteddì, chi is de s'Usinese funt arrannèscius a bati (cumenti si narat in sardu, de su restu) cun su resultau, torra togu meda, de tres a unu. E in sa primu bessida de s'annu nou (cussa chi s'est giogada su cuatru de su mesi de Gennàrgiu, apustis de is vacantzas po is festas de su Nadali), invècias, is piciocus sighius de Giampieru Loriga funt arrannèscius a ndi cassai unu puntixeddu in sa sfida chi ant giogau in domu cosa insoru (in Usini, si cumprendit, berus est? A su campu "Pepinu Sau"), contras a is de su Bonorva, chi funt una de cussas scuadras chi funt currendi prus a forti, e giocant po ndi cassai s'artziada de categoria, e duncas, cumbatint (manigiu custu fueddu mancai no mi praxiat diaici meda, fadendi su contu ca mi fait benni in conca is gherras chi ddoi funt in custu mundu macu e totu ghetau a pari, ma seus costumaus a chistionai de batallas candu chistionaus de partidas puru, e po serrai sa chistioni si potzu feti narai ca, eia, mi iat a praxi ca is ùnicas batallas in custu mundu podessint essi feti cussas chi si giogant in campu su fini de cida tra is scuadras de bòcia) po circai de nd'artziai in su campionau de s'Ecellenza, chi, cumenti eis a sciri giai (ma ddu arregodu a su pròpriu, ca mancai nci funt personas chi ligint cust'artìculu mancai no siant acapiadas a strintu cun is fainas de su mundu de is diletantis sardus), est su campionau prus mannu, cussu de importu prus mannu, tra totus cussus chi si giogant in s'isula cosa nosta. 

E duncas, serraus is chistionis acapiadas a is de s'Usinese, me is ùrtimas cincu partidas, me is ùrtimas cincu bessidas, po ddu narai mellus, is arrùbius-brau funt stètius bonus a ndi cassai trexi puntus (grais prus de s'oru, cumenti si iat a podi narai e cumenti si narat, de su restu) apitzus de is cuindixi chi ddoi fiant, badda badda (po ddu narai a trassa de poeta) in su pratu. 

E duncas, potzu narai custu puru, is de s'Usinese ant pèrdiu s'ùrtima partida (a su mancu fintzas a oi) in s'ùrtima bessida de su duamilla e binticuatru, in domu de is de s'Atleticu de Bono, po su prexu mannu meda de Celestino Ciarolu (chi est s'allenadori de is biancus-arrùbius, cumenti s'apu arremonau in un artìculu chi nd'est bessiu aforas me is cidas passadas) e po su prexu, ancora prus mannu, chi boleis, de totus is tifosus. E immoi, si iat a podi narai diaici, is de s'Usinese funt sa scuadra chi est currendi prus a forti, e eus a biri cumenti ant a andai is cosas me is partidas chi ant a benni immoi, a partiri de cussas chi ant a balli po sa de cincu giorronadas, chi s'at a giogai pròpriu custu sabudu chi at a benni (chi su Cielu bollit, est craru) e chi est arribendindi, torra, allestru cumenti chi fessit unu leporeddu scapiu in su sartu (cumenti mi praxit a narai, gioghendi a fai su poeta). 

E duncas, is de s'Usinese, si contu custu puru immoi chi nci seu (e immoi chi seus arraxonendi apitzus de is scuadras de sa Lista B de su campionau de sa Promotzioni), si dda ant a depi biri contras a is de sa Montalbo de Thiniscole, chi no funt annadendi de seguru in acua bonas (cumenti si narat, e cumenti si megàt un amigu miu a is tempus de is scolas medias), ma cumenti mi narant fatu fatu is allenadoris chi intendu po ndi pesai is ciaciarradas a su telefunu aintru de sa cida, sa cosa chi una scuadra no iat a depi fai mai est cussa de abasciai sa cuncentratzioni (cumenti si iat a podi narai, e cumenti naraus, de su restu, furendindi sa trassa de s'italianu etotu), mescamente candu s'atobiat po giogai contras a una scuadra chi, mancai, s'agatat me is ùrtimus postus de sa lista, cumenti est sucedendi, de su restu, a is de su Thiniscole, ca in dì de oi tenint feti sexi puntus allogaus in buciaca, chi ndi funt arribbaus gràtzias a cuatru partidas bintas e a cuatru partidas chi ant serrau cun su resultau in paridadi. E si cumprendit beni, tra is de s'Usinese, chi s'agatant a su primu postu de sa lista, cun conrantatres puntus fatus, e is de su Thiniscole, ddoi funt, badda badda, calincuna cosa cumenti a bintiseti puntus, ca no funt pagus. 
Ma cust'annu eus biu, giai una biga de atras bortas, una scuadra pitichedda (dda tzerriaus diaici), chi mancai s'agatat me is ùrtimus postus de sa lista, chi arrannèscit a ndi sciusciai a terra una scuadra prus manna e forti (cumenti cussas chi s'agatant me is primus postus de sa lista). 
Ma si cumprendit, puru, ca is de s'Usinese no funt currendi a solus, e nci iat a mancai atru puru, ma ddoi funt a su mancu atras duas – tres scuadras chi s'ant a giogai sa bìncida de su campionau fintzas a s'ùrtimu segundu de sa stagioni, e tra custas scuadras nci depeus ponni, deu creu, is de su Uddusò puru (e nci iat a mancai atru puru), chi tenint allogaus in buciaca corantatres puntus, chi funt su pròpriu tanti de puntus (a fai is contus nci poneus pagu meda, e si cumprendit) de cussus chi tenint is de s'Usinese; e duncas, eia, eis cumprèndiu beni, po su chi pertocat sa Lista B de su campionau de sa Promozioni, in dì de oi ddoi funt duas scuadras a su primu postu, po su prexu de is tifosus de is duas scuadras. E duncas, is de su Uddusò funt arrannèscius a ndi cassai unu puntixeddu (unu puntixeddu feti, si iat a podi narai diaici puru) in sa partida chi ant giogau, custu domìnigu passau etotu, contras a is de su Coghinas, chi s'agatant a su de tres postus de sa lista, cun coranta puntus allogaus a su callenti in buciaca, e chi funt feti tres in mancu de is chi tenint is de s'Usinese e is de su Uddusò. A nai sa beridadi, is de su Uddusò nd'ant bodditu feti unu puntixeddu puru in sa partida chi ant giogau in domus de is de s'Altzaghena, fiat su dexennoi de su mesi de Gennàrgiu, cun sa sfida chi s'est serrada cun su resultau de unu a unu. E duncas, si iat a podi narai puru ca is de su Uddusò ant abasciau (ant depiu abasciai, chi si sonat mellus) su ritimu, cumenti ddi naraus (a trassa de s'italianu etotu), fadendi su contu ca apitzus de doxi puntus chi ddoi fiant in su pratu me is primus cuatru bessidas de sa torrada, nd'ant cassau feti cincu, ma nareus puru ca is cosas si funt postas mabi giai de su seti de su mesi de Idas, candu is de su Uddusò iant pèrdiu sa partida chi iant giogau contras a is de su Bonorva, cun sa sfida chi si fiat serrada cun su resultau, togu meda, de tres a duus po is meris de domu in camisedda bianca e arrùbia (e chi eus arremonau giai ainnantis, tra is atras cosas). 

E candu is cosas incumentzant a andai mabi, eia, ddu scieis, ca podint andai sèmpiri peus: e sa cosa, sa letzioni (dda tzerriu diaici) ballit po su giogu de sa bòcia ma ballit, puru, po sa vida: e duncas, candu nd'arruis depis fai su contu ca su de si strantaxai torra, e allestru, in pressi, no iat a podi essi una cosa diaici facili cumenti si iat a podi pentzai (ca una cosa est a ddu narai, e un'antra cosa est a ddu fai, cumenti naràt su dìciu, tra is atras cosas); e duncas is de su Uddusò nd'ant cassau feti unu puntixeddu in sa partida chi ant giogau apustis de cussa contras a is de su Bonorva, in domu de su Logusantu, cun sa sfida chi s'est serrada cun su resultau de duus a duus. E duncas, tenint arraxoni is allenadoris de is scuadras chi currint in sa Lista B de sa Promotzioni, candu mi scoviant ca, eia, dònnia domìnigu iast a podi binci e perdi contras a totus; e duncas, dònnia giorronada ndi iant a podi arribbai (cumenti arribbant, de su restu) resultaus chi faint ispantus mannus. E sa cosa toga de su giogu de sa bòcia, deu creu, est pròpriu custa: ca una partida de càlciu benit a essi giai giai cumenti a unu film, ca no podis sciri cumenti ant a acabbai is cosas. 

E duncas, serru cun s'artìculu de custa cida puru, andendi a si chistionai (po su chi acudu a fai, si cumprendit) de is de su Coghinas, ca me is ùrtimas cuatru bessidas nd'ant cassau otu puntus apitzus de is doxi chi ddoi fiant in su pratu (ddi naru diaici), fadendi su contu chi funt stètius bonus a binci is partidas contras a is de su Logusantu, in domu allena, cun su resultau de cuatru a duus, e in domu cosa insoru, in sa sfida contras a is de s'Abbasanta, chi in dì de oi s'agatant a s'ùrtimu postu de sa lista, cun su resultau de duus a zeru. 
In sa partida chi s'est giogada a sa metadi de sa cida passada, invècias, is de su Coghinas no funt arrannèscius a ndi cassai nemmancu unu gol in sa partida in domu de is de s'Altzaghena; e de cussu est sucèdiu custu domìnigu passau si nd'apu giai chistionau, fadendi su contu ca is de su Coghinas funt arrannèscius a frimai sa cursa de is de su Uddusò, cun su resultau de unu a unu. 

E immoi, in sa giorronada chi at a benni, is de su Coghinas si dda ant a depi biri, in domu cosa insoru etotu, a su comunali de "Santa Maria" de Cuzina, contras a is de s'Ovodda, una de cussas scuadras chi dònnia tanti arrannèscint a ndi sciusciai a terra is primus de sa classi. 

E duncas, po custa cida no s'abarrat atru de fai ca abertai de biri cumenti ant a andai is cosas, e podeis abarrai segurus de su fatu chi nd'eus a chistionai, torra, in s'artìculu chi nd'at a bessiri sa cida chi at a benni (e sèmpiri chi su Cielu at a bolli custu beni po mei e po bosatrus puru). 

E po oi no potzu fai atru ca si saludai. Si imprassu a forti!




Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2024-2025. LR 22/2018 art. 22