Eccellenza: doxi scuadras iant a prèferriri a lassai is giogus frimus; Sibilia e Gravina invècias trabballat po torrai a allui is campionaus

Custa, de sèmpiri, est sa cida de su Carrasciali, de is foghillonis allutus me is pratzas e me is rugas de is bidhas de totu sa Sardinia, partendi de Castedhu e arribendi a Bosa, passendi de Sàdili, de Otzana e de Mamujada. Est sa cida de is tzipulas e de is parafritus, de is ciaciarradas in truma manna, aranti a sa braxi callenti de su fogu; sa cida de is badhus in tundu, de is launedhas e de is organetus chi sonant a totu dì e, mescamente, sa cida de is maschereddas, chi funt sèmpiri stètias su spàssiu mannu de is pipius e de is pipias, de is piciochedhus e de is piciochedhas prus matucus e de is prus becius puru, est a nai is ajajus e is ajajas. Custa est sèmpiri stetia sa cida de is festas, sa cida de su binu muscadedhu, sa cida innoi si podit papai de totu (puru sa petza de procu), chentza bregùngias, poita agoa ndi brintat sa carèsima e po coranta diis, partendi pròpriu de su mèrcuis de cinixiu, chi nd'at arribai sa cida chi benit, su dexiaseti de su mesi de Friàrgiu, e fintzas a sa dì de Pasca, s'at a tocai unu paghedhu de pàsiu, de assèbiu, de mudesa, ma est berus puru chi in totu su duamilla e binti, e po su chi eus biu in su duamilla e bintunu puru, su mundu, chi parit mobadiu meda, sighit a essi in corantena, abetendi e sperendi chi is cosas si potzant torrai a ponni deretas allestru, poita a bivi diaici si parit una brulla marigosa e legia meda, unu disisperu chi imui andat ainnantis e sighit giai de un annu, cun is concas de sa genti chi funt prenas, fintzas a cucuru, de pentzamentus lègius e de timorias. Ma nosu de Diario Sportivo boleus sighiri a castiai ainnantis, cun coru forti e prenu de isperas, e incumentzaus s'articulu po is Novas in sardu campidanesu de custa cida circhendi de cumprendi cumenti funt andendi is cosas po su chi pertocat su campionau de bòcia de is diletantis de s'Eccellenza, chi est, po su chi podeus cumprendi imui, cussu chi iat a podi torrai a partiri chitzi, ma nci funt, est berus, medas cosas de aderetzai e nc'at a serbiri atru trabballu, e bai circa cantu arrexonamentus eus a depi fai, po torrai a biri is giogadoris currendi avatu a una bòcia.

Torrai a fai partiri su campionau de s'Eccellenza, intzandus, est sa chistioni prus callenti e de importu prus mannu chi est badda badda me is manus (e in sa conca) de su presidenti de sa Lega Natzionale de is Diletantis, Cosimo Sibilia, chi s'agatat torra, po su segundu annu de sighiu, a guidai sa truma de is scuadras, funt giai doxi-milla, chi in totu Italia, dònnia annu, ndi pesant calincunca cosa cumenti a ses-centus milla partidas, cun prus de unu millioni de giogadoris tesseraus. Sibilia nd'at arregotu s'otanta-seti po centus de is votus e imoi podit sighiri a trabballai po su beni de su sport e mescamente de su mundu de sa bòcia de is diletantis: «Eus a fai de totu, ballit po mei ma ballit puru, est craru, po totus cussus chi faint parti de su Cunsillu Diretivu de sa Lega Natzionale de is Diletantis, po circai de difendi is fainas cosas nostas, chi partint cun su giogu de sa bòcia in undixi, de is mascus e puru de is feminas, passant po su giogu de sa bòcia in cincu e po su giogu de sa bòcia in s'anei aranti a su mari (est a nai cussu chi is ingresus tzerriant beach-soccer), arribendindi a su chi tzerriaus E-sport (est a nai is gioghitedhus chi si faint cun su computer, una novidadi chi est lòmpia in sa buca de totus, me is ùrtimus annus pruschetotu, e mescamente in custus tempus lègius de lockdown e de assètiu, cun sa genti tupada in domu aranti a sa televisioni e a sa playstation). Eus a domandai, a pretèndiri — sighit a contai Sibilia — dignidadi, arrispetu e fintzas agiudus in dinai; fadeus parti nosu puru de s'Italia, e nosu puru seus trabballendi, dì po dì, mancai is strobbus no si manchint de siguru, po castiai a su benidori cun s'afrodhiu e sa passioni chi nc'eus postu sèmpiri, fintzas a imoi. Torru gràtzias — serrat Sibilia — a totus cussus chi m'ant donau torra sa fidùcia po atrus cuatru annus, est a nai fintzas a su duamilla e binti-cuatru. Deu apa fai de totu, ma at a serbiri su trabballu de totus is atrus puru, po agatai is solutzionis a is dannus e circai de donai fortzas nobas a unu mundu, cussu de is giogadoris diletantis de bòcia, chi tenit abbisòngiu de si ndi pesai e de partiri torra, e allestru puru».

Is cosas, peròu, funt ghetadas a pari meda, custu dhu depeus narai: de una parti, difatis, nci funt is presidentis de is Comitaus Regionalis, chi funt fadendi de totu po torrai a fai partiri is giogus; de s'atra parti nci funt is presidentis de is assòtzius sportivus chi currint in su campionau de s'Eccellenza, chi tenint sa conca prena de dudas e iant a bolli lassai totu firmu cumenti est in dì de oi, a su mancu fintzas a su mesi de Cabudanni chi at a benni. Est su chi nd'est bessiu aforas apustis de s'atobiu de su Cunsillu Diretivu de cenabara merì passau, est a nai su cincu de su mesi de Friàrgiu. Sa bidea chi s'abarrat me is manus est ca no nc'iat a essi su tanti po torrai a partiri cun is giogus: nci funt strobbus po su chi pertocat su dinai chi iat a serbiri po fai totus is esamis, nci funt strobbus e dudas po su modu chi is de sa Lega ant scerau po serrai is campionaus (est a nai acabbai de giogai su gironi de s'andada, cun, mancai, is partidas de is play-off e de is play-out po serrai sa stagioni) e, mescamente, nc'est disprexeri meda po su fatu de essi arribbaus a su mesi de Friàrgiu chentza nd'essi pesau (e limpiau) totus is chistionis chi, apustis de tres mesis de s'ùrtima partida, funt ancora badda badda in sa mesa. Cenàbara merì, si parit una mesu brulla a dha contai oi, nci fiat puru chini fiat incumintzendi a narai in giru chi is allenamentus de is giogadoris in truma manna podiant torrai a partiri mancai a mitadi de su mesi de Friàrgiu, cun is primus partidas in su mesi de Martzu, pròpriu candu ant a spaciai is règulas bessidas aforas in s'ùrtimu DPCM, ma fiant feti boxis. A sa fini, sa chistioni est sèmpiri sa pròpria: totus bolint torrai a partiri, ma totus cumprendint puru chi no at a essi facili. Nudha de nou de aciungi, intzandus, a su chi sciestus giai, cun is de s'Eccellenza chi in dì de oi no scint ancora chi ant a torrai in campu. Sa primu cosa chi nc'at a essi de fai est cussa de fai brintai is campionaus de s'Eccellenza tra is fainas (e is giogus) de importu natzionali, impari a su mundu de is feminas chi giogant a bòcia, e impari a cussus de su giogu de sa bòcia a cincu, cumenti est sutzediu, po nd'arremonai unu, po is de sa Sèrie D, in su mesi de Ladàmini. In custu modu, is de s'Eccellenza iant a podi cabai in campu po giogai a bòcia a prescindi de su cabori de sa regioni, est a nai a prescindi de su numeru de is apuntoraus chi nci funt. Fatu custu, nc'iat a essi sèmpiri de fai is contus cun is esamis e pruschetotu cun sa barca de dinai chi serbit po dhu sus pagai. Sa duda chi nd'aproillat aforas, a custu puntu de sa chistioni e de is arrexonamentus, est sèmpiri sa pròpria: totus custas cosas no podiant essi fatas me is mesis ainnantis? Poita eus depiu abertai su mesi de Friàrgiu? Chenza contai chi custas chistionis no ant a podi balli ne po is scuadras de sa Segunda Categoria, ne po cussas de sa Primu Categoria (chi tenint prus pagu dinai de spendi de is scuadras de s'Eccellenza), e fortzis fortzis, mancu po cussas chi currint me is duus campionaus de sa Promozione. Tra is atras cosas, nc'est puru chi est pentzendi de domandai a sa FIGC de ndi pesai una lista de règulas prus drucis, dhi naraus diaici, po is campionaus de s'Eccellenza e, pruschetotu, unu agiudu in dinai po fai is esamis. Ma is cosas no torrant: puru su mundu de sa Sèrie D, difatis, s'agatat cun strobbus e trumentus mannus meda, cun is partidas chi sighint a ndi sartai po crupa de su tiau de virus; nisciunu, intzandus,  at pentzau de arrangiai is règulas po dhi si donai una manu de agiudu, fadendi su contu chi iat a bastai pagu po torrai a su budrellu chi nci fiat in su mesi de Ladàmini, candu funt stètias serradas torra is scolas, is palestras e is piscinas. Sa chistioni de importu prus mannu est e abarrat cussa acapiada a su dinai: no si cumprendit beni chi is agiudus ndi depint lompi de is de sa FIGC o de is de su Guvernu; e pruschetotu, no si cumprendit poita seus frimus ancora a is fuedhus, est a nai chi nisciunu, po imoi, sciri cumenti iant a podi andai is cosas.

A totu custu nci aciùngeus su fatu chi, po su secundu annu de sighiu, no nc'ant a essi cussas chi tzerriant "retrocessionis": chi ndi bogaus, duncas, is scuadras chi currint po is primus postus de sa lista e po ndi artziai in Sèrie D, a is atras scuadras no abarrat nudha de bisai, e intzandus: poita iant a depi cabai in campu, cun totu su muntoni de dinai chi at a serbiri po giogai is partidas? Calincunu est domandendi de sighiri cun sa fentana oberta po su mercau a su mancu fintzas a su trintunu de su mesi de Martzu, cun is rosas de is scuadras chi in s'interis, de s'incumentzu de is giogus, in su mesi de Cabudanni, funt giai stètias murigadas, furriadas a fundu e susu, giai una pariga de bortas, cun is giogadoris chi andant e torrant de una scuadra a s'atra. Apitzus de totu custa chistioni, Sibilia scoviat: «Chistionai cun totus de su mundu de sa bòcia e pruschetotu cabai in campu po giogai is partidas est sa faina de importu prus mannu chi seus sighendi; imoi obeus donai un'ispera a totus is giogadoris diletantis e a totu su mundu de sa bòcia, circhendi de fai de totu po torrai a partiri cun is campionaus regionalis de s'Eccellenza, ma scieus giai chi nc'at a essi meda trabballu de fai. Peròu — torrat a arrepiti Sibilia —, serbint agiudus in dinai, sinuncas no nc'at a essi nudha de fai, mancai su chi seus fadendi».

Is scuadras de s'Eccellenza sarda, in s'interis, artziant sa boxi e circant de crariri cumenti da pentzant apitzus de sa chistioni: po imoi funt doxi is assotzius chi iant a bolli lassai su mundu cumenti est, est a nai lassai is giogus frimus, a su mancu fintzas a sa stagioni de s'annu chi benit. In sa lista de is chi narant "NO" nci funt, intzandus: su Taloro de Gavoi, is de sa Ferrini de Castedhu, su Sant'Aleni de Cuartu, su Muristeni, is tattaresus de su Li Punti, is biancus-niedhus de s'Ossese, is de su Ilàrtzi, is de s'Arbus, is de sa Nuorese de Nùgoro, is de s'Idolo de Arthana, is de su Budune e is de s'Ilvamaddalena. Sa chistioni est arribbada a is origas de su Presidenti Regionali de sa Federatzioni, Gianni Cadoni, e apustis a is origas de Sibilia e de su Cumitau Natzionali. Is strobbus po torrai a partiri funt cuatru, de cantu si ligit in d-una litera bessida aforas me is ùrtimus diis: su primu est cussu acapiau a sa saludi de is giogadoris, poita no nc'est su tanti po si nai segurus de essi bessius aforas de su dannu de su virus, cun su vacinu chi trigat a nd'arribai e is cosas apitzus a su spaniamentu de sa mobadia chi cambiant de una dì a s'atra, cun s'arriscu de torrai a partiri cun is giogus po dhu su biri torra frimus apustis de una pariga de cidas (a essi bonus). In prus, nc'iat a essi de sighiri totus is règulas chi imoi ballint po sa Sèrie D, ma est craru chi po is scuadras de s'Eccellenza nc'iant a podi essi strobbus in prus, poita seus sèmpiri chistionendi de diletantis chi depint pentzai a su trabballu e a is famillas e no si podint permiti de abarrai prus de sessanta diis frimus po crupa de una partida de bòcia. A totu custu aciungeus puru chi is giogadoris funt frimus de calincuna cosa cumenti tres mesis, e nc'iant a podi passai atrus duus mesis: apustis de cincu mesis, duncas, nc'iat a essi de fai torra is allenamentus (est a nai sa "preparazione atletica"), in s'ierru, cun s'arriscu de si strupiai (e de abarrai strupiaus puru po sa stagioni chi at a benni). In prus, su fatu de giogai chenza sa genti, est a nai chentza is tifosus chi andant a su campu po castiai is partidas, est unu dannu mannu no feti po su tanti de dinai chi is assotzius nci perdint (poita no dhu incasciant cun is billetus de su pùbbricu), ma po su fatu chi su giogu de is diletantis est unu acapiu mannu tra is cristianus de is bidhas e de is citadis; chi no nci podit essi custu acapiu, su giogu no ballit sa candeba, cun is assotzius chi arriscant, diaici, de morri, de sparessi. A totu custu, sigheus a nci aciungi chi giogai feti su girone de s'andada, cumenti iant a bolli fai is de sa Lega Natzionale de is Diletantis, iat a essi una mesu brulla po su chi pertocat is mèritus sportivus de is scuadras, mancai nci siat sa possibbilidadi de giogai is partidas de play-off e de play-out. E chi una scuadra s'agatat cun calincunu giogadori apuntorau? Fadendi su contu chi is campioaus iant a podi partiri me is primus diis de su mesi de Abrili, nc'iat a essi s'arriscu de no arrannesci a serrai sa stagioni po su trinta de su mesi de Làmpadas, mancai totu su trumentu chi iat a serbiri, chentza contai chi medas giogadoris trabballant me is mesis de s'istadi, in su mundu de is fainas po is turistas, e si cumprendit beni chi unu assòtziu sportivu no si podit permiti de domandai a unu piciocu de scerai tra su trabballu chi dhi serbit po bivi, e su spàssiu de curri avatu a una bòcia. S'ùrtimu strobbu est po sa chistioni de is trasfertas, cun is viagius chi iant a podi essi prus trumentosus de su chi funt in dì de oi: iant a serbiri medas prus machinas (e duncas prus dinai de spendi po sa benzina) e chi is cosas apitzus a su spaniamentu de su virus depessint andai mabi, no nc'iat a essi mancu sa possibbilidadi, po nai, de prandi in d'unu ristoranti prima de giogai sa partida (cun is giogadoris chi iant a depi papai unu paninu, arregotu de domu, fuiaus bai circa innoi). Pròpriu po totu cussu chi eus arremonau fintzas a imoi, is doxi scuadras de s'Ecccellenza pedint de manigiai su tempus de custus mesis po ndi pesai sa stagioni de s'annu chi at a benni, partendi de is regulas po fai torrai sa genti a castiai sa partida a su campu e arribendi a is campionaus de is prus giovanus, chi funt frimus giai de unu bellu paghedhu de temopus, est a nai de giai un annu. Abarrai frimus oi, contendi pruschetotu chi in su mesi de Cabudanni est stètiu fatu de totu po torrai a partiri cun is giogus, iat a serbiri po sarvai su mundu de sa bòcia de is diletantis e, mescamente, sarvai totus is assòtzius sportivus.

Gabriele Gravina, su presidenti de sa FIGC, sighit peròu a curri ainnantis, in sa bia chi iat a podi portai a torrai a cabai in campu po is giogus, e  in d'una ciaciarrada fata cun d'unu giornalista de su "Corriere della Sera", scoviat: «Est berus, nci funt medas piciochedhus chi si funt stesiendi de su mundu de sa bòcia e tengiu pentzamentus legius in conca poita is pipius no arrannescint prus a abarrai totus in pari; est una cosa chi no podeus prus fai finta de no biri; nosu eus agiudaus is assotzius cun su dinai e eus domandau a is de su Guvernu de torrai a fai partiri is campionaus, a su mancu cussus de s'Eccellenza, po su mesi de Friàrgiu. Is diletantis funt unu fita de importu mannu po su mundu de sa bòcia in Italia».


Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018 art. 22