Salta al contenuto principale
tharros fotosquadra

Promotzione: is de sa Tharros nci bogant a Toniu Madau, is crais de sa scuadra andant me is manus de Mauriziu Firinu

Su mesi de Friàrgiu est giai lòmpiu a sa metadi: est togu meda candu su tempus parit chi si ndi fuit, candu currit diaici drabessi, chi parit de essi setzius apitzus de una de cussas giostras chi costumàstus a biri (e a setzi...) me is festas. Su mesi de Friàrgiu, duncas, mi parit togu e druci meda: chi Gennàrgiu parit che no depat acabai mai (trintunu diis ballint po trintunu milla, giai giai), su mesi de Friàrgiu est su prus crutzu, e cun totus cussas tzìpulas e cussus parafritus chi si papaus (chi funt is drucis chi si pesant po su Carrasciale) si parit de bivi in unu bisu. De su restu, mi megu a solu a solu, tocat a nd'aprofitai de custa festa: s'agiudat, e meda puru, a sighiri a scroxai s'ierru, chi est sa stagioni fortzis prus tostada chi teneus innoi in Sardìnnia (mancai s'istadi puru, mescamente candu callentat e parit de tenni su fogu apitzus de sa basca chi fait, no est pròpriu unu giogu) e pruschetotu s'agiudat a sumportai su mesi chi nd'at a benni, tra prus pagu de binti diis, est a nai cussu de Màrtzu, longu, torra cumenti a Gennàrgiu, trintunu diis, e cun is coranta diis de sa carèsima chi ant a incumentzai pròpriu su primu mercuis, su duus, ma de custu ge eus acudi a ndi chistionai candu nd'at a arribbai s'ora.

Po immoi, duncas, seus aintru, cun totus e duus is peis, a su Carrasciale, ma po su de duus annus de sighiu is festas (e is atobius tra is cristianus) funt diaderus pagus, e sèmpiri po crupa de cussu arrori mannu e malladitu (dònnia borta chi ndi chistionu circu fueddus nous po si fai cumprendi calli funt is sentidus chi mi intendu, abruxendi aintru de su coru e de sa brenti...) chi si nd'est pròtziu apitzus, pròpriu in su mesi de Martzu de su duamilla e binti. E duncas, mi parit craru, ancora no apu atobiau mancu unu pipieddu, o una pipiedda, bistius a maschera (cumenti si narat innoi in bidda mia, est a nai in Bidd'e Sorris) in giru in sa bia, o me is pratzas, e custu mi dispraxit, e meda puru. Mi nd'arregodu beni de candu fia pipieddu e apustis de sa scola (seu chistionendi de is tempus de is elementaris), a su megama, sa bon'anima de mamma mia mi cuncodràt a maschera e mi permitiàt de nci "bessiri a travessu" (diaici narat sa bon'anima de tzia mia, po nai de "si ndi andai in giru"), in totu su bixinau, e ddu scieis beni cumenti funzionàt is cosas: su spàssiu prus mannu fiat cussu de sonai su campaneddu de is domus po pediri (mellus: po scrocai) calincuna caramèlledda, o calincunu ciuculati puru, a is tzias o a is tzius de sa bidda, e si pariàt de essi arricus fortis cun feti cuatru boboieddus cuaus me is buciacas. Podiat capitai puru, chi fiast isfortunau, de atobiai calincunu piciocheddu prus matucu, mancai bistiu de mustajoni (diaici tzerriaus in bidda mia, a su mancu, cussus piciocheddus chi si bistint cun is mascheras de is mostrus, cussas chi faint a timmi meda, po si cumprendi), in giru cun unu bastoni, chi mancai ti ndi furàt totu cussus druciteddus chi fiast arranesciu a allogai in cussas tres – cuatru oras de su megama.
E intzandus, po su duamilla e binti-duus puru, totus custas cosas funt spaciadas, est a nai chi giai giai no esistint prus: in custus annus, parit una brulla, m'est capitau de ligi medas librus chi chistioant (est a nai, mellus, chi arrexonant apitzus) de is festas, de su significau chi teniant, e chi tenint ancora, po is personas, de s'importu mannu chi tenint po una comunidadi. Is festas (e su Carrasciale prus de totus is atras, fortzis) si permitint de ndi bogai a foras is pentzamentus lègius de sa conca (e de su coru), si permitint de sperdi totus is trumentus chi si nd'arribbant apitzus, in sa vida de dònnia dì, e chi circaus de ndi studai (ddi naru diaici, isperu chi si potzat cumprendi su chi seu circhendi de si contai) pròpriu cun su spàssiu, cun is baddus chi si faint (si fadiànt???) intundu a su fogu, cun is brullas. S'atra dì apu biu, in terra, in s'interis chi passillàmu me is bias de sa bidda mia, cumenti a dònnia merì apustis chi acabbu de trabballai, cussus arrogheddedus de paperi totu caboriaus chi si manigiant (chi si scudint, mellus) me is sfiladas de su Carrasciale, ma no nci fiat prus nemus in sa ruga, e duncas, nudda arrisus, nudda tzerrius, nudda scrillitus de prexiu. Nudda de nudda.

S'ùnicu giogu, s'ùnicu spàssiu chi est abarrau in peis, a cantu parit (cun is discotecas ancora serradas, po nd'arremonai una), est su de sa bòcia, e a nosu de su DiarioSportivo custu si fait prexei, est craru, cun is campionaus chi funt torraus a partiri apustis de prus de trinta diis (e mancu malli, ddi naru deu, chi funt torraus a partiri, poita, si naru sa beridadi, apu timiu, po diaderus, chi si podessit torra firmai totu sa stagiòni, pròpriu cumenti fiat sucèdiu s'annu passau etotu).

E duncas, a cantu parit, po oi puru s'apu arrosciu cun is stròllichiminis cosa mia, e est giai arribbada s'ora de chistionai de resultaus e de partidas, cumenti fatzu dònnia dònnia cida, de su restu, ma ainnantis de atacai cun su chi mi pertocat, si lassu feti s'ùrtimu (si ddu promitu!) contixeddu. 
A bortas mi bennit de pentzai chi seu stètiu fortunau: apu acutu a biri su Carrasciale chi ndi pesant (timu chi s'iat mellus nai: chi ndi pesànt) in Mòguru, cun totus is mamuthones (chi est una maschera chi fait ispantus in totu su mundu, ddu scieus e si fait prexei) a travessu po sa bidda, e giai in dònnia domu, in dònnia potabi, in dònnia furrungoneddu nci fiat unu cumbidu, e unu fogu, e is cristianus in festa manna. Bella bregungia iat a essi stètia po mei a no bivi una cosa diaici toga, fadendi su contu chi nci seu stètiu pròpriu in su duamilla e binti (pròpriu una pariga de diis ainnantis de s'incumintzu de su spaniamentu de su tialu de virus). E mi intendu fortunau meda, si ddu torru a arrapiti, po essi acutu a bivi unu de is festas de importu prus mannu chi teneus (torra: chi tenestus?) in Sardinnia, e custu balli puru po su Carrasciale, bellu meda, unu de is prus togus a parri miu, chi ndi pesant (chi ndi pesànt?) in Bosa puru, e s'annu, mancu a ddu fai aposta, apu acutu a biri puru su Carrasciale chi ndi pesant in Otzana, e su foghilloni, po sa dì de Santu Antoni, in sa pratza manna de Sàdili, e puru sa bessida de su chi tzerriant su Batileddu, in Lùvula. Su pecau prus mannu, su disprexei (e immoi tengiu axiu a abarrai totu prangi prangi...) chi mi portu avatu est ca no apu acutu a andai a biri sa festa chi ndi pesànt, fintzas a su duamilla e binti fiat diaici a su mancu, est craru, in Ovodda, po sa dì de su "mercuis de is cinixus", ddu furriu diaici de s'italianu, po chistionai de sa primu dì de sa carèsima, chi apu arremonau pròpriu ainnantis. A cantu m'ant contau, est una de is festas prus macas (chi mi cumprendeis) de totus cussas chi si pesànt in Sardinia, cun totu sa bidda, est a nai totu sa comunidadi, chi de su megameddu chitzi nci bessiàda in sa bia po buffai binu (e po is cumbidus a is amigus e is allenus puru) e po arriri a scracallus. E cussus tempus, po immoi, funt spaciaus, e bai circa fintzas a candu. S'atra dì, circaus de serrai sa chistioni cun unu pentzamentu bonu, chi nc'arranèsceus, apu ligiu chi, fortzis (custu fueddu nci ddu depeus ponni po fortza...) s'aprentu (est a nai cussa chi in italianu tzerriaus "emergenza") iat a podi acabbai su trintunu de su mesi de Martzu, chi est sa data scerada de is de su Guvernu po acabai, po serrai cun is obbrigus, cumenti cussu, po nd'arremonai unu, de tenni sa carotedda cravada in su nasu e in sa buca (e in sa cara), e custu ballit po candu seus me is logus obertus e po candu s'agataus me is logus serraus puru. Mancai fessit puru, po diaderus, chi totu custu dannu lègiu ndi podessit sparessi diaici cumenti nd'est arribbau, ma prus de abertai e biri cumenti ant a andai is cosas po immoi no podeus fai. Su chi scieus est chi s'ant fatu fai tres punturas de su vacinu in unu annu (fortzis prus pagu puru de doxi mesis, fadendi beni is contus...), ma sa genti (ballit puru po is vacinaus, est craru) est sighendi a s'apuntorai de cussa influentzia malladita. Po fortuna chi, po medas de nosu (apu tentu medas amigus, e amigas, chi si ndi funt buscaus sa mobadia me is ùrtimus duus mesis) su dannu est stètiu pagu (chi fadeus su contu cun certas atras mobadias, a su mancu): certu, no fait prexei a nesciunu a stai mali, cun sa callentura e su frius aintru de su cropus e is daboris a sa conca e a sa brenti e a is cambas (ma iat a fai a sighiri a nd'aciungi puru), ma nc'est de nai puru chi, sèmpiri chi ses fortunau, est craru, cun unu bellu pagheddu de passièntzia, est possìbbili a ndi bessiri a foras de custu dannu puru.

E duncas, po oi puru apu acabbau de mi strollicai (si torru gràtzias po totu sa passièntzia chi eis tentu po custa cida puru!) e intzandus si nci podeus ghetai, a fundu 'e susu (cumeni narant in bidda), a castiai calli funt is nobas de importu prus mannu chi ndi funt bessidas a foras in cust'ùrtima cida, po su chi pertocat su mundu de sa bòcia de is diletantis in Sardìnnia.
Parteus, duncas, andendi a castiai cumenti funt andadas is partidas chi si funt giogadas pròpriu ariseu merì, su noi de su mesi de Friàrgiu, e parteus de is de su Crabònia, chi ant recùperau sa batalla contras a is de su Vis Artena, chi ballit po sa de cuindixi giorronada: is meris de domu ant bintu cun su resultau de tres a unu contras a is sardus, sighius de mister David Suazo, chi, si ddu arregodaus, est stètiu unu giogadori forti meda de su Casteddu de una pariga de annus fait. Is romanus ant aciapau su primu gol de sa partida a su de binti-tres minudus de su primu tempu, gràtzias a su gol pesau da Di Vico, de conca, apustis de su tiru de sa bandieredda scutu de Capodaglio. Is sulcitanus no si funt arrendius e me is primus minudus de su segundu tempus ant aciapau su gol chi balliàt po su unu a unu, gràtzias a su cropu de conca, bellu meda, de Russu, chi giogàt impari a is de sa Torres ainnantis de ndi aproillai in su Carbònia. Is meris de domu peròu nci ponint feti cuatru minudus a torrai a fai su gol, de su duus a unu, cun Capodaglio chi, torra cun unu tiru de sa bandieredda, nci ghetat sa bòcia apitzus de sa conca de Lucchese, chi bincit sa batalla contras a su portieri de is allenus Bigotti. A su de trinta-seti minudus, sèmpiri in su segundu tempus, est craru, is de sa Vis Artena serrant is giogus cun su de tres gol, fatu de Mastropietro, chi fiat brintau in campu feti de dexi minudus. Is de su Crabònia, duncas, abarrant a s'ùrtimu postu de sa lista, impari a is de s'Insieme Formia, cun feti dexi puntus allogaus in buciaca fintzas a immoi. Is meris de domu de sa Vis Artenas, invècias, bincint sa segunda partida de sighiu, apustis de cussa binta contras a is de s'Aprilia, pròpriu domìnigu passau.
Custu po su chi pertocat sa Sèrie D, ma nci fiant duas partidas de giogai puru po su campionau sardu de s'Ecellenza, e seus chistionendi de sa batalla tra is de su Castiadas, contras a is allenus de su Bosa (chi funt circhendi de no ndi cabai in Promotzione), e de cussa tra is de s'Ilvamaddalena e is biancu-nieddus de s'Ossese, chi funt currendi po su primu postu me in sa lista, impari a is casteddaius de sa Ferrini, chi, pròpriu domìnigu passau, ndi funt arrutus in domu de is de su Muristeni.

Sa partida, de importu mannu, duncas, e si cumprendit beni su poita, tra is de su Castiadas e su Bosa s'est serrada cun su resultau de tres a zeru po is allenus sighius de mister Salvatore Carboni: su primu gol nd'arribbat a apustis de dexi minudus de giogu, gràtzias a Mastromarino chi scudit sa bòcia a is pabas de Zarzo. Ancora Mastromarino agatat su segundu gol de sa partida, a su de corantases minudus de su primu tempus (est a nai candu is duas scuadras fiant giai giai po torrai me is spolladroxus). Is de su Castiadas, chi aintru de sa cida si funt dèpius lassai cun s'allenadori chi teniànt, Virgilio Perra, chi at decìdiu de pinnigai is bagàglius (cumenti si narat) e serrai sa istoria cun s'assotziu biancu-birdi, nd'ant bodditu su de tres gol puru, fatu de Di Angelo, chi at aprofitau de unu bellu passagiu fatu pròpriu de Tore Carboni, chi est s'allenadori de sa scuadra de su Bosa, est berus, ma sighit a cabai in campu po giogai, in atacu, impari a is atrus cumpàngius cosa sua. Custu po su chi pertocat sa partida tra is de su Castiadas e is de su Bosa: is primus s'agatant, immoi, a su de cuindixi postus in sa lista, cun feti tres scuadras a is pabas, cun sexi puntus in buciaca. Is de su Bosa, invècias, ndi artziant a su de doxi postus, cun binti-ses puntus allogaus in binti bessidas, e seti puntus in prus de su Poltu Ridundu, chi po immoi, chi is cosas depessint abarrai diaici, est craru, s'iat a depi giogai sa partida po abarrai un antru annu in Ecellenza pròpriu contras a is de su Castiadas, ma su campionau est ancora longu e bai circa cumenti ant a andai is cosas.

Bincint, ma feti po unu a zeru, is de s'Ossese puru, sighius de mister Loriga, chi ant fatu sa festa (ddi naraus diaici po torrai paris cun cussu chi apu scritu ainnantis...diaici no mi seu strollicau po debadas) a is meris de domu de s'Ilva de Sa Madalena, gràtzias a su gol pesau de Chelo, a su de dexi minudus de su segundu tempus. Su giogadori allenu de is biancus-nieddus at fatu una giogada toga meda, a solu, giai, contras a totu sa difesa de is aversarius, chi no funt arrannescius a ddu frimai mancu cun is bombas, ddi naraus diaici. Is de s'Ossese, duncas, ndi cassant is de su Taloro de Gavoi a su segundu postu de sa lista, cun calincuna cosa cumenti a trintanoi puntus, bodditus in bintunu giorronadas, ma nc'est de nai puru chi is arrubius-brau ndi depint ancora recùperai una partida. A su primu postu de sa lista, mancai domìnigu ant pèrdiu,nci funt sèmpiri is de sa Ferrini, cun corantatres puntus. Is de s'Ilva de Sa Madalena abarrant cravaus a su de cuatru postus in sa lista, cun trintotu puntus e binti partidas fatas, est a nai una in mancu de is chi tenint is casteddaius de sa Ferrini e is de s'Ossese. Is giogus, duncas, funt ancora obertus e su spàssiu, si cumprendit, est mannu.
Spàssiu mannu funt fadendusì is de su Muristeni puru, chi eus giai arremonau ainnantis, e chi po immoi, a su mancu, s'agatant a su de cincu postus in sa lista, cun trintaseti puntus, chi funt, de su restu, is chi tenint is de su Ilartzi puru, ma is campidanesus tenint una partida in mancu de is chi tenint is arrubius-grogus. Custu, duncas, po su chi pertocat su campionau de s'Ecellenza, e immoi festus de meda chi no ndi chistionastus.

Torrendi a su campionau de sa Promotzione, e cun custa noba fortzis si saludu puru, a su mancu po custa cida, at fatu ispantus sa decisioni chi ant pigau is de sa Tharros, chi mancai s'agatint a su primu postu de sa lista, cun trintacuatru puntus in totu, allogaus in cuindixi bessidas, ant decìdiu de ndi bogai, est a nai de segai s'acapiu chi teniànt cun mister Toniu Madau, chi fiat s'allenadori de is aristanesus de duus annus. Sa sotziedadi at scerau de cambiai allenadori apustis de sa partida in domu de is de s'Ozierese de Otieri, chi s'est serrada in paridadi, chentza nesciunu gol. Is de sa Tharros, comentecasiat, funt stètius fortunaus poita is de su Tortolì puru nd'ant bodditu feti unu puntu me in sa partida in domu de is de su Uddusò, chi s'est serrada cun su resultau de tres a tres, e de seguru no si podit nai ca sa partida no est stètia spassiosa. Chi nd'at aprofitau, invecias, est sa Macomerese de Macumere, chi at bintu, cun su resultau de unu a zeru, in domu de is de sa Paulese de Paulle, e duncas immoi s'agatant a su de tres postus in sa lista, a solus, cun trinta puntus (feti cuatru in mancu de is chi tenint is de sa Tharros), duus in prus de is chi tenint is de s'Arborea, chi pròpriu domìnigu passau ant serrau sa batalla cun is allenus de su Tonara in paridadi, cun su resultau de unu a unu. Intzadus, s'est benniu a sciri, pròpriu me is ùrtimas oras, chi is de sa Tharros ant decìdiu de donai is crais de sa scuadra me is manus de Mauriziu Firinu, chi est stètiu, tra is atrus, s'allenadori, po ses annus de sighiu (de su duamilla e catodixi a su duamilla e binti, duncas) pròpriu de is de s'Arborea.




Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2021-2022. LR 22/2018 art. 22

 

 

 

In questo articolo
Campionato:
Argomenti:
Stagione:
2021/2022
Tags:
Promozione