Urtimus noranta minudus de is campionaus de sa Primu e de sa Promotzioni: is de sa Nuorese e is de s'Uda a unu passu de sa bìncida

E duncas, a cantu parit, de su chi potzu ligi in su tialu de su calendàriu, seus giai giai arribbaus a sa metadi de su mesi de maju, e custu po fai su contu de su tempus chi passat, e mancu mali, mi megu a solu a solu dònnia dònnia mengianu ainnantis de mi ponni a smurzai, ca su tempus sighit a andai ainnantis po mei (e po bosatrus puru, si cumprendit), ca ddu scieis (e fortzis ddu scieis mellus de mei puru), ca no seus in custu mundu po prantai arraxinis, e in prus, sa lista de is dannus chi si ndi podint arrui in conca, chi si ndi podint proi apitzus (cumenti si iat a podi narai, puru), est diaici longa chi no iant a bastai centu artìculus cumenti a custu po arremonai totus is disastrus chi si podint carriai (ddi nau diaici). 

E pròpriu po custu, duncas, ca incumentzu giai giai sèmpiri s'artìculu de su giòbia (chi est su chi ndi pesu in su sardu chi si chistionat innoi in su Campidanu de mesu e mescamente in Bidd'e Sorris, chi est sa biddixedda innoi m'agatu a bivi de calincuna cosa cumenti a corantatres annus) torrendi gràtzias a su Cielu po tenni sa gana (sa gana bella, si cumprendit) de abarrai innoi a scriri, a cracai is butoneddus aranti de su computadori (cumenti seus costumaus a tzerriai cussa genia de machina chi, in ingresu, tzerriant computer), e pruschetotu, torru gràtzias a su cielu po no essi serrau (nemmancu po oi, si cumprendit, ca de su chi at a sucedi cras e in su benidori feti su Cielu ddu sciit, de su restu) aintru de un aposentu de unu uspidali, a fai su contu de is daboris (e de is mexinas). 

E chi pròpriu si depu narai sa beridadi, fintzas a candu nd'apa a tenni sa possibbilidadi, apa a sighiri in custu arrastu etotu: e duncas apa a sighiri a torrai gràtzias a Deus po totu su chi megat a mi regalai in custa vida, partendi de su trabballu miu etotu, chi est cussu de fai su giornalista, gei si cumprendit. In prus, su de mi podi guadangiai cussus cuatru arriabis po mi comparai su pani gràtzias a sa lìngua sarda mi parit, diaderus, unu de is bisus prus mannus, e prus bonus, prus togus, prus bellus, chi mi funt capitaus in custa vida chi, a bortas, est berus, est stètia unu pagheddeddu marigosa, unu pagheddeddu prus trota, mancai, de su chi mi iat a essi sèrbiu. 

E immoi chi nci seu (immoi chi nci seus, ca mi praxit de prus puru), si naru custu puru: sa bon'anima de su professori de Storia de sa Filosofia de is antigus aregus chi apu tentu a is tempus de s'universidadi (e chi, a fai is contus, est stètiu unu de is maistus prus mannus chi apu agatau in custa vida, unu de is maistus prus mannus ca custa vida m'at regalau, chi si praxit de prus cumenti sonat) si megàt sèmpiri ca s'universu no est una machina, e duncas, custu bollit nai ca no nci funt butonis de cracai po fai bessiri sa giogada bona po nosu; e duncas, si cumprendit, ca no nc'est scritu de nesciuna parti ca sa vida cosa nosta depit essi una truta druci (fatzu custu esèmpiu, gioghendi unu pagheddu, ma unu pagheddeddu feti, a fai su poeta, chi mi ddu permiteis) de su primu mussiu, de su primu unconi, fintzas a s'ùrtimu; antzis, nci funt medas personas (ndi fia arraxonendi pròpriu custu mengianu etotu cun sa piciochedda chi mi bendit sa fruta a su mercadeddu) chi bivint cun sa bidea, prantada in conca, ca is cosas iant a podi andai meda ma meda peus de su chi, mancai, funt in dì de oi; nci funt personas, duncas, ca preferrint a bivi cumenti chi fessint po arriciri unu pinnigosu, de unu momentu a s'atru, e duncas, abarrant totu timi timi, cun su disprexei in su coru e is pentzamentus lègius in conca, fortzis prus de su chi iat a serbiri. 

Deu seu circhendi (e cun custu serru cun custa lega, cun custu stròllichimini) de sighiri sa regula de vida de is stoicus (diaici nci ficu puru unu tzicheddu de filosofia in s'artìculu de custa cida puru), e de su chi ndi seu cumprendendi (de su chi mi parit de cumprendi, fadendi su contu de totu su chi apu lìgiu e de totu su chi seu sighendi a ligi e studiai), custu fiat una regula chi no pertocàt feti is stoicus de sa Grecia antiga, ma balliat puru po is cinesus (chi funt stètius, e funt ancora in dì de oi puru, tra is pòpulus prus sabius chi ddoi funt in custu mundu): e duncas, is stoicus narant ca iat a tocai a abarrai selenus, chentza mancu unu mùsciu, siat candu is cosas si andant mabi (chi est sa cosa prus dificili de fai, ca candu unu s'agatat totu disisperau e in mesu a is arroris e a is dannus, sa primu cosa chi ddi benit de fai est cussa de tzerriai agitoriu, cumenti apu sèmpiri intèndiu narai de sa bon'anima de mamma mia), ma siat, puru, candu is cosas andant beni. 

E duncas, est una regula (po incumentzai a si incarai in su mundu de su càlciu puru, chi est sa lega de importu prus mannu po su giàssu de su Diàriu Sportivu, e gei si cumprendit beni) chi ballit puru in su mundu de sa bòcia (mancai, puru, in su mundu de is diletantis, chi funt cussus chi cabant in campu, dònnia domìnigu, po si spreviai apustis de una cida de trabballu, e po si spassiai pighendi a carvadas de pei sa tialu de bòcia): is allenadoris, de su restu, no ammancant mai de mi contai su chi narant a is piciocus, a is giogadoris cosa insoru: e duncas, si megant, mancai tui arrannesciast a binci una bella pariga (pariga a sa sarda, si cumprendit, ca podint essi mancai tres, o cuatru, o cincu puru, chi abarrant sèmpiri una pariga, e fait arriri su modu chi teneus de contai, chi nci pentzaus beni) de partidas, custu no bollit narai ca ses beniu a essi unu campioni, e mancai tui arrannèsciast a binci dexi partidas totu de sighiu, peròu, no bollit nai ca ti potzast fidai a ti intendi su prus forti de totus, a trassa de campioni. E custu bollit narai, puru, chi candu is cosas ti andand mabi, mancai tui perdast una biga de partidas s'una avatu de s'atra, no ti depis arrendi, ma antzis, chi est possibbili, depis sighiri a nci crei, a trabballai, a curri prus a forti de su chi, mancai, ses arrannèsciu a fai sa dì ainnantis, ma chentza, est custa sa cosa de importu prus mannu, si cumprendit, de si fai carrigai (de si fai cassai, mi praxit de prus puru) de sa tristura, de is pentzamentus lègius. 

E duncas, su suci de sa chistioni (cumenti si narat in italianu puru) est ca iat a tocai (e custu sèmpiri segundu is regulas de is stoicus) a abarrai selenus (po su tanti chi fait) aranti de is arroris cumenti de is cosas bonas; chentza si fai pigai de sa gana maba candu is cosas andant a trotas, e chentza de si fai pigai (tropu) de s'afròddiu candu is cosas parit ca si funt andendi unu pagheddeddu beni. E chistionu pròpriu deu ca, mescamente candu fia pipieddu, nc'abarramu mabi (mabi meda, si narat puru) po dònnia tontesa prus pitichinninnia, e mi capitat in dì de oi puru, mancai, de mi impentzamentai (chi iat a depi essi, fadeus unu pagheddeddu de grammatica puru, immoi chi nci seus, su verbu chi nd'arribbat de su fueddu "pentzamentu") prus de su tanti chi iat a serbiri po cosas chi no funt de importu diaici mannu, e mi capitat fatu fatu (prus de su chi mi iat a speddiai, mancai, chi si depu narai sa beridadi) de mi intendi su coru prenu, fintzas a cucuru, de tzucuru (apu fatu sa rima puru!) e de sentidus drucis apustis chi calincunu mi regalat (su fueddu chi mi praxit a manigiai est pròpriu custu), mancai feti puru una castiada cun is ogus bonus (chi cumprendeis su chi si bollu narai), mancai una pariga de fueddus, una ciaciarrada in mesu a sa bia, ca mi bastat pagu meda (gei si cumprendit) po mi intendi totu boba boba de su prexu. 
E invècias su chi circu de fai est cussu de abarrai selenu candu is cosas si faint fadiosas (est una cosa dificili, mi nd'acatu a solu, ma est una cosa ca, chi bollis, chi nci trabballas, chi trabballas apitzus de tui etotu, si podit fai), isperendi ca su malu ndi potzat passai allestru; e candu is cosas mi andant beni, intzandus po primu cosa torru gràtzias a su Cielu, e circu de mi bivi dònnia segundu cumenti chi fessit s'ùrtimu, fadendi su contu ca sa vida cosa nosta est apicada a unu fiu, e fadendi su contu chi sa bona sorti si podit furriai in maba sorti in su giru de una pariga de segundus. 

Ca apustis, si iat a podi narai puru ca is dannus, is arroris, is cosas lègias (ddas tzerriu diaici), e tostadas serbint po si fai a cumprendi is letzionis chi custa vida si donat; e ddoi funt puru cosas chi si parint tra is prus bellas de custu mundu e invècias si furriant, mancai, me is peus cosas chi nci potzant essi (chi est una cosa chi capitat cun s'amori puru: mancai ti ponis impari cun unu bellu piciocu chi parit bonu cumenti su pani, e apustis de una pariga de cidas ti nd'acatas, mancai, de essi cojau cun su dimòniu). 

E cun custu apu acabbau cun is stròllichiminis, a su mancu apu acabbau cun custa lega chi mi seu agatau in conca custu mengianu, ca (de su restu ddu scieis beni cumenti funtzionat cun su crobeddu cosa mia) po is artìculus chi ndi pesu in sardu campidanesu no sciu mai calli arrastu apa a sighiri. E chi si depu narai sa beridadi, no mi dispraxit cumenti a cosa, antzis, si iat a podi narai ca mi praxit meda meda, a totu coddu, cumenti narant in Bidd'e Sorris. 

Ma torraus a nous: e duncas, fia narendusì, puru, ca seus giai giai arribbaus a sa metadi de su mesi de maju puru (a nai sa beridadi ammancant ses diis po arribbai a su cuindixi, chi at a essi su mèrcuis chi nd'at a benni, chi su Cielu at a bolli custu beni po mei), e no mi parit nemmancu berus de cumenti est currendi allestru su tempus, ca sa Pasca Manna mi parit chi fessit feti ariseu (est passau unu mesi e mesu, ca giai giai no mi ndi seu nemmancu acatau) e invècias seus currendi, apustis chi si seus lassaus a is pabas is festas de su binticincu de su mesi de abrili e de sa primu dì de su mesi de maju (chi est sa festa de is trabballadoris), concas a sa festa de su duus de su mesi de lampadas, chi at a essi sa prima chi at a arribbai in su benidori, ma si naru giai chi at a essi de domìnigu, e duncas su guadàngiu benit a essi pagu meda, a su mancu po is chi trabballant, est a nai chi no nc'ant a essi diis de vacantza in prus de cussu chi si tocat giai. 

Duncas, su tempus sighit a curri e, po incumentzai a chistionai unu pagheddeddu de bòcias e de partidas, si potzu narai, puru, ca is scuadras chi agataus me in su campionau de sa Promotzioni e in cussu de sa Primu Categoria (chi funt is ùrtimus duus campionaus ancora obertus, ddi nau diaici, isperendi ca si cumprendat su chi seu cierchendi de si contai) funt arribbadas (e fiat ora puru! Mi megu deu a solu a solu, e immoi chi nci dda fatzu si ispiegu puru su poita dda pentzu diaici) a s'ùrtima bessida: potzu incumentzai a si narai chi est stètia sa stagioni prus longa tra totus cussas chi sa Federatzioni Italiana de su Giogu de su Càlciu, sa Lega Natzionali de is Diletantis e is de su Cumitau de sa Sardìnnia nd'ant pesau in custu ùrtimus cuatru annus: si ddu arregodais (mancai, fortzis, iat a essi mellus a si ndi scaresci is cosas prus lègias, po no abarrai totu pentzendinci, prus de su chi serbit) ca, a partiri de su duamilla e binti (po crupa de cussu dannu mannu chi si nd'est pròtziu apitzus, e chi festus costumau a tzerriai "sa pesti de su Covid"), e fintzas a s'annu passau, is campionaus de bòcia funt stètius meda, ma meda prus crutzus, fadendi su contu ca is giogus si serrànt, acabbànt e spaciànt a sa fini de su mesi de Abrili, e invecias cust'annu seus arribbaus a su noi de maju chi ddoi funt ancora atrus noranta minudus de giogai, e in prus ddoi ant a essi de giogai puru is partidas finalis (cussas chi is ingresus tzerriant play-off) tra totus is scuadras chi funt arribbadas a su segundu postu de sa lista (cosa chi ballit sia po is scuadras de s'Ecellenza, de sa Promotzioni, de sa Primu e de sa Segunda Categoria, ma nc'est de narai puru ca is de sa Segunda Categoria funt stètius is primus a acabbai cun sa stagioni regulare, cumenti si iat a podi narai, e duncas is primus a atacai, puru, cun is partidas finalis, siat cussas chi ballint po ndi artziai in Primu Categoria, e siat po su chi pertocat is partidas chi ballint po guadangiai sa possibbilidadi de abarrai po un antru annu in su mundu de sa Segunda Catetogia). 

Duncas, incumentzu a si narai, puru, ca is giogus po ndi cassai su primu postu de sa lista funt ancora obertus (cumenti si narat), e no parit nemmancu berus (ca parit una storia scrita aposta po su prexu e s'afroddiu de is tifosus) siat po su chi pertocat sa lista B de sa Promotzioni, cun is de sa Nuorese chi arribbant a is ùrtimus noranta minudus de sa stagioni cun unu puntixeddu (ma feti unu in prus, ca duncas iat a podi essi giai giai nudda) in prus de cussus chi tenint is de s'Alghero (sa scuadra de s'Alighera, si cumprendit); e duncas, immoi is de sa Nuorese si dda ant a depi biri contras a is tattaresus de sa Lanteri, in domu allena; is de s'Alighera invècias si dda ant a depi biri contras a is de s'Ovodda, in domu de is barbaricinus etotu. Si iat a podi aciungi, puru, ca is lanterinus (diaici tzerriaus is de sa Lanteri, si cumprendit, berus est?) no tenint prus nudda de domandai a custu campionau, a custa stagioni, cumenti si narat e cumenti si iat a podi narai, fadendi su contu ca s'agatant, in dì de oi, a su de seti postus in sa lista, est a nai ca funt annadendi in acuas bonas e no arriscant prus de ndi cabai in Primu Categoria, ma funt, puru, aforas de totus is giogus po ndi cassai unu postu po is play-off; sa pròpriu cosa no si podit narai, invècias, po is de s'Ovodda, chi ndi iant a podi cassai sa sarvesa dereta, cumenti si narat (est a nai, duncas, chentza de depi abertai, chenza de depi giogai sa partida finali), ma po sighiri a isperai nd'ant a depi cassai is tres puntus prenus, una cosa chi peròu iat a podi no bastai, fadendi su contu ca is de s'Ovodda tenint su pròpriu tanti de puntus de is chi tenint is de su Santa Justa (trintacincu), e unu puntu in mancu de is chi tenint is de s'Abbasanta (chi funt una de is scuadras chi est fadendu a biri, chi est pesendindi is ispantus prus mannus in custas ùrtimas bessidas, fadendi su contu ca me is ùrtimas ses partidas ant bintu po cincu bortas (e ant pèrdiu, duncas, feti sa partida chi ant giogau in domu de is de su Santa Justa etotu, chi apu arremonau pròpriu immoi). Cun trintases puntus agataus puru is de su Bonorva, sighius de Celestino Ciarolu: duncas, sa storia chi pertocat is de su Bonorva, a su mancu po custu campionau, po custa stagioni, est unu pagheddeddu stramba, fadendi su contu ca issus pentzànt, a su mancu custas fiant is isperas in s'istadi, de curri po is primus postus de sa lista e invècias (ddu bieis cantu podit essi istramba sa vida a bortas? Cosa chi ballit, puru, est craru, po is assòtzius de bòcia) s'agatant a curri (cun unu pagheddeddu de sprama, chi pròpriu ddu depu narai) po ndi cassai sa sarvesa. Po si fai a cumprendi beni cumenti funt andadas is cosas, deu pentzu ca sa cosa mellus siat cussa de si torrai a contai su chi m'at scoviau s'allenadori de is biancus-arrùbius, est a nai pròpriu Ciarolu, in una ciaciarrada chi nd'eus pesau, impari si cumprendit, una de custas ùrtimas cidas passadas. «Sa rosa chi funt arrannèscius a ndi pesai is dirigentis, e su presidenti etotu, de su Bonorva, est bona meda, a su mancu a parri miu: po isperai de binci su campionau, peròu, e duncas po isperai de ndi cassai su primu postu, iat a serbiri calincunu antru giogadori, mancai de esperièntzia, in prus de is chi nci funt giai. Chi diaderus tenis sa bidea in conca de ti lassai a is pabas totus is atras scuadras, intzandus no ti podint bastai cussus dexi-undixi-doxi giogadoris fortis chi mancai t'agatas in sa rosa; chi invècias su chi bollis est cussu de giogai una stagioni bella, ma chentza isperas de binci, intzandus is cosas iant a podi andai beni diaici, cumenti funt cuncodradas in dì de oi. Is dirigentis e su presidenti de su Bonorva bollint circai de binci e deu seu innoi, apu agatau s'acòrdiu cun issus, duncas, pròpriu po custu motivu, desinò no fia mai bènniu. In s'assòtziu apu agatau una biga manna de genti chi ndi cumprendit, e meda puru, de bòcias e de càlciu, e su presidenti no si fait ammancai mai nudda, e custa est una cosa de importu mannu chi bollis chi totus siant prexaus. Po su chi mi pertocat, mi funt cracullendi cumenti chi fessi un allenadori de sa Sèrie A e no tèngiu, diaderus, est sa beridadi, nudda de mùrrungiai, e nci iat a mancai atru puru. Immoi m'abertu ca sa scuadra cosa mia – at sighiu a mi contai Ciarolu – e duncas totus is giogadoris siant bonus a si dda giogai, cun gana bella, fintzas a s'ùrtimu segundu». 
E pròpriu custu est su chi ant a depi fai in sa partida chi ant a depi giogai in domu de is de su Pasada (chi s'agatant, sciadaus, a s'ùrtimu postu de sa lista e, duncas, funt giai segurus de su fatu ca s'annu chi at a benni ant a depi torrai a cumentzai de sa Primu Categoria), chi bollint avitai de ndi cabai in sa categoria prus bàascia, chi iat a essi una bregùngia manna meda, e si cumprendit, e unu dannu mannu, mancai seus chistionendi feti de partidas de càlciu. 
Cun trintaseti puntus agataus, puru, is de su Istintinu, ca tenint una istoria (seus chistionendi po su chi pertocat custa stagioni, si cumprendit, berus est?) giai giai aguali a cussa de su Bonorva. De sa cosa apu tentu s'ocasioni, cumenti si narat, (sa possibbilidadi, chi si praxit de prus cumenti sonat) de ndi chistionai cun s'allenadori cosa insoru, chi est Giampieru Loriga, chi apitzus de su campionau e de cumenti ddi funt andadas is cosas, m'at contau: «A nai sa beridadi, chi fadeus beni is contus, seus agatendi calincunu strobu in prus de su chi si abetastus, a su mancu de su chi s'abetastus in s'istadi. Su dannu prus mannu nd'est arribbau po crupa de totus is giogadoris cosa nosta chi si funt ingotus, fintzas strupiaus mabi meda, cumenti si narat, e ca duncas no ndi funt prus pòtzius cabai in campu; sa pròpriu cosa si podit narai po totus cussus giogadoris chi nd'ant bodditu is cartellineddus arrùbius, prus de su chi serbiàt, chi pròpriu si depu narai cumenti dda pentzu, e ca duncas funt dèpius abarrai aforas de is giogus fintzas po tres-cuatru cidas de sighiu». 
E si cumprendit beni, ca candu no podis fai giogai, po unu motivu o po s'atru, is giogadoris pris fortis chi tenis in sa rosa, intzandus is cosas si faint prus tostadatzas, cumenti si iat a podi narai. «Immoi - at sighiu a mi contai Loriga -  s'agataus a curri po ndi cassai sa sarvesa, e fait a narai puru ca no s'agataus in acuas bonas, ma deu creu ca sa scuadra ballat meda ma meda de prus de su chi narant is puntus chi nd'eus cassau fintzas a oi; est a nai ca is giogadoris chi teneus in sa rosa, is giogadoris chi trabballant impari a mei, funt totus fortis meda, ma a bortas su de essi forti no bastat, mescamente chi tui depis fai is contus cun sa maba sorti. In prus, si iat a podi narai, puru, ca su giogu cosa nosta est sèmpiri stètiu bonu e spassiosu: su chi trigat a nd'arribbai funt pròpriu is puntus, e si cumprendit, chi no arrannescis a binci is partidas, mescamente candu ti ddu iast a minesci, intzandus nd'arribbant is timòrias e ti passat sa gana, sa gana bona, fintzas de ti cuncodrai, me is allenamentus, concas a is partidas. Peròu depeus circai de cumprendi ca s'ùnicu modu, s'ùnica possibbilidadi chi teneus de ndi bessiri aforas de custu dannu mannu innoi s'agataus, ddi nau diaici, est cussa de sighiri a trabballai, po circai de fai a biri a totus, partendi, pròpriu, de is tifosus cosa nosta etotu, totu su bonu chi scieus e ndi podeus bogai aforas. Su chi no arribbant funt is resultaus - m'at arrepitiu torra -, poita po su restu no tèngiu meda de murrungiai». 

E duncas, po mi torrai a acapiai cun sa lega chi apu pigau a s'incumentzu de custu artìculu etotu, candu is cosas no andant beni, o no andant beni cumenti podiast isperai (po ddu narai mellus), s'unica cosa chi podis fai est cussa de abarrai citiu, e selenu, po su chi fait a su mancu, isperendi ca is tempus maus acabbint chitzi. «Sa cosa chi no iat a depi mancai mai, mescamente candu no t'agatas in acuas bonas, est sa passièntzia, impari, est craru, a sa gana de trabballai, dì po dì, cida po cida. Nosu - at sighiu a mi contai Loiriga - no podeus fai atru ca sighiri a curri, sighendi s'arrastu cosa nosta: is de s'assòtziu, partendi, duncas, pròpriu de su presidenti, no s'ant mai mùrrungiau nudda e si donant totu sa paxi chi serbit po giogai cun su coru selenu. De su restu, ita ia a podi narai de prus de su chi apu giai narau? Sa stagioni est stètia unu pagheddu prus lègia de su chi si podestus abertai, e su tanti de puntus chi eus acutu a ndi cassai, a su mancu fintzas a oi, chistionat crarus. Ma depeus andai ainnantis, circhendi de fai totu su chi podeus in s'ùrtima partida de custu campionau. A sa fini, eus a cumprendi mellus chi seus stètius bastanti fortis po abarrai po un antru annu in su campionau de sa Promotzioni». 

E custu, duncas, po su chi pertocat sa Lista B (de su campionau de sa Promotzioni, est craru). 

Ma is giogus po ndi cassai su primu postu funt ancora obertus, si ddu apu arremonau ainnantis puru, in sa Lista A de su campionau de sa Primu Categoria, cun is campidanesus de s'Uda chi arribbant a si giogai is ùrtimus noranta minudus de sa stagioni de su duamilla e bintitres – duamilla e binticuatru cun unu puntixeddu (unu puntixeddu feti) in prus de is chi tenint is de sa Baunese, est a nai, duncas, setantatres contras a setantaduus. Immoi is de s'Uda, chi funt sighius de Carletu Saba, chi est unu de is allenadoris prus giòvuneddus chi s'agatant, in dì de oi, in su mundu de is diletantis sardus, ant a depi andai a giogai sa partida de importu prus mannu de s'annu (poita est cussa chi iat a podi regalai s'artziada in su campionau de sa Promotzioni e duncas, si cumprendit beni, sa bìncida de su campionau) in domu de is fradibis de s'Asseminese (sa scuadra chi nd'ant pesau in Assèmini, si cumprendit) , e ddus tzerriaus diaici (megu a chistionai de su fueddu "fradibis" chi apu imperau pròpriu immubagora) fadendi su contu, pròpriu, ca tra is duas biddas nc'ant a essi calincuna cosa cumenti a dexi chilometrus de distanzia. Is asseminesus, duncas, fait a narai custu puru, s'agatant a su de seti postus in sa lista e no tenint prus nudda de domandai a custa stagioni, e custu bollit narai ca no arriscant prus de ndi cabai in Segunda Categoria (mancai apant fatu cidas e cidas cravaus me is zonas bàscias de sa lista, cumenti si iat a podi narai), ma funt aforas, puru, est craru, de is giogus chi pertocant is zonas prus artas de sa lista e chi ballint po nd'artziai in su campionau de sa Promotzioni. Is de sa Baunese, chi funt sighius de un allenadori forti e bravu cumenti est Michele Cannas, invècias, si dda ant a depi biri, in domu cosa insoru etotu, contras a is de s'Ulassa, chi funt segurus de podi giogai, po s'annu chi at a benni puru, in su campionau de sa Primu Categoria. 

In sa lista D, invècias (e de sa cosa, si ddu promitu giai de immoi, nd'eus a chistionai mellus in su benidori, e mescamente me is artìculus chi nd'apa a pesai e chi ant a bessiri in totu s'istadi), is de s'Altzaghena funt arrannèscius a ndi cassai su primu postu de sa lista, e duncas, su sartu in su campionau de sa Promotzioni, cun s'allenadori cosa insoru, Sandru Acciaro ca, e si cumprendit beni, est prexau cumenti una Pasca, cumenti si narat. In sa lista C, invècias, is de su Buddusò ant serrau totus is giogus po su chi pertocat su primu postu, de meda, meda tempus, cumenti est sucèdiu, de su restu, in sa Lista B, (seus chistionendi sèmpiri de su campionau de sa Primu Categoria), innoi is de s'Atleticu de Masainas ant lassau a is aversàrius feti is pimpirillas, cumenti si narat, fadendi su contu ca, pròpriu cumenti ant fatu is de su Muristeni, in sa Lista A de su campionau de sa Promotzioni, no ant pèrdiu nemmancu una partida, e immoi ant a fai de totu, seu seguru, po no perdi nemmancu s'ùrtima chi s'at a giogai tra una pariga feti de diis. 

Immoi chi nci seus, duncas, andaus a castiai, impari, sèmpiri chi si fait prexei (desinò podeis sighiri a ligi su chi boleis, e megu a brullai, est craru, si cumprendit) cumenti funt acabbadas is cosas po su chi pertocat is partidas finalis po no ndi cabai in sa de Tres Categorias e chi pertocant, duncas, su campionau de sa Segunda. Custu domìnigu passau, duncas, si funt giogadas ses partidas, de importu mannu meda: po su chi pertocat sa Lista A, intzandus, is de s'Havana de Santu Basibi funt arrannèscius a binci, cun su resultau de duus a unu, in domu cosa insoru etotu, sa partida contras a is de s'Orione, una de is scuadras chi nd'ant pesau in Ceraxius, cun su resultau de duus a unu, ma iat a tocai a narai, acoitu, ca in sa partida de s'andada (cumenti ddas tzerriaus) is ceraxinus fiant arrannèscius a binci cun su resultau, togu meda meda, de cuatru a duus. Is allenus funt stètius bonus a ndi cassai su primu gol apustis de feti otu minudus de giogu, cun Concas, ma is meris de domu funt stètius bonus a ndi pesai sa conca cun su gol fatu de Porceddu, cun unu tiru de is undixi metrus, e cun su gol cassau de Lacu, candu ammancànt feti cincu minudus po serrai su primu tempus. S'est serrada, invècias, cun su resultau de paridadi, po duus a duus (chi boleus essi pretzisus, e unu giornalista depit essi pretzisu, chi bolit fai beni su trabballu chi ddi pertocat) sa partida tra is de su Bindua e is de su Silicua: is meris de domu funt arrannèscius a ndi pesai duus gol in su primu tempus, gràtzias a is giogadas, togas meda, de Campana e de Simbula; me is ùrtimus cuindixi minudus, invècias, is de su Silicua nd'ant pesau sa conca gràtzias a is gol de Ibba, a su de setantacincu minudus, e de Puddu, a ses minudus de sa fini de sa partida. Is de su Bindua, duncas, funt arrannèscius a ndi cassai sa sarvesa poita in sa lista s'agatant prus in artu, mancai de pagu, mancai feti cun tres puntus in prus de is chi tenint is aversàrius. Festa manna e prexu a is steddus, cumenti si narat, po is de is Amatori de Jerzu (una de is duas scuadras chi ddoi funt in Jerzu in dì de oi, fadendi su contu chi s'atra, sa de su Cannonau, diaici si tzerriat, currit in su campionau de sa Primu Categoria, in sa Lista A, e s'agatat a su de tres postus, a is pabas de is de s'Uda e de is de sa Baunese, chi eus giai arremonau ainnantis in custu artìculu etotu), chi funt arrannèscius a binci contras a is de su Gelisuli, cun su resultau de duus a unu: su primu gol est arribbau gràtzias a su tiru de is undixi metrus scutu de Puddu, a su de cuindixi minudus in su primu tempus; su segundu chi is jerzesus nd'ant cassau est arribbau a su de setantacincu minudus, cun Loi. A s'ùrtimu segundu de sa partida, intzandus, is meris de domu de su Gelisuli ant cassau su gol cun Secci. Is de s'Allai, invècias, ndi funt arrutus, in domu cosa insoru etotu, aranti de is tifosus cosa insoru, fait a narai diaici puru, in sa partida contras a is de s'Oristanese, cun is allenus chi ant bintu cun su resultau de duus a unu: Sanna at intzertau su tiru chi est bàlliu po su gol de s'unu a zeru, apustis Fiori, a su de trintases minudus, nd'at cassau puru su duus a zeru; su gol po is meris de domu, invècias, portat sa firma de Patta. Tocat a narai puru (chi no si ddu arregodais nci pentzu deu) ca is de s'Allai fiant arrannèscius a binci sa partida de s'andada cun su resultau de cuatru a unu. Is de sa Junior Ozierese (una de is scuadras chi nd'ant pesau in Otieri, si cumprendit) ant bintu, invècias, sa partida in domu de is de su Norbello, gràtzias a su gol pesau de Enna, candu mancànt feti cuindixi minudus po s'acabbu de sa partida. Is de su Fiolinas, invècias, funt stètius bonus a binci, in domu cosa insoru etotu, contras a is de su Codaruina, cun su resultau de unu a zeru, gratzias a su tiru de is undixi metrus de Sannia. In sa partida de s'andada is grogus-arrùbius iant pèrdiu cun su resultau de unu a zeru, ma ant a podi giogai po un antru annu puru in su campionau de sa Segunda Categoria poita in sa lista teniànt cincu puntus in prus de is aversàrius. 

E cun custu chi s'apu apena contau seu giai giai arribbau a sa fini de s'artìculu po custa cida puru, ma nc'est su logu po arraxonai, ancora, mancai feti po unu paghededdu de rigas, de su tempus chi est fadendi (chi est una de is cosas chi fatzu sèmpiri, chentza mancu ndi sartai una borta, candu ndi pesu is artìculus in sardu, e chi ndi eis lìgiu a su mancu unu, tra totus cussus chi nd'eus bogaus in custus primus cincus mesis de s'annu, de su duamilla e binticuatru, intzandus scieis beni de ita seu chistionendi): me is ùrtimas duas-tres diis, e gràtzias a su Cielu (mi benit sèmpiri de narai diaici), est proendi unu pagheddeddu (unu pagheddeddu de prus de su chi no est stètiu bonu a fai me in totus custus mesis passaus) e is sartus e is matas parint ca siant torrendi a bivi (de cussu chi, a su mancu, mi parit de cumprendi); de seguru ndi iat a serbiri un antru bellu tanti de acua, a su mancu de su chi apu potziu ligi me is giornalis me in totus is diis passadas, fadendi su contu ca ddoi funt giai medas logus, in s'isula, chi funt in apretu, chi s'agatant in apretu poita no nc'est bastanti acua po totus e, mescamente, po totus is fainas; est pròpriu po custu, duncas, chi ddoi funt sindigus chi funt giai narendu ca ant a lassai s'acua me is grifonis feti me is oras de luxi, e custu bollit narai, est craru, ca a su noti no nd'at a bessiri, no nci ndi at a essi nemmancu unu stìddiu. Sa pròpriu cosa ballit po is ortus: in medas logus, in medas biddas is sindigus funt giai giai pentzendi de ndi bogai sa regula ca s'acua no s'at a podi manigiai po acuai is matixeddas, mancai unu bivat, pròpriu, de su chi arrannescit a ndi pesai in s'ortixeddu cosa sua; e chentza de ddas acuai, si cumprendit, is prantas e is matixeddas arriscant, e meda puru (fadendi su contu de sa basca lègia chi fait in s'isula in s'istadi), de si sicai e de morri. E totu custu mi parit una mesu brulla, fadendi su contu, duncas, ca su de ndi pesai is ortus est unu de is modus ca sa genti tenit po si pricurai sa cosa de papai (fadendi su contu ca sa cosa de papai, e mescamente is bidruras, costant sèmpiri de prus), e fadendi su contu ca in s'isula funt medas is personas chi, mancai, trabballant (e sighint) un arrogheddeddu de terra prantada, mancai, a tamatigas, o a perdingianus, o cun mabonis e fintzas cun is srindias. 
E totu custu mi parit una brulla, feti chi pentzaus, mescamente e pruschetotu, a totus is modus, is maneras, mabas, chi ddoi funt po fai a perdi s'acua, incumintzendi de is tubus bècius e mancai totus arrogaus (sa cantidadi prus manna de acua nci dda fuiaus pròpriu diaici), fintzas a arribbai a totus is tontesas chi si benint in conca de fai: in bidda mia, po si fai un esèmpiu, est de una vida chi biu is tzieddas chi sciacuant is coras (is coras de is bias, si cumprendit, nou?) chi tenint pròpriu aranti de domu cosa insoru, po no chistionai de totus cussus chi sciacuant sa machina cosa insoru cumenti chi fessit unu cristianu; at a essi berus ca sa machina puru andat sciacuada (iat a tocai a biri, a cumprendi, cantu bortas in unu mesi, in unu annu), ma chi fadeus su contu ca s'acua no si bastat nemmancu po acuai is matas, est facili meda a cumprendi ca, chi is cosas sighint a andai ainnantis diaici, eus a depi mudai su modu de bivi chi teneus, e mescamente, eus a depi mudai is fainas chi seus costumaus a fai chentza, mancai, de nci pentzai nemmancu unu segundu. 

E cun custu dda serru po oi puru e isperu de tenni sa gana, e sa saludi, po ndi podi bogai aforas un antru bellu tanti de rigas, cumenti custas chi teneis asuta de su nasu, giai de sa cida chi at a benni. E sèmpiri de giòbia. E sèmpiri me is paginas de su giàssu de su Diàriu Sportivu. 

A si intendi chitzi, duncas. Si imprassu a forti.


Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna - IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018, art. 22