Salta al contenuto principale
atletico uri tedde

Is de s'Uri sighint a curri e bisant giai s'artziada in Sèrie D; is de su Latte Dolce tzacant duas bussinadas a is meris de domu de su Lanusè

Dònnia borta chi sucèdit, est cumenti candu nd'intrant is diis de festa: s'afrodhiu chi biis me is facis de sa genti, dhu intendis fintzas de cumenti chistionant, de s'allirghia chi tenint me in su coru e chi ndi bessit a foras cun is fuedhus atotu; seus chistionendi, est craru, de cumenti si pigat (beni meda, nc'aciungeus nosu) a cambiai cabori, dhi naraus diaici, po su chi pertocat su spaniamentu de su tialu de Covid (seus giai un annu chi ndi chistionaus, e de un annu no mancaus mai de nci aciungi su fueddu "tialu" ainnantis de su nomini de su virus, po si nd'arregodai totu su mabi chi cussa mobadia nd'at portau aintru de is vidas nostas, cumenti chi siat un arrori scutu de su dimòniu). Intzandus, apustis de una bella pariga de cidas chi, innoi in Sardìnnia, eus fatu pintaus a cabori de arrubiu (funt stètius fortzis is tempus prus lègius e marigosus de custu duamilla e bintunu, mescamente po su chi no podestus prus fai), e apustis de s'ùrtima pariga de cidas chi eus fatu a cabori de arangiu (chi si donàt sa possibbilidadi, comentecasiat, de fai calincuna faina in prus, ma is chi no si podint fai ancora abarrant medas) seus torraus a essi pintaus de cabori grogu, cumenti totus is atras regionis de s'Itallia, cun is de sa Valle D'Aosta chi, in dì de oi, abarrant is ùrtimus, e is ùnicus (po fortuna nosta e po isfortuna de issus...ma isperaus, biu chi nci seus, chi is cosas potzant torrai a andai beni ingui puru) chi ancora funt pintaus a cabori de arangiu. E intzandus, candu mancant feti trinta e cuatru diis, partendi de oi, po imprassai torra s'istadi, chi est una de is stagionis prus drucis, po is piciochedhus prus giòvunus ma puru po is mannus, chenza si ndi scaresci(no d'estus a depi fai mai, a nai sa beridadi) de totus is nostus becius, s'intendeus, diaderus, su coru prenu de isperas e de sentidus bonus. In s'interis, is fainas acapiadas a is vacinus sighint a andai beni (cuntantu chi is punturas de fai, fadendi is contus, funt ancora medas) e diaici si podeus permiti de arrespirai e de bivi cun coru unu paghedhu prus assèbiau, e no si parit mancu berus, a nai sa beridadi, apustis de totus is daboris e is pentzamentus lègius chi eus allogau in conca po totu custu tempus. Sa prima cosa chi s'arrachedit a fai, intzandus, est a andai a castiai calli funt is atividadis chi torrant a oberri, e cumenti, e calli funt is fainas (pentzaus mescamente a su mundu de su sport de is diletantis) chi si podint torrai a fai. Duncas, parteus cun d'unu contixedhu pitichedhu: sa Sardìnnia, d'eus giai nau, est torra in "zona groga"; s'atra borta fiat capitau in su mesi de Friàrgiu, ainnantis de brintai in cussa chi tzerriant "zona bianca", po is primus tres cidas de su mesi de Martzu. Apustis funt arribbaus is daboris, e si dhu arregodaus beni meda: de su binti-duus de su mesi de Martzu ndi seus cabaus torra in "zona a cabori de arangiu" (custa cosa de is caboris, a bortas, parit giai unu gioghitedhu chi pesaus po is pipius de is asilus; nc'iat a essi fintzas de arriri, s'ùnicu pecau est chi funt cosas chi pertocant sa saludi de sa genti e sa libertadi de is cristianus), custu fintzas a is diis de Pasca e po totu sa cida avatu. Apustis is cosas si funt postas mabi, cun calincuna cosa cumenti a dua milla apuntoraus in prus, dònnia cida, e duncas is de su Guvernu no ant potziu fai atru che si torrai a stichiri me in sa "zona arrubia", de su doxi de su mesi de Abrili fintzas giai a is primus diis de su mesi de Maju. Sa primu cida chi eus fatu in cussa chi tzerriant "zona arrubia" est stètia trabballosa e trumentosa meda, po su chi pertocat su numeru de is apuntoraus: nd'ant contau calicuna cosa cumenti a duas milla e cincucentus, giai giai, feti me is primus seti diis; apustis ndi seus torraus a cabai a milli e cuatrucentus apuntoraus, cosa chi s'at permìtiu de torrai in cussa chi tzerriant zona a cabori de arangiu, me is primus duas cidas de su mesi de Maju. Sighendi diaici, est craru, su numeru de is apuntoraus nous nd'est cabau a cincucentus, chi est pròpriu su numeru chi pertocat sa cida passada e chi est giai aguali a su numeru (tocat a si dhu arregodai) chi s'at permitiu de essi sa primu regioni in totu s'Italia a essi pintada a cabori biancu, e si nd'arregodaus beni, puru, totu s'afrodhiu chi tenestus in cussas diis. Imoi nci seus torra, e su chi podeus fai est torrai a castiai is règulas de totus is fainas chi si podint fai e, mescamente, de cussas chi no si podint fai. At a abarrai (fortzis feti po un antra pariga de cidas, poita cumenti nd'intrat s'istadi is cosas iant a podi cambiai in mellus, chi est totu cussu chi isperaus, a su mancu in dì de oi) su chi tzerriant, in italianu, "coprifuoco", est a nai s'òbbrigu de si nd'abarrai, dònnia unu serrau in domu sua, de is dexi de su noti fintzas a is cincu de sa dì avatu; peròu eus a podi torra andai a agatai amigus e parentis, puru a cussus chi bivint me is atras regionis de s'Italia. Una de is cosas de importu prus mannu, e chi si fadit prus prexei a contai, est cussa chi pertocat is bar e i ristorantis, chi podint torrai a oberri po prandi e po cenai puru, ma ballit feti po is chi tenint mesas e cadiredhas in logus obertus (e comentecasiat, in d'una mesa nc'ant a capi feti cuatru personas allenas). Torrant a oberri is cinemas, is teatrus e is museus (e de custu seus, dhu naraus torra, meda cuntentus, pruschetotu po totus cussus chi dhoi trabballant), cun sa possibbilidadi de arriciri su cincuanta po centus de is personas chi nc'iant a capi e, comentecasiat, no nc'ant a podi essi prus de cincucentus personas in logus serraus e prus de milli cristianus in logus obertus. Nci funt nobas bonas, est craru, po su mundu de su sport puru, chi est sa faina de importu prus mannu po is chistionis chi pigaus me in su giassu nostu: torrant duncas is partidas de su chi tzerriaus, in italianu, "calcetto", chi est su giogu de sa bòcia chi si fait cincu contras a cincu; cun s'istadi ndi torrat puru su chi is ingresus tzerriant "beach volley", est a nai su giogu de sa "pallavolo" (aici dha tzerriant in italianu, a su mancu) chi si fait, peròu, me in s'anei de su mari. De su cuindixi de su mesi de Maju, ndi torrat sa possibbilidadi de andai me is piscinas, ma feti po cussas chi s'agatant in logu obertu. De sa primu dì de su mesi de Làmpadas, candu mancant feti trexi diis, eus a podi torrai a fai atividadis sportivas me is logus serraus puru (cosa chi pertocat, po nd'arremonai una, is palestras o is scolas de badhu). De sa primu dì de su mesi de Làmpadas (e giustu giustu po s'incumentzu de is giogus de bòcia de is Natzionalis europeas, nc'aciungeus nosu) torrat sa possibbilidadi de podi andai a castiai is partidas a su campu, ma aintru nc'ant a capi feti su binti-cincu po centus de is personas chi nc'iant a capi a su normali ma, ballit sèmpiri, no nc'ant a podi essi prus de milli personas totu paris me in su pròpriu logu. Custa règula, intzandus, at a balli puru po is ùrtimas partidas de is de sa Sèrie D e de is de s'Eccellenza.

E pròpriu de is otu scuadras chi funt currendi me in su campionau de s'Eccellenza, chi obeus partiri po castiai cumenti funt andadas is cosas me in s'ùrtimu domìnigu passau, est a nai su de su sexi de su mesi de Maju. Is de s'Eccellenza duncas funt arribbaus a sa de seti giorronada, est a nai a s'ùrtima giorronada po su chi pertocat is partidas de s'andada: immoi totus is scuadras tenint su pròpriu numeru de partidas giogadas e ant a cabai totus impari in campu, fintzas a sa fini. Sa partida de importu prus mannu tra totu cussas chi nci fiant de giogai, fiat de seguru sa chi at biu, s'una contras a s'atra, is de s'Atletico Uri, cun is grogus – arrubius sighius de mister Massimiliano Pala chi s'agatant a su primu postu de sa lista, e is de su Castiadas, chi in s'interis ant scerau de donai is crais de sa scuadra in manu a mister Maurizio Erbì, apustis de is strobus chi is niedhus – birdis ant tentu cun su tesseramentu de Virgilio Perra, chi sighint a su segundu postu de sa lista. A sa fini de sa batalla, a fai sa festa funt is meris de domu, chi funt arrannescius a binci sa partida po tres a unu e si ndi pigant tres puntus grais e tostaus cumenti una perda de oru. Diaici, is cosas in sa lista funt sèmpiri prus craras: is de s'Atletico Uri si nci bobant (e si ndi fuint) cun bintunu puntus in buciaca, is de su Castiadas abarrant frimus a dexi puntus, a su de tres postu de sa lista, cun is de s'Ossese chi torrant a artziai a su de duus postu in sa lista, cun doxi puntus in totu, cun is biancu-niedhus chi ant bintu in domu de is de su Bosa po duus a unu. In campu puru is de sa Nuorese, chi ant bintu, in domu cosa insoru, contras a is de sa San Marco de Assèmini; e is de su Gùspini, chi ant bintu, po tres gol a unu, contras a is de su Pultu Ridundu. Si cumprendit beni, apustis de totu cussu chi eus nau, cumenti sa bincida de is de s'Atletico Uri siat de importu mannu po sa cursa concas a sa Sèrie D: is arrubius-grogus ant bintu totus is partidas, fintzas a imoi, e funt stètius is prus fortis puru in s'ùrtima bessida; is de su Castiadas, tocat a du nai, ant fatu de totu po firmai sa cursa de sa primu scuadra in sa lista, e me is primus dexi minudus de giogu is cosas fiant puru andendi beni meda, cun su gol fatu de Lohoues, ma Doukar at agatau su gol de su parègiu una pariga de minudus prus a tradu. Sa partida est abarrada oberta, alluta e spassiosa, cun is de su Castiadas chi ant circau un antru gol e po pagu no d'an agatau puru, cun su tiru de Lentini e sa giogada bella meda tra Porcheddu e Lohoues. Apustis Lentini e Porcheddu nci torrant a provai torra, ma Pittalis est fortunau meda. Candu is de s'Atletico Uri si nci ghetant a s'atacu, peròu, arrannescint a sfundai: de unu tiru forti meda de Stechina, chi piscat sa conca de Calaresu, sa bòcia arribbat de is partis de Doukar, cun s'ex giogadori de su Latte Dolce chi fait curri Ravot, in sa zona dereta de su campu, chi apusti carrigat sa fusìlada e nci ghetat sa bòcia a is pabas de Forzati. In su segundu tempus, is de su Castiadas circant in totu is modus de torrai a oberri sa partida, ma is meris de domu apoderant beni meda e me is ùrtimus minudus agatant puru su de tres gol cun Tedde, chi intzetat unu tiru de is undixi metrus. S'Aletico Uri, diaici, currit sèmpiri prus a forti concas a sa Sèrie D, cun Ravot chi sighit a essi unu de is giogadoris prus in forma: s'ex centrucampista de su Latte Dolce, apustis de is duus gol fatus contras a is de su Gùspini, nd'at fatu un antru domìnigu passau puru. «Speru de ndi torrai a artziai in Sèrie D cun is cumpangius mius de s'Uri — scoviat Ravot —, impari a custa sociedadi chi at fatu unu trabballu bonu meda cust'annu cumenti puru me is annus passaus. Nci funt de giogai una biga de partidas, ancora, e depeus allogai totu s'arrispetu chi teneus po is atras scuadras». Agoa, Ravot aciungit: «In sa scuadra nosta no nci funt feti undixi giogadoris, ma in campu a sa fini dhoi cabant totus is piciocus chi faint parti de sa rosa; seus una truma toga meda, est s'acapiu chi nc'est tra is giogadoris chi benit a essi sa cosa de importu prus mannu candu curris po binci unu campionau, e no chi ses su prus forti o nou. A is pabas nc'est una sociedadi toga chi fait de totu po s'agiudai, cumenti at fatu, de su restu, in totus custus mesis, chi no funt stètius facilis, cumenti si podit cumprendi. Teneus personas de importu mannu chi si sighint dònnia, dònnia dì, cumenti mister Massimiliano Paba e su dottori chi si sighit me is allenamentus, est a nai Sciacca. Nosu eus fatu su trabballu cosa nosta, no chentza sacrìficius, e imoi si ndi podeus pigais is primus frutus». Giorronada marigosa, duncas, po s'allenadori nou de su Castiadas, Maurizio Erbì, chi me is annus passaus (Erbì est in su mundu de sa bòcia de prus de binticincu annus) at sighiu, tra is atrus, is de su Samassi, in su campionau de s'Eccellenza, e is de sa Monteponi de Bidd'e Cresia (po duas bortas, in su duamilla e undixi, po ndi pigai su postu de Giorgio Valluzzi, cun sa scuadra chi curriàt in su campionau de Primu Categoria, e in su duamilla e cuindixi, a su postu de Grazianu Milia)  e is de s'Assèminese, in su campionau de Promozione. In su duamilla e sexi, Erbì est stètiu scerau de is de su Cumitau Regionali po trabballai e sighiri is piciochedhus de sa Rappresentativa de is Giovanissimi chi iant giogau me in su "Trofeo delle Regioni" chi s'est tentu in Calabria in su duamilla e cuindixi. Me is atras partidas, invècias, dhu festus arramonendi ainnantis, faint festa is de s'Ossese, is de sa Nuorese e is de su Gùspini. Is biancus-niedhus ant bintu contras a is de su Bosa po duus a unu, gràtzias a is gol fatus de Gueli, a su de trinta-cuatru minudu de su primu tempus, e de Zinellu, chi at fatu su gol apustis de duus minudus de giogu in su segundu tempus. Is de su Bosa ant agatau su gol feti a sa fini de sa partida: mancànt feti cincu minudus a s'acabbu de is noranta minudus, candu Roberto Carboni at intzetau sa giogada bona. Bìncida cun su resultau de duus a unu po sa Nuorese puru, chi in domu at bintu sa batalla contras a is leonis assèminesus de sa San Marco, gràtzias a is gol de Ragatzu, chi at inzetau unu tiru de is undixi metrus a su de dexi minudu in su segundu tempus, e Cocco, chi at fatu su segundu gol a su de trinta-ses minudu. A su de corantotu minudu, invècias, is allenus de sa San Marco ant aciapau su gol cun de custu duamilla e bintunu. Domìnigu prenu de afrodhiu, fintzas a cucuru, po is de su Gùpini, cun sa scuadra de su Campidanu de mesu chi est artziada fintzas a su campu de su Pultu Ridundu e at bintu po tres a unu. Mulas fait su gol po is meris de domu a su de dexiotu minudu, ma Suella, a duus minudus de s'acabbu de su primu tempus, at agatau su gol chi ballit po su parègiu. In su segundu tempus, nd'arribbant is gol fatus de Caddeo e Fantasia. Is de sa Sèrie D puru sighint a curri e a giogai, cun is scuadras sardas chi s'agatant in su Girone G; in s'interis, arriendi e brullendi, seus arribbaus a sa de binti-noi giorronada, chi ballit po sa de doxi partida de sa torrada. Tra is partidas de importu prus mannu, nci fiant, de seguru, is batallas tra is scuadras sardas: is de su Crabònia contras a is de s'Altzaghena; e is de su Lanusè contras a is de su Latte Dolce. Is de su Murera, invecias, chi depiant giogai contras a is primus de sa lista de su Monterosi, funt bessius fintzas in televisioni, cun sa partida chi est stètia trasmitia de cussus de SportItalia. E duncas is de su Crabònia, chi ant scerau David Suazo po sighiri sa scuadra, apustis de s'adiosu donau de Mariotti, s'allenadori chi nci fiat fintzas a una pariga de cidas fai, si ndi pigant feti unu puntu (de is tres chi nci fiant badha badha) contras a is de s'Altzaghena: is allenus agatant su primu gol apustis de cuatru minudus de giogu cun Bonacquisti, ma is meris de domu ndi torrant a pesai is cosas cun Cappai, chi intzertat unu tiru de is undixi metrus. In su segundu tempus, torra apustis de cuatru minudus, Bonacquisti torrat a portai in artu is de s'Altzaghena, cun su segundu gol de sa partida cosa sua, ma a su de cuindixi minudu, Gjuci torrat a cassai is aversàrius. Domìnigu de prexu mannu puru po is tattaresus de su Latte Dolce, chi ndi torrant de sa partida in domu de is de su Lanusè cun tres puntus in buciaca, gràtzias a su duus a zeru pesau cun is gol fatus de Scotto, a su de noi minudu de giogu in su segundu tempus, e cun Pertica, chi serrat sa chistioni a sa mes'ora, est a nai a su de trinta-tres minudu. Is de su Monterosi, invècias, chi funt is primus de sa lista, cumenti eus giai arregodau, pigant a bussinadas is de su Murera: Sivilla fait duus gol, su primu a su de seti minudu, su segundu a su de trinta-duus, sèmpiri in su primu tempus. In su segundu tempus, a su de trexi minudu, nd'arribat puru su gol fatu de Piroli. Bìncida de importu mannu meda po sa cursa de sa Torres, cun is arrubius-brau chi funt circhendi de guadangiai sa possibbilidadi de torrai a giogai in su campionau de Sèrie D in s'annu chi at a benni puru; pròpriu po custu is tres puntus bodhitus in domu cosa insoru, contras a is de su Giugliano, ballint giai su dòpiu; po is tattaresus, is gol nd'arribbant totus in su primu tempus, cun Likhaxiu a su de catodixi minudu, e Gomez, a su de trinta-cincu minudu. In su segundu tempus, is de su Giugliano circant de ndi artziai sa conca gràtzias a su gol fatu de Stendardo, a su de otu minudu, ma no bastat.



Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018 art. 22

 

 

In questo articolo
Campionato:
Argomenti:
Stagione:
2020/2021
Tags:
Eccellenza