Mèrcuis arricu de partidas: is de sa Monteponi bincint contras a is de sa Pro Sigma, tres gol de Iesu po su prexu de is de su Cortoghiana

Scriu custus fueddus, in su sardu chi si chistionat in su Campidanu de mesu e, mescamente, in Bidd'e Sorris, sa dì apustis de sa primu festa chi agataus (ddi nau diaici) in su mesi de Idas, cussa de s'otu, est craru, (chi in italianu tzerriaus "festa dell'Immacolata concezione"). Seus lòmpius, in s'interis, a su de noi diis de s'ùrtimu mesi de s'annu e a parri miu est su prus druci, pruschetotu poita nd'arribbat apustis de cussu de Donniàsantu, chi est su prus trabballosu e trumentosu, a su mancu po mei. E at a essi chi mancant feti duas cidas a su Nadale (chi est una de is festas prus stimadas de is pipius e de is pipias, ma puru de is ominis e de is feminas prus matucheddas), e calincuna cosa cumenti a binti diis, prus o mancu, po s'ùrtima noti de custu duamilla e bintunu, cussa chi, ddu sciesus beni, si nci ghetat, si nci portat aintru de s'annu nou, su duamilla e binti-duus. Is cristianus funt incumentzendi a curri de una parti a s'atra po circai (e po comperai, mescamente) totus is arregalus, e sa genti in custas diis currit chi parint giogadoris de bòcia (po torrai aintru de s'arrastu nostu...), e pareus totus imbriagus, de giai, chenza mancai essi bufau nudda, e fortzis est pròpriu custa sa cosa prus bella, de s'intendi totu custu afroddiu in su coru chentza mancu sciri su poita, e torrai pipius, e si prexai fintzas po is tontesas, est a nai fintzas po is cosas prus piticheddas. Innoi in bidda mia, ma ballit po sa citadi de Casteddu puru, apu biu giai totus is luxixeddas apicadas me is portas e me is fentanas de is domus, me is palus de is pratzas e deis bias, ma custu giai de is ùrtimas diis de su mesi de Donniàsantu, chi parit chi sa genti no biat s'ora de fai festa, pruschetotu parit chi is cristianus no biant s'ora chi nd'arribbit custu Nadale, poita cussu de s'annu passau ddu eus fatu cumbatendi cun is caboris de is zonas, e cun is assètius, si ddu arregodais beni, ndi seu seguru, e duncas est cumenti chi no s'iat mai esistiu. Cust'annu, a cantu parit, is cosas ant a andai unu pagheddu mellus, e ndi seu cuntentu: is de su Guvernu nd'ant pesau sa solutzioni de su Super Green Pass (diaici d'ant tzerriau...), est a nai una lei totu noba chi narat chi po brintai aintru de is localis (est a nai bar, ristorantis, teatrus) tocat a tenni is punturas de su vacinu fatas; est a nai chi no bastat prus essi sanus, cumenti sucediàt me is mesis passaus e in s'istadi, o mellus, no bastat prus a si fai is tamponis po essi segurus de no tenni sa mobadia in pitzus. Ma de su Covid, chi fait, chi est possibbili, chi seis de acordiu cun mei, m'iat a praxi a no ndi chistionai prus de su tanti chi serbit, poita nd'eus giai arrexonau meda (fintzas tropu a parri miu) me in totus is tempus passaus e duncas no bollu chi si bengiat dabori de conca o, peus puru, is pentzamentus lègius. Sa cosa chi mancai podeus acinnai, diaici incumentzaus a chistionai unu pagheddu de is scuadras sardas de bòcia puru, e no feti de stròllichentzias (cumenti praxit a fai a mei, ca seu strollicu forti, e de su restu, chi seis ligendi is articulus po is Novas de su DiarioSportivo, ddu scieis beni!) est chi is de sa Torres funt totus a foras de perìgulu, e seus prexaus: si ddu arregodaus beni cumenti funt andadas is cosas, poita eus arremonau su contixeddu pròpriu seti diis ainnantis a oi; cun sa scuadra de is arrubius-brau chi, giai duas cidas fait, nd'est torrada in Sardìnnia, apustis de una partida giogada in Campània, apitzus de un aereu (cussu chi tzerriaus puru aparèchiu, o aereoplanu, a s'italiana) innoi nci fiat una persona chi, s'est scrobetu, ma feti apustis, teniat su tialu de Covid in corpus, e duncas, pròpriu cumenti narant is leis e is regulas, totus is giogadoris funt depius abarrai in assètiu, e fai is esaminis po cumprendi cantu apuntoraus nci fessint aintru de sa rosa, ma gràtzias a Deus (ddi naraus diaici, poita candu si chistionat de saludi, mescamente, prus chi a is dotoris si cumbenit a s'acapiai a calincuna cosa de prus mannu, chi mi permiteis de scriri custus fueddus e de nci bogai a foras custu arrexonamentu) si funt sarvaus totus chenza nesciunu dannu. Is de sa Torres, intzandus, ant acutu a sartai duas partidas: cussa contras a is de sa Vis Artena, chi si depiàt giogai domìnigu passau, est a nai su cincu de su mesi de Idas, e cussa de ariseu merì, chi is arrubius-brau depiànt giogai contras a is de s'Afragolese, in domu cosa insoru. Ariseu nd'est sartada puru sa partida tra is de sa Vis Artena, chi tenint una pariga de giogadoris apuntoraus aintru de sa rosa, e is de su Murera. Is partidas chi ndi funt sartadas po crupa de su virus, in Sèrie D, feti in sa dì de ariseu, funt giai duas, e nosu speraus chi is cosas potzant andai ainnantis chenza atru strobus. Nc'est de nai, e apustis mancai ddu eus a biri mellus, chi is scuadras de sa Sèrie D pigant aereus giai dònnia cida po andai de una parti a s'atra de s'Italia e, mescamente, po ndi lompi innoi in Sardìnnia (sa pròpriu cosa ballit po is scuadras sardas chi depint arribai in continenti, cumenti ddi naraus nosu) e duncas funt cussas chi arriscant de prus de ndi ingolli su tialu de Covid; invecias po su chi pertocat is scuadras sardas chi currint in Ecellenza, in Promotzione, in Primu e in Segunda Categoria, funt sighendi a giogai chenza de tenni tropus arroris de cumbati. A nai sa beridadi su strobu prus mannu est arribendindi de su tempus mau: nd'eus giai chistionau meda, mescamente in su mesi de Donniàsantu, de totu s'acua chi nd'est arruta e, de su chi podeus biri, est sighendi a nd'arrui, e is campus innoi si giogat a bòcia a bortas si prenint de acua e no si podit giogai, est craru. Ma is dannus no ndi lòmpint feti po is scuadras de bòcia, ma pruschetotu po is massaius puru (a su mancu de su chi fia intendendi pròpriu custu mengianu, a su mercadeddu chi pesant in bidda) chi funt cumbatendi no feti contras a s'acua (chi gràtzias a Deus, torra!, no at fatu dannus meda) ma, de custas ùrtimas diis, puru contras a su landiri, chi est arruendindi in pisus mannus chi parint cerèxias, e imoi si d'ant a depi biri puru cun sa cibixia, chi est unu de is dannus, de is arroris prus lègius po is canciofas e po totus is atras matas, ballit po sa fruta e po sa birdura puru. A castiai su chi narant is chi sighint is chistionis acapiadas a su tempus (est a nai cussus chi, cumenti si narat in italianu, faint is "previsionis"), est giai po nd'arribbai una bella passada de frius, chi at a brintai pròpriu in custu fini de cida, a cantu parit, e nc'at a essi s'arriscu, duncas, chi ndi potzant sartai atras partidas puru. Custu domìnigu passau, po nd'arremonai una, po crupa de su tempus mau e de totu s'acua chi nd'est arruta, chentza mancu si frimai po unu segundu, po diis interas, nd'est sartada sa partida tra is de sa Fermassenti de Santu Giuanni Suèrgiu e is allenus de s'Andromeda de Seurgus Donigala, chi currint in sa Lista A de sa Promotzione. In Primu Categoria (torru a nai gratzias a Deus po sa de tres bortas!) si funt giogadas totus is partidas; sa Segunda Categoria, invecias, s'est firmada po unu domìnigu, e custu est stètiu pentzau (de is de su Cumitau Regionali de sa LND) propriu po permiti a is scuadras de recuperai is partidas chi no si funt potzias giogai me is cidas passadas. Parit una brulla, ma sa partida tra is de s'Havana de Santu Basibi e is de su Sini (chi est una biddixedda de feti cincucentus cristianus chi s'agatat in sa zona de Aristanis) est durada feti po cincu minudus, poita su campu s'est prenu de acua, torra, cumenti est sucèdiu sa prima borta chi is duas scuadras si fiant atobiadas. M'iat a praxi serrai cun is stròllichentzias de custa cida cun s'ùrtimu contixeddu chi ndi bogu a foras e apustis de custu, si ddu promitu po diaderus, eus a chistionai feti de partidas e de risultaus. Duncas, in s'articulu de sa cida passada apu arremonau duus filosofus, Epicuro e Zenone, chi narànt, tra is atras centu milla cosas, chi aranti a sa fortza de sa natura, e aranti a is fortzas de su destinu, no podeus fai atru chi incrubai sa conca e abetai, cun passientzia manna meda e cun coru forti, chi dda acabint de si trumentai. Apu scritu custus fueddus (e m'est praxiu meda, ma meda, a ddu podi fai, si nau sa beridadi) giobia passau, e pròpriu sa dì avatu, est a nai su cenàbara, apu biu unu cuncertu de Claudiedda Aru, sa cantandi de Biddacidru, chi at cantau, tra is atras, una cantzoni chi si tzerriat "Lassaddu proi", e narat pròpriu su chi apu circau de nai deu, e duncas, issa puru narat (e pentzat) chi tochit a ddu lassai fai, a su mundu, a su destinu, a su tempus, circhendi de ndi pigai totu su bonu chi ndi podit arribbai. E duncas, chi est berus chi est fadendi frius e chi est berus chi de cras, o de pusticras, nd'at a fai ancora de prus (titia! Si megàt sa bon'anima de mamma mia) eus a depi circai de ndi pigai, de si gosai is cosas bellas, cumenti, po nd'arremonai una, sa nì, chi si prenit su coru de prexu (ballit po mannus e po piticus, est craru), mescamente innoi in Sardìnnia, fadendi su contu chi no dda bideus giai mai, sèmpiri isperendi chi no fetzat dannus.

E duncas, apustis de essi chistionau de totu custu, podeus andai a castiai cumenti funt andadas is cosas po su chi pertocat is partidas, partendi pròpriu de cussas chi si funt giogadas ariseu merì. Po su chi pertocat sa Lista A de sa Promotzione, funt cabadas in campu dexi scuadras. Sa batalla de importu prus mannu fiat, de seguru, cussa tra is primus de sa classi de sa Monteponi de Bidd'e Cresia, chi ant giogau contras a is casteddaius de sa Pro Sigma: is arrubius-brau ant bintu po duus a unu, gràtzias a is duus gol fatus de Michelli Suella, e torrant a partiri, a forti meda, apustis de sa primu partida perdia, cussa de domìnigu passau, in domu de is cuartesus de su Cuartu 2000, cun s'allenadori de is biancus-birdis chi, aintru de sa cida, s'at contau (mellus: s'at scoviau) totu su prexu e s'afroddiu chi ant tentu a binci (funt stètius is primus chi nci funt arrannescius in cusa stagioni) contras a una de is scuadras prus fortis chi nci funt in totus is tres listas de sa Promotzione. Is de sa Monteponi, duncas, tenint allogaus in buciaca calincuna cosa cumenti a trinta puntus, seti in prus de is chi tenint is de su Crabonaxa, chi s'agatant a su segundu postu in sa lista, cun bintitres puntus. A cantu parit, a su mancu po su chi eus biu fintzas a immoi, is piciocus sighius de Prastaro funt is ùnicus chi ndi podint sciusciai is bisus de is minerarius, e eus a biri ita totu at a sucedi me is ùrtimas duas partidas de custu duamilla e bintunu. Ariseu funt cabaus in campu puru is de sa Fermassenti, chi eus arremonau ainnantis, contras a is allenus de su Cortoghiana, chi si ndi funt pigaus is tres puntus gràtzias a sa bìncida po tres a zeru, cun is gol chi funt stètius pesaus de Iesu, unu piciocheddu giovanu ma bravu meda. Is de su Cortoghiana, intzandus, ndi artziant a su de ses postus in sa lista, cun sexi puntus allogaus, feti unu in mancu de is chi tenint is de sa Sigma e is de s'Andromeda. Mèrcuis prenu fintzas a cucuru de prexu po is de su Gonnosfanadiga puru, chi ant bintu, in domu de is de su Atletico de Narcau, chi s'agatant sèmpiri a s'ùrtimu postu de sa lista, cun su resultau de duus a zeru, cun is gol fatus de Loi e de Tomasi; sa partida ballit po sa de ses giorronadas. Is campidanesus, diaici, ndi bobant a su de seti postus in sa lista, impari a is de s'Atletico de Casteddu e a is de La Palma. Is biancus-asullus ant bintu, pròpriu ariseu merì, sa partida contras a is de su Ceriaxius, chi ballit po sa de otu giorronadas, cun su resultau de duus a unu. Is casteddaius de s'Atletico, chi eus arremonau pròpriu immoi, invecias, ant pèrdiu, in domu cosa insoru, sa partida contras a is de su Bidda Matzràxia, cun su resultau de duus a unu. Gonnos, Atletico de Casteddu e La Palma tenint trexi puntus, unu in prus de is arrubius-brau de su Bidda Matraxia, chi ndi artziant a doxi puntus.

Apustis de essi castiau cumenti est andau su mèrcuis po is scuadras de Promotzione, andaus a castiai puru, giai chi nci seus, cumenti funt andadas is cosas po is scuadras chi currint in sa Primu Categoria: ariseu, difatis, si funt giogadas cincu partidas: duas chi ballint po is giogus in sa Lista A, duas chi ballint po sa Lista B e una, cussa tra is de s'Ollolai e s'Orane, chi funt currendi in sa Lista C. De seguru, una de is batallas de importu prus mannu de sa giorronada fiat cussa tra is de su Vecchio Borgo de Sant'Elia (chi est unu apenditziu de sa citadi de Casteddu) e is de su Cus, chi est sa scuadra pesada de is de s'universidadi; is arrubius-brau, chi fessint arrannèscius a binci, nd'iant potziu sartai, in sa lista, is carlufortinus de sa Verde Isola, ma is cosas funt andadas mabi meda po is universitarius, chi nd'ant bodditu calincuna cosa cumenti a ses gol e ant pèrdiu sa partida, duncas, cun su resultau de ses a unu; una bella surra, si narat diaici, nc'est pagu de aciungi. Diaici is grogus-birdis podint abarrai po un'antra cida ancora a su primu postu de sa lista, apustis de essi serrau sa partida de domìnigu passau, pròpriu contras a is de su Cus, in domu cosa insoru, cun su resultau de unu a unu, cassau pròpriu me is ùrtimus minudus de giogu, cun su gol fatu de Matteo "Momo" Cosa chi, in una ciaciarrada chi eus fatu aintru de sa cida, s'at scoviau, tra is atras cosas, chi po immoi, a su mancu, est stètiu su gol de importu prus mannu de is dexi chi at fatu fintzas a oi, in custas undixi bessidas. Duncas, castiendu unu pagheddu de numerus, po cumprendi mellus cumenti funt andendi is cosas in sa Lista A, is de sa Verde Isola tenint binticuatru puntus, duus in prus de is de su Cus e de is serramannesus de sa Gialeto, chi funt andendi beni meda e chi tenint una partida de recuperai, contras a is de su Pula, chi s'at a giogai su bintiduus de su mesi de Idas, est a nai tres diis ainnantis de su Nadale, po torrai a sa chistioni chi eus pigau a s'inghitzu de s'articulu (tanti po nai chi no si seus stròllicaus po de badas!). Chi is cosas depessint abarrai diaici, is campidanesus sighius de Mariano Ruggiero (unu piciocu argentinu chi bivit in Serramanna de una biga de annus) s'iant a podi agatai a su primu postu fintzas a su noi de su mesi de Gennàrgiu, chi est su domìnigu innoi ant a torrai a partiri totus is giogus, apustis de totus is festas (chi no funt mancu incumentzadas, ancora, e giai seus chistionendi de candu ant a acabbai!), ma ant a depi binci contras a is piciocus de Taglialatela, e de seguru, no at a essi una passillada. Pròpriu is de su Pula, ariseu merì, ant giogau contras a is de s'Antiochense, sa scuadra de Sant'Antiogu, chi nd'arribbàt cun cincu partidas bintas de sighiu, e duncas, cun s'afroddiu a is steddus, si cumprendit beni. Is allenus funt arrannescius a ndi boddiri unu puntu, cun sa batalla chi s'est serrada cun su resultau de unu a unu. Is biancus-asullus ndi artziant a su de seti postus in sa lista, cun sexi puntus in totu, chi ndi funt arribbaus, pròpriu gràtzias a custas cincu partidas bintas me is ùrtimas ses bessidas e a sa partida chi s'est serrada in paridadi e chi eus arremonau pròpriu immoi. Is de su Pula invecias s'agatant, in dì de oi, a su de noi postus in sa lista, cun dexi puntus. Po su chi pertocat sa Lista B, ariseu funt cabaus in campu is de su Santa Justa, chi ant serrau cun su resultau de unu a unu sa partida contras a is de su Nurri; e puru is de sa Monreale de Santu 'Engiu, chi ant bintu, cun su resultau de ses a unu, contras a is de su Seùi Arcuerì. Serraus, duncas, cun s'ùnica partida chi ballit po sa Lista C, cun is de s'Orane chi ant bintu cun unu cuatru a zeru tundu tundu (ddi naraus diaici) contras a is meris de domu de s'Ollolai. Is de s'Orane torrant a nd'artziai a su segundu postu in sa lista, cun binti puntus, impari a is de sa Baunese de Baunei, ma is birdis-asullus tenint un'antra partida puru de recuperai, contras a is de su Tuttavista de Garteddì.