Salta al contenuto principale
castiadas nuorese

Su Castiadas si ndi pigat feti unu puntu in sa partida contras a sa Nuorese: sa sociedadi nci bogat a Prastaro

Su mesi de Maju, chi est su de cincu, est brintau de cuatru diis e sa Sardìnnia est stètia torra pintada a cabori de arangiu: incumentzaus diaici, duncas, cun is novas po is amigus de Diario Sportivo, scritas in su sardu chi si fuedhat e si scrit in su Campidanu de mesu. S'iat a praxi, e meda puru, a contai, una borta po totus, de sa Sardìnnia aforas de is trumentus e de is pentzamentus lègius acapiaus a su tialu de virus, ma no nci seus ancora lòmpius, est a nai: no nci d'eus ancora fata a ndi bessiri aforas. De seguru is cosas funt andendi unu paghedhu mellus de cussas chi fiant una pariga de cidas fait, candu su numeru chi tzerriant RT, est a nai su numeredhu chi pertocat su tanti de is apuntoraus e de is mobadius, fiat unu tra is prus artus in totu Italia, ma de cussu chi intendeus in giru e mescamente de cussu chi si ligit me is giornalis, sa Sardìnnia no est andendi beni (cumenti sperastus, a su mancu), po su chi pertocat sa chistioni de is vacinus: a cantu parit, is cosas ant a sighiri a andai ainnantis po un antru bellu arrogu de tempus, e no diaici allestru cumenti bisastus, poita sa genti de atendi est meda e is dotoris no podint fai de prus de cussu chi funt fadendi in dì de oi. Nc'at a essi de abertai, intzandus, con passientzia e gana bella, chi est una cosa chi eus a sighiri a nai, poita po ndi bessiri aforas de custu arrori mannu e marigosu ant a serbiri coru bonu e conca forti, chentza de si ndi fai pigai de is machimis, de sa tristura e de is pentzamentus lègius. Sardìnnia torra pintada de cabori de arangiu, duncas, e diaici torrat sa possibilidadi, a su mancu cussu, de fai atividadis aforas de domu. Si parit giai una tontesa, pruschetotu chi pentzaus a totus is cosas chi nc'eus perdiu, de un annu a oi; totus is cosas chi fadestus in sa vida nosta e chi imoi si parint unu bisu studau; fainas chi funt stètias ingutias de su tempus e pruschetotu de totu custa timoria chi s'at papau su figau e su crobedhu; fainas chi speraus ant a podi torrai chitzi. Po imoi, dhu fia narendi, si depeus acuntentai de totus is cosas bonas chi s'arribbant, cumenti sa possibbilidadi de si atobiai in truma, mancai abarrendi s'unu atesu de s'atru, po si fai una passillada aforas de is domus e de is aposentus, o me is logus obertus. Is piciochedus prus piticus puru, a su mancu de su chi potzu biri candu mi ndi andu a passillai in sa bidha mia, funt imparendi a s'arrangiai cumenti mellus podint: dhu scieus beni cumenti andant is cosas, bastant feti cuatru perdas, ses amigus e unu palloni po nci passai unu merì de spàssiu. Est craru, cussus piciochedhus mancai fintzas a s'annu passau giogànt me is scuadras de bòcia chi curriànt me is campionaus pesaus e cuncodraus de is de sa FIGC e de sa LND, imoi invècias si depint acuntentai de curri me is pratzas, me is corratzus, me is bias de is bidhas e de is citadis. Custa, da una parti, est una cosa bella (poita su giogu de sa bòcia est sèmpiri stètiu acapiau e biviàt me is bias e me is pratzas, mescamente me is annus cincuanta e sessanta, ma fintzas a arribbai a is annus de su noranta, a nai sa beridadi), de s'atra, mescamente po nosu de su Diario Sportivo, chi sigheus su mundu de is diletantis giai de dexi annus de sighiu, est una cosa chi si ghetat unu paghedhu de tristura in su coru, a pentzai, cumenti festus narendi ainnantis, a totus is cosas chi po imoi, e bai circa fintzas a candu, funt sparessias de sa vida nosta. E intzandus, megamu a nai, dhus apu bius: ses piciochedhus currendi avatu de una bòcia, in d'unu corratzedhu aranti a su campu sportivu de "San Biagio", su pròpriu innoi giogàt sa scuadra de su Bidd'e Sorris (fintzas a candu s'agatàt, poita est de duus annus, comomai, chi s'U.S Bidd'e Sorris no esistit prus), su campu innoi, imoi, giogant is de sa San Marco de Assèmini, chi currint in su campionau de s'Eccellenza o, mellus, cussu chi nd'est abarrau de su campionau de s'Eccellenza, cun feti otu scuadras chi si dha gherrant e bisant de nci artziai in Sèrie D. Ses piciochedhus, duncas, cuncodraus cun is camixedhas de is grandus campionis de sa Sèrie A: intzandus nci ndi fiat unu chi portàt sa de Totti, su chi giogàt in sa Roma fintzas a una pariga de annus fait, e un antru chi ndi portàt una de Messi, unu de is giogadoris prus fortis, in dì de oi puru, de su Barcellona, sa scuadra ispagnola. E custus ses piciochedhus curriant e fadiant, avatu de cussa bòcia, cumenti chi fessint gioghendi po sa finalissima de sa Coppa dei Campioni. E mancu malli, m'arripitu, chi seus arrannescendi, in d'unu modu o in d'un antru, a nci passai is oras, a nci passai su tempus, e is diis, chenza tropu disprexeri. Fait beni a su coru, a su miu de seguru, intendi ancora is piciochedhud chi si ponint a arriri, diaici cumenti capitat a is mannus (e po fortuna, nc'aciungiu deu), mancai feti po una tontesa, po una brulla, po unu contixedhu spàssiosu, candu s'atobiant in sa bia, o me is pratzas: s'allirghia, sa gana de arriri est una cosa chi no si podeus permiti de perdi, chi depeus circai de difendi, cumenti e fortzis de prus de sa vida nosta, de sa saludi atotu. Tra cincuanta diis, de su restu, at a brintai s'istadi puru, e diaderus speraus chi is cosas potzant andai beni, poita, e si cumprendit, sa genti incumentzat a essi fadiada a sighiri totus custas proibbitzionis, ma in cancu modu eus a depi fai, eus a depi a sighiri a bivi. Seus a depi arrangiai, mancai torrendi a fai is cosas chi fadestus coranta e cincuanta annus fait e chi parint scarescias, mancai eus a torrai a s'atobiai me is corratzedhus de is domus, o in sa bia, e no aintru a is bar o me is pizzerias e me is ristorantis; mancai eus a depi torrai a bessiri e s'atobiai me is ortus (po chini tenit sa fortuna de ndi tenni unu) e no me is discotecas, ma, dhu torru a arrepiti, in cancu modu eus a depi fai, e, ndi seu seguru, eus a fai is fainas prus bonas. Poita su mundu no s'est mai frimau, nemancu aranti a is arroris prus mannus, e si parit chi po crupa de su Covid si seus frimaus e pasiaus prus de cussu chi fortzis serbiat. Imoi s'at a tocai andai ainnantis, poita no podeus fai atru. Depeus andai ainnantis, de su restu, cumenti funt andendi ainnantis (e biaus issus, at a nai cancu giogadori de bòcia de cussus chi giogànt e curriànt me is campionaus de Primu e de Segunda Categoria, chi funt stètius sciusciaus in su mesi de Ladàmini de su duamilla e binti e bai circa candu ant a torrai a partiri) is scuadras chi currint in Sèrie D e is otu scuadras de s'Eccellenza, chi funt is chistionis de importu prus mannu po su giassu nostu de su Diario Sportivo, e duncas podeus puru andai a castiai cumenti funt andadas is cosas me in su primu domìnigu de giogu in su mesi de Maju.

Duncas obeus partiri pròpriu da is otu scuadras de s'Eccellenza, chi funt arribbaus, arriendi e scherzendi, a giogai is partidas de sa de cincu giorronada. Is de s'Atletico de Uri, chi funt is primus de sa lista, funt abarraus frimus a si pasiai e a castiai is atrus, poita sa partida contras a is de su Bosa si fiat giai giogada su cuatru de su mesi de Ladàmini de su duamilla e binti, cun is grogus-arangiu chi iant bintu, in domu insoru, cun su resultau de tres a zeru. In campu, duncas, ndi cabant totus is atras scuadras: su derby tra is scuadras de su campidanu de mesu at biu, una contras a s'atra, is de su Guspini chi ant arriciu is assèminesus de sa San Marco: sa partida est acabbada cun su resultau de unu a unu, cun is allenus chi ant agatau su primu gol cun d'una giogada de su capitanu Porcu, ma un autogol de Medda at sarvau is de su Gùspini chi, de su restu, ant tentu una ocasioni manna meda po si ndi pigai is tres puntus e binci sa partida, ma Caddeo at sballiau unu tiru de is undixi metrus. Nci fiat afrodhiu meda, invècias, e si cumprendit, po sa partida de is de s'Ossese, chi funt andaus a giogai in domu de is de su Poltu Ridundu, cun is biancu-niedhus sighius de mister Giuseppe Cantara chi obiant circai de si nd'acostai a su primu postu de sa lista e duncas a s'Atletico Uri, ma sa partida s'est serrada cun su resultau de unu a unu e duncas is de s'Ossese abarrant diaici a ses puntus de is arrubius-grogus chi, peròu, tenint una partida in mancu, est a nai una partida ancora de giogai. Nc'est de nai puru chi is de su Poltu Ridundu ant fatu una partida toga meda, mancai tengiant feti cincu puntus in sa lista, est a nai calincuna cosa cumenti a dexi puntus in mancu de is de s'Uri e cuatru puntus in mancu pròpriu de is de s'Ossese, ma is meris de domu ant fatu de totu po binci sa partida e apoderai contras a una de is scudras prus fortis de su campionau. Is de su Poltu Ridundu, a nai sa beridadi, me is ùrtimus minudus de sa partida ant tentu duas ocasionis po fai su gol de su duus a unu, ma su portieri Cherchi at sarvau, dhi naraus pròpriu diaici, is suus. Is de su Poltu Ridundu incumentzant sa partida beni meda, cun is atacus fatus da Mulas e Ruzzitu, ma is de s'Ossese, a su de bintunu minudu, cassant su gol chi ballit po s'unu a zeru, gràtzias a sa giogada de Chelo, piscau beni de su passàgiu de Sabino. Is de s'Ossese circant de fai su segundu gol puru, cun su tiru de Arca, ma Deiana custa borta est scidu e cassat sa bòcia. Is de s'Ossese sighint a giogai beni meda: Chelo currit allestru meda e sfundat in sa zona manca de su campu, sa bòcia lompit me is peis de Madeddu chi donat una carvada de pei mancu, a forti meda, ma Deiana narat ca nou e torrat a sarvai is suus. A su de binti-ses minudu, nci provat puru Cocco, sèmpiri cun is de s'Ossese in atacu, ma sa bòcia, agoa de su cropu de conca de su difensori, bessit aforas de su campu, agoa de essi giai giai atumbau contras a su pau. Is de su Poltu Ridundu si ndi scidant de su sonnu a su de binti-seti minudu, candu Piemonte arrici sa bòcia agoa de unu passàgiu de Mulas e scudit sa bòcia concas a sa porta de Cherchi, cun su tiru chi peròu ndi bessit aforas. A su de coranta-duus minudu, is de su Pultu Ridundu ndi pesant una de is atzionis prus togas in totu su primus tempus: sa bòcia bobat allestru tra is peis de Piemonte, Mulas e Ruzzitu, agoa arribbat me is peis de Bulla chi nci provat, ma Cherchi tocat sa bòcia e sarvat is suus. Su Pultu Ridundu nci torrat a provai prus a tradu: seus a su de coranta-cuatru minudu candu Ruzzittu fait curri in sa zona cosa sua Bulla, chi agoa torrat sa bòcia a su cumpàngiu; su palloni intzandus arribbat de is partis de Mulas chi no sballiat su tiru e cassat diaici su gol chi ballit po s'unu a unu. In su segundu tempus puru, is scuadras circant su gol e sa partida abarrat, pròpriu po custu, toga e spàssiosa; a su de trentaseti minudu Ruzzitu donat unu bellu corpu de conca a sa bòcia, apustis de su passàgiu de Bulla, ma Cherchi respundit cun d'una giogada de campioni. Is de s'Ossese si faint biri in aranti cun Chelo e Dettori, ma Deiana no currit arriscus mannus, a nai sa beridadi. De s'atra parti, invècias, sighit sa batalla tra Ruzzittu e Cherchi, cun su portieri chi si fait balli. S'ùrtima ocasioni de sa partida est po is de s'Ossese, candu a su de coranta-ses minudu, circant su gol po binci sa partida gràtzias a su corpu de conca de Cocco, apustis de su tiru de sa bandieredha scutu de Arca, cun sa bòcia chi ndi bessit peròu aforas de su campu.
Puru sa partida tra is de sa Nuorese e is de su Castiadas si serrat cun d'unu paregiu, ma chentza mancu unu gol: unu pecau mannu, ma su spàssiu no est mancau de seguru, cun is duas scuadras chi ant circau de binci sa batalla fintzas a s'ùrtimu minudu. In campu, is campionis fiant medas, cun prus de unu giogadori chi, me is annus passaus, iat giogau in sa scuadra aversària. Is de su Castiadas funt partius beni, cun Mattia Melis chi, a su de tres minudu, nci scudit sa bòcia in artu de sa traversa; unu pecau mannu po su giogadori chi fiat a unu metru de sa porta. A sa metadi de su primu tempus, peròu, is de sa Nuorese incumentzant a atacai, mescamente cun Ragatzu e Cocco, cun Ragatzu chi a su de trinta minudu sballiat unu tiru, candu fiat giai aranta a sa porta, cun su portieri de su Castiadas chi no podiat fai prus nudha po ndi cassai sa bòcia. Nc'est de nai chi is duus portieris, Trini e Forzati, ant fatu una bella partida, chentza sballiai giai nudha. In su segundu tempus puru, Nuorese e Castiadas sighint a circai su gol; is allenus mandant in campu puru unu giogadori forti cumenti a Nieddu. Is de domu de sa Nuorese, seus lòmpius in s'interis a su de bintunu minudu, pedint unu tiru de is undixi metrus candu Ragatzu ndi benit sciusciau in terra apustis de sa giogada de Cherchi, ma po s'arbitru Nieddu si podit sighiri a giogai. A su de trinta minudu, nci provat puru Santoro, ma Bruno arrannescit a sarvai is suus cun d'una giogada de campioni e firmat su tiru. A su de trinta-cuatru minudu, invècias, est un'antra borta Trini a sarvai is meris de domu, candu cassat sa bòcia scuta de Caboni cun d'unu bellu corpu de conca. Is de su Castiadas nci provant fintzas a s'ùrtimu minudu de giogu, ma Caboni e Nieddu no funt fortùnaus.
«No tengiu pròpriu nudha de strunciai a is piciocus cosa mia — contat mister Prastaro agoa de sa batalla — poita ant giogau una partida toga meda. Eus cirau de atacai fintzas de su primu minudu de giogu, in su segundu tempus invècias eus fatu su giogu cosa nosta, arribbendi fatu fatu aranti a sa porta. Nareus chi nc'est mancau feti su gol. Seus cabaus in campu po binci sa partida, circhendi de mellorai is cosas chi no fiant andadas beni me is partidas ainnantis. Is de sa Nuorese puru, peròu, ant giogau una partida toga e bella meda; si seus spàssiaus, is partidas funt bilantzàdas, ma po nosu nd'est arribbau feti unu puntu, po sa de tres bortas de sighiu». Pròpriu po custu, su presidenti de su Castiadas, Celestino Recupito, sa dì avatu de sa partida, est a nai su lunis, at decìdiu de nci bogai Prastaro e circai un antru allenadori po acabbai de giogai is partidas chi mancant a sa fini. «Po primu cosa — contat su presidenti — obeus torrai gràtzias a mister Antonio Prastaro po totu su trabballu e s'agiudu chi s'at donau de su mesi de Cabudanni fintzas a oi; eus tentu medas strobbus a ndi pesai sa rosa e a ndi pesai sa scuadra, cumenti scieis, ma a sa fini, chi castiaus beni cumenti funt andadas is cosas, eus pèrdiu feti una borta. Ma in custu campionau crutzu e pitichedhu, cun feti otu scuadras, tocat a binci po fortza: is parègius chi nd'eus bodhitu a Guspini e a Nùgoro si fiant potzius andai beni in su campionau cun dexiotu scuadras, ma in dì de oi funt tropu pagu chi boleus cassai su primu postu e nd'artziai in Sèrie D, pruchetotu chi fadeus su contu chi imoi sa scuadra est meda prus forti de cussa chi tenestus me is primus mesis de su campionau. Cun Prastaro si seus lassaus beni, est una persona futa chi at cumprendiu beni is arraxonis cosa nosta». Po su chi pertocat sa Sèrie D, invècias, is scuadras funt sighendi a ndi recuperai is partidas chi ndi funt sartadas po crupa de su Covid, cun is giorronadas chi ant a torrai a andai ainnantis feti de domìnigu chi benit, est a nai su noi de su mesi de Maju. In s'interis, domìnigu passau funt cabaus in campu puru is de su Murera, chi agoa de s'unu a unu bodhitu contras a is de su Gladiator, si ponint in buciaca un antru puntixedhu, gràtzias a su primu gol, me is partidas de sa torrada, fatu de Francesco Virdis, chi at arrespustu a su gol fatu, po is meris de domu de Tamberlani. Is de su Murera no nci dha faint a cassai su de ses postu in sa lista, chi est ancora me is manus de is de su Crabònia, cun is piciocus de Loi chi depint, peròu, ancora arrecuperai una partida.



Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018 art. 22

 

In questo articolo
Squadre:
Campionato:
Argomenti:
Stagione:
2020/2021
Tags:
eccellenza