Salta al contenuto principale
ossese valenti castiadas
Serie D: is de sa Torres perdint sa batalla contras a is de su Latte Dolce

Is de s'Ossese bincint in domu de su Castiadas e sighint a nci crei ma is de s'Uri tenint noi puntus in prus in sa lista

Scieus beni cumenti andant is cosas me in sa vida: una dì ti parit ca is trumentus (e is daboris) funt diaici medas chi giai giai arriscas de nc'allupai aintru, dhi naraus diaici poita, a su macu, est diaici chi ti intendis; in atras diis, invècias, e po fortuna, t'intendis lebiu cumenti a unu pilloneddu e ti parit giai giai de podi bobai de una parti a s'atra de su mundu, de cantu tenis su coru allirgu e prenu de isperas bonas. Incumentzaus diaici, duncas (cun d'unu arroghededhu pitichedhu pitichedhu de filosofia, chi si praxit meda a nci dha aciungi a is chistionis chi pertocant su mundu de sa bòcia in Sardìnnia), is nobas po is amigus de su Diario Sportivo, scritas, cumenti a sèmpiri, me in su sardu chi si fuedhat me in su Campidanu de mesu: arriendi e brullendi, duncas, nci seus lòmpius a s'ùrtima cida de su mesi de Maju puru, est a nai chi mancant prus pagu de trinta diis po s'arribbu, torra, de s'istadi, una de is stagionis prus stimadas, no feti de is pipius piticus e de is piciochedhus, ma puru de is mannus. E duncas, mi fait prexei meda a dhu nai, nci seus giai arrannescius a si lassai a is pabas unu de is beranus prus trumentaus de is ùrtimus cincuant'annus (a su mancu), chi eus passau tra assètius, proibbissionis apitzus de milli fainas (in dì de oi nc'est ancora s'obbrigu, po nd'arremonai unu, de abarrai tupaus in domu de is undixi de su noti fintzas a is cincu de su mengianu de sa dì avatu), disprexeis, lagrimas (po totus is mortus chi nci funt stètius e po is mobàdius) e pentzamentus lègius po sa timoria de si ndi pigai su puntori. Ma po fortuna, cumenti beneus a sciri de is giornalis, is fainas chi pertocant is vacinus funt sighendi a bandai beni meda, est a nai chi su numeru de is personas chi tenint giai sa puntura fata est sèmpiri prus artu; me is ùrtimas diis, in s'interis, funt incumintzendi a pungi puru no feti is becius ma is ominis e is feminas de corant'annus e, sighendi diaici, ant a arribbai chitzi meda a atendi puru is piciocus prus giòvunus.

Totu beni duncas, e a cantu parit is cosas ant a bandai sèmpiri mellus giai a partiri de is cidas chi ant a benni: est berus chi po imoi seus ancora pintaus a cabori grogu, ma de cussu chi s'intendit in giru estus a podi essi pintaus de biancu, torra, tra pagu diis; sèmpiri de cussu chi s'intendit in giru, difatis, candu nc'at a essi calincuna cosa cumenti a su sessanta po centus de is italianus cun su vacinu fatu, no at a serbiri prus sa carotedha po abarrai me is logus obertus e nemancu, est craru, po passillai me is bias o me is rugas, o po abarrai sètzius me is pratzas, una cosa chi, po imoi, si parit feti unu bisu ma chi iat a podi benni a essi realidadi in pagu diis. Pròpriu po custu, arricendi (e donendi) totus custas nobas bonas, si parit de tenni su coru lebiu e allirgu, e druci; druci cumenti iat a podi essi (est cussu chi isperaus, a su mancu) s'istadi de su duamilla e bintunu. E biada s'iat s'ora chi nd'at a benni torra s'istadi, poita (a su mancu diaici mi parit) teneus bisòngiu de unu paghedhu de pasiu, poita nc'est sèmpiri s'arriscu, a sighiri a andai ainnantis diaici po meda tempus, chi sa conca ndi sartit in aria, cumenti si narat. Tra seti diis, in s'interis, est a nai a partiri de sa primu dì de su mesi de Làmpadas, me is regionis pintadas de grogu (giai totus is regionis in Italia in dì de oi funt pintadas de grogu, cun sa Valle D'Aosta puru chi nc'at a lòmpi tra pagu diis) ant a podi torrai a oberri is stadius, est a nai ca is tifosus ant a podi torrai a andai a castiai is giogadoris de is scuadras chi currint in campu avatu de sa bòcia (ma ballit, est craru, po totus is giogus e is fainas sportivas e no feti po su giogu de su calciu); est cussu chi ant decìdiu is de su Guvernu martis passau, est a nai su dexiotu de su mesi de Maju, candu nd'est bessida aforas sa noba de sa lei firmada, tra is atrus, de su presidenti de sa Repubblica, Sergio Mattarella. Una lei de importu mannu meda po is libbertadis de is cristianus e seus segurus chi meda genti no fiat aspetendi de intendi atru chi custus fuedhus. Duncas, tra prus pagu de una cida, eus a podi torrai a fai una de is cosas chi si praxint de prus, est a nai a si castiai una bella partida: in d'unu primu tempus at a balli feti po is logus obertus, ma a partiri de sa primu dì de su mesi de Trèulas at a balli puru po is logus serraus. Certu, a su mancu me is primus tempus at a abarrai s'obbrigu de abarrai s'unu atesu de s'atru a su mancu de unu metru, cun is postus po si setzi chi s'ant a depi aparagulai ainnantis de nci lompi. Dhu boleus arregodai torra (poita est berus chi est una cosa chi eus giai acinnau, giai arremonau me is articulus de is atras cidas): a su mancu po is primus tempus nc'ant a podi capi feti su binticincu po centus de totus is personas chi nci capiant a su normali; sa timoria prus manna est chi is ispetàculus (partendi de is partidas de is grandus campionis de sa Sèrie A, fintzas a arribbai a is cuncertus) potzant benni a essi una faina feti po is prus fortunaus (est a nai po is prus arricus), ma po imoi no nci obeus pentzai e duncas, andaus a castiai cumenti iant a podi andai is cosas innoi in Sardìnnia, po su chi pertocat is scuadras chi currint in sa Sèrie D e po su chi pertocat is otu scuadras chi, in dì de oi, currint in su campionau de s'Eccellenza. E intzandus: po tres scuadras sardas in su Girone G de sa Sèrie D nc'at a essi sa possibbilidadi de torrai a oberri su baritedhu me in su campu e, in prus, chi est sa cosa de importu prus mannu, cumenti eus giai nau, sa possibbilidadi de arriciri torra is tifosus, po duas partidas; seus chistionendi, mescamente, de is de su Lanusè, de is tattaresus de su Latte Dolce e de is de su Murerà. Is de su Lanusè, duncas, ant a podi arriciri is pròprius tifosus po is partidas chi ant a giogai in domu cosa insoru, a su Lixius, contras a is de s'Altzaghena (domìnigu su ses de su mesi de Làmpadas) e de su Nola (domìnigu su trexi de su mesi de Làmpadas); is de su Latte Dolce ant a podi contai apitzus de is tifosus me is partidas in domu contras a is de sa Nuova Florida (domìnigu su ses de su mesi de Làmpadas) e contras a is de su Giugliano (domìnigu su trexi de su mesi de Làmpadas); is de su Murerà invecias ant a podi arriciri is tifosus cosa insoru po is partidas chi ant a giogai contras a is de s'Insieme Formia ( domìnigu su ses de su mesi de Làmpadas) e de is tattaresus de sa Torres (domìnigu su trexi de su mesi de Làmpadas). Po is de s'Altzaghena, invècias, su campu de su "Biagio Pirina" at a essi obertu po is tifosus po sa partida contras a is de su Murera (chi s'at a giogai aintru de sa cida, est a nai su mèrcuis, su noi de su mesi de Làmpadas); is de su Crabònia invecias ant a podi giogai, fortis de su tifu de is tifosus cosa insoru, sa partida contras a is de sa Vis Artena (chi s'at a giogai aintru de sa cida, de mercuis, su noi de su mesi de Làmpadas), ma ancora no si scit chi ant a giogai in su campu de "Is Collus", in Santadi, o chi totu sa truma d'at acabai a giogai in Biddacidru, cumenti est incumintzendi a nai calincunu. Nc'at a essi una partida cun is portas torra obertas puru po is arrubius-brau de sa Torres, chi ant a podi arriciri is tifosus, in domu, po sa batalla contras a is de su Lanusè (chi s'at a giogai aintru de sa cida, de mercuis, su noi de su mesi de Làmpadas), cun is tattaresus chi funt sèmpiri currendi po ndi cassai sa salvesa, est a nai po nd'aguantai sa possibbilidadi de giogai torra in su campionau de sa Sèrie D puru po sa stagioni de su duamilla e bintunu \ duamilla e binti duus. Po is otu scuadras, invècias, chi s'undixi de su mesi de Abrili funt torradas a partiri cun is giogus po su chi pertocat su campionau de s'Eccellenza, nc'at a essi duncas sa possibbilidadi de torrai a oberri is portas de is campus po arriciri is tifosus me is ùrtimas cincu partidas: duas de custas (cumenti sucedit po is de sa Sèrie D) s'ant a giogai aintru de sa cida, est a nai mèrcuis su duus de su mesi de Làmpadas e sa cida avatu, est a nai su mèrcuis de su noi, sèmpiri, est craru, de su mesi de Làmpadas. Is atras partidas s'ant a giogai in tres domìnigus: su de su ses de su mesi de Làmpadas, su de su trexi e su de su binti. Is primus de sa lista, in dì de oi, funt sèmpiri is grogus-arrubius de s'Atletico de Uri, cun is piciocus sighius de mister Massimiliano Paba chi duncas ant a podi fai festa po s'artziada in Sèrie D, impari a is tifosus, me is partidas in domu contras a is assèminesus de sa San Marco, su ses de su mesi de Làmpadas, e is campidanesus de Gùspini, sa cida avatu, est a nai su domìnigu de su trexi.

Sigheus (diaici si praxit!) a contai nobas bonas (fintzas, mancai fessit, a si preni su coru e sa conca a cucuru!) chistionendi de sa decisioni pigada de is de su Guvernu, cun su Cunsillu de totus is ministrus chi, duncas, at aprovau de ndi aumentai su tanti de dinai de spendi po agiudai totus is assòtzius sportivus de is diletantis chi nd'ant depiu sciusciai is giogus e is fainas: de cincuanta millionis de euro chi depiànt spendi in d'unu primu tempus, funt arribbaus a ndi pesai calincuna cosa cumenti a centu e otanta millionis de euro, totu custu po s'annu de su duamilla e bintunu. Is fuedhus de su presidenti de sa FIGC, Gabriele Gravina, funt prenus de afrodhiu, e si cumprendit beni su poita: «Custa est una noba bona e de importu mannu, pròpriu po custu bollu torrai gràtzias a is de su Guvernu, mescamente su Ministru de s'Economia, Daniele Franco, e sa sotto-segretaria a su sport, Valentina Vezzali, chi ant permitiu chi giai totus is domandas, is preguntas cosa nostas, benessint arricidas. Seus prexaus de sciri chi is de su Guvernu ant cumprendiu, si ndi funt acataus de totu su trabballu chi eus fatu in custu mesis lègius e trumentaus». Gravina agoa aciungit: «Est unu agiudu in dinai chi arribbat a unu mundu (su de sa bòcia de is diletantis) chi at agiudau s'Italia a torrai a partiri e chi, fintzas a imoi, no iat arricciu ancora nudha, a parti su dinai donau de is de sa FIGC. Fiat una cosa de importu mannu po mei, e nci seus arrannescius feti poita sa FIGC portat ainnantis su trabballu cosa sua cun seriedadi». Puru Valentina Vezzali at chistionau de is agiudus in dinai chi su Guvernu at donau a is assòtzius sportivus: «Est una cosa de importu mannu, chi festus abertendi de tempus; custu bollit nai chi su Guvernu de Mario Draghi sighit cun atentzioni is fainas de su mundu de sa bòcia de is diletantis e de totus is atrus sport puru. Apustis de essi torrau a oberri is palestras e is campus sportivus po is tifosus, aciungeus puru un agiudu in dinau de importu mannu meda. Totus is assòtzius chi fiant abarraus aforas de su Decretu beciu, imoi podint contai apitzus de calincuna cosa cumenti a centu otanta millionis de euro; agiudus in dinai ant a arribbai puru po totus cussus assòtzius chi in custus ùrtimus mesis ant spendiu su dinai po sighiri cun is giogus e duncas, cun is esamis a is giogadoris». Vezzali agoa aciungit: «Su mundu de su sport m'at imparau a chistionai feti candu is cosas funt fatas, e no ainnantis candu ses ancora gioghendi sa partida. Pròpriu po custu apu scerau de trabballai in silèntziu, chentza musciai, cumeti si fait me is palestras candu ses trabballendi po ndi pesai una batalla de importu mannu, circhendi de lassai a perdi totus is boxis e, mescamente, is inzurjas. Apu circau de abarrai in silentziu, duncas, e de no fai promissas; in dì de oi, cun sa partida chi est stètia binta, potzu spendi cancu fuedhu in prus. Pròpriu po custu bollu torrai gràtzias a is de su Guvernu e a totus is parlamentaris: su mundu de su sport in Italia tenit bisòngiu de custu giogu de scuadra po torrai a partiri; scieus puru chi nci funt ancora medas cosas de fai, ma eus pigau sa bia bona».

Apustis de essi nau totu custu, podeus puru castiai (e fiat ora!) cumenti funt andadas is cosas me in campu, est a nai po su chi pertocat is resultaus de is scuadras sardas chi currint in su campionau de s'Eccellenza e cussas chi invecias currint in su campionau de sa Sèrie D. Parteus pròpriu de su campionau de s'Eccellenza, cun is assèminesus de sa San Marco e is de su Bosa chi ant giogau su sabudu a merì (in su campu de Bidd'e Sorris) po sa primu partida de sa torrada, cun sa batalla chi s'est serrada cun su resultau de duus a duus. Una partida toga meda, duncas, cun is meris de domu sighius de mister Busanca chi ant aciapau su primu gol a su de cuatru minudu de su primu tempus gràtzias a sa giogada de Camba, chi at intzertau unu tiru de is undixi metrus; is cosas funt abarradas totu frimas fintzas a su segundu tempus, candu Spada, a su de catodixi minudu, nd'at cassau s'unu a unu. Is de su Bosa ant agatau su segundu gol puru a su de dexiaseti minudu, cun Carboni, ma apustis de tres minudus de giogu, est a nai a su de binti minudu, Mastromarino at salvau is suus, agatendi su gol de su duus a duus. Su domìnigu, duncas, nci fiant de giogai tres partidas. Is primus de sa lista de s'Atletico Uri ant arricciu in domu cosa insoru is de su Poltu Ridundu: nd'est bessida aforas una partida toga meda, cun su resultau, tres a duus po is meris de domu, chi chistionat craru. Is de s'Uri funt partius a forti, poita apustis de duus minudus de giogu Ravot at agatau su primu gol de sa partida; is cosas funt abarradas diaici fintzas a su segundu tempus candu, a su de dexi minudu, Tedde at agatau su segundu gol puru, cun d'unu tiru de is undixi metrus. Ruzzittu e Orecchioni, peròu, funt arrannescius a ndi torrai a pesai sa conca de su Pultu Ridundu, cun duus gol; a s'ùrtimu minudu de sa partida peròu, est a nai a su de coranta-cincu, Piga nd'at piscau sa giogada chi est ballia po sa bìncida de sa partida. Domìnigu de prexu mannu po is de s'Ossese puru, chi ant bintu in domu de is de su Castiadas cun su resultau de tres a zeru: apustis de ses miudus de giogu, Sabino at agatau su primu gol de sa giorronada; agoa, a su de binti-ses minudu, est arribbau su segundu gol puru, fatu de Valenti. In su segundu tempus, a su de seti minudu, Dettori at acabbau de serrai is giogus. Is de sa Nuorese, invecias, si ndi funt pigaus feti unu puntu in sa batalla contras a is de su Gùspini: Pinna at fatu su primu gol de sa partida po is allenus campidanesus, ma is de domu si funt sarvaus gràtzias a su gol fatu de Ragatzu. Is de s'Atletico Uri, duncas, s'agatant cun binti-cuatru puntus e  tenint calincuna cosa cumenti a noi puntus in prus de is de s'Ossese. Po su chi pertocat is scuadras sardas de sa Sèrie D, invècias, is de s'Altzaghena nd'ant bodditu feti unu puntu in sa partida, in domu, contras a is de su Nocerina, cun su resultau de unu a unu: a su de corantunu minudu de su primu tempus is meris de domu ant agatau su gol cun sa giogada de Bonacquisti, ma a su de tres minudu in su segundu tempus El Bakhtaoui nd'at aparixau is cosas. Nudha de fai, invècias, po is de su Lanusè, chi ant pèrdiu sa partida contras a is meris de domu de su Cassino, chi si ndi funt pigaus is tres puntus gràtzias a su gol fatu de Darboe, a su de trinta-cincu minudu in su segundu tempus. Is de su Latte Dolce, invecias, ant bintu su derby (est a nai sa partida tra scuadras de sa pròpriu citadi) contras a is arrubius-brau de sa Torres, cu su resultau de duus a zeru, gràtzias a is gol de Antonelli, fatu a su de noi minudu in su primu tempus, e a su gol de Gianni, chi nd'est arribbau a su de trintunu minudu in su segundu tempus. Domìnigu de prexu mannu po is de su Murera puru, chi in domu ant bintu po tres a unu contras a is de su Crabònia, sighius de David Suazo, su giogadori de su Castedhu. Is allenus ant agatau su primu gol de sa partida a su de coranta-duus minudu de su primu tempus cun Gjuci, ma in su segundu tempus, a su de trexi minudu, Kujabi at obertu torra is giogus; a su de dexianoi minudu, Virdis at fatu su duus a unu po is de domu cun d'unu tiru scutu de is undixi metrus; a su de trinta-cincu minudu, sèmpiri in su segundu tempus, nd'est arribbau puru su de tres gol, fatu de Nurchi.
 

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna. IMPRENTAS 2020-2021. LR 22/2018 art. 22

 

In questo articolo
Campionato:
Argomenti:
Tags:
Eccellenza