Salta al contenuto principale
malaspina fotorosa

Arragodus: su bisu ad ogus obertus de is de su Malaspina, is primus de sa Lista G de sa Segunda Categoria

E duncas, e no mi parit nemmancu berus, cun custu artìculu chi teneis asuta de is ogus arribbaus a sa de doxi cidas de sighiu chi si chistionu de totus is scuadras chi ant bintu is campionaus cosa insoru, e gei ddu sciu beni ca, in s'interis chi deu abarru innoi a si contai cumenti funt andadas is cosas me in sa stagioni passada (cussa de su duamilla e bintitres – duamilla e binticuatru, duncas, chi si seus lassaus a is pabas de una pariga de mesis) totus is assòtzius de càlciu chi ddoi funt spratus in Sardìnnia, ballit po is citadi prus mannas chi ddoi funt in s'isula, ma ballit puru (e custu benit a essi sa cosa prus toga, a su mancu a parri miu) po is biddixeddas prus piticas, e ballit fintzas a cussas biddixeddas chi faint, mancai, feti duus o trescentus animas, funt giai trabballendi po ndi cuncodrai is rosas po sa stagioni chi at a benni, cussa de su benidori, est a nai, duncas, sa de su duamilla e binticuatru – duamilla e binticincu. 
E immoi chi nci seu, si naru, puru, ca no mi parit berus de totu su tempus chi est giai passau de sa dì innoi nd'apu bogau aforas su primu artìculu po is amigus de su giàssu de su Diàriu Sportivu, fadendi su contu ca fiat in su mesi de donniassantu de su duamilla e undixi, e chi no seu fadendi calincunu sbàlliu cun is contus, mi parit ca siant passaus prus de dexi annus de seguru, e giai giai cuindixi. Ca est pròpriu berus, ca a bortas su tempus parit, giai giai, ca si nci bobat, e mescamente candu tenis sa fortuna de sighiri calincuna faina chi ti praxit fintzas a t'amachiai. E de su restu, seu deu chi apu pèdiu a su Cielu (fati a narai pròpriu diaici) de tenni sa possibbilidadi de guadangiai calincunu arriabeddu gràtzias a su chi scriu, e duncas tèngiu diaderus pagu de murrùngiai, ma antzis, no perdu mai s'ocasioni po torrai gràtzias a Deus po sa bona sorti chi m'at regalau, a su mancu po su chi pertocat su trabballu, est craru. E de su restu, cumenti si megat su capu cosa mia etotu, candu tui tenis sa fortuna de fai su trabballu chi ti praxit, intzandus est cumenti chi tui no trabballist nemmancu po una dì. Duncas, custa cida apu scerai de chistionai de sa stagioni, de importu mannu meda, chi funt arrannèscius a ndi pesai is de su Malaspina, chi ant bintu su campionau cosa insoru, est a nai cussu de sa Segunda Categoria po su chi pertocat sa Lista G. Si acoitu a narai puru ca m'ammancat de chisionai feti de un'antra scuadra (s'artìculu apitzus de is de s'Altzaghena nd'at a bessiri sa cida avatu a custa, si ddu promitu, e duncas, at a bessiri sa cida chi at a benni, chi su Cielu at a bolli custu beni po mei e po bosatrus puru. Chi est cussu chi isperu e chi s'auguru, de su restu, e mi parit craru) e po su chi pertocat is campionaus de s'annu passau eus acabbau, e duncas, apustis, nc'at a essi de pentzai feti a is cropus de su mercau (si ddu apu arremonau ainnantis, de su restu) de totus is assòtzius de bòcia, partendi de cussus chi currint po su campionau de s'Ecellenza, passendi de cussus chi currint in su campionau de sa Promotzioni e de sa Primu Categoria, e fintzas a arribbai, duncas, a is scuadras chi currint in su campionau de sa Segunda Categoria puru, ca est cussu prus piticheddu, gei est berus, ma custu no bollit nai ca no s'arregalit ispantus e giogadas togas, fadendi su contu ca puru in su campionau de sa Segunda Categoria s'agatant giogadoris chi cun is peis nci sciint fai, e beni puru, cumenti si iat a podi narai. 

E duncas, torraus a nosu: fait a narai, chentza de timi de si sbàlliai, ca is scuadras de sa Lista G nd'ant pesau una stagioni toga meda e, mescamente, spàssiosa, fadendi su contu ca sa bìncida de su campionau est abarrada apicada a unu filu fintzas a is ùrtimus segundus, cumenti si narat. E a binci su campionau funt stètius is de su Malaspina, s'assòtziu chi nd'ant pesau in Osilo, ma nesciunu de cussus chi ant sighiu is giogus, si abertàt unu finali diaici, fadendi su contu ca, fintzas a is ùrtimas partidas, is scuadras chi fiant currendi po su sartu, po s'artziada in Primu Categoria fiant is de su Laerru e is de sa Calangianese. Is segundus peròu, mescamente me is ùrtimas giorronadas, nc'ant fuiau unu bellu tanti de puntus a is spitzia-fua, cumenti si iat a podi narai, a trassa de s'italianu etotu, e duncas funt bèssius aforas de is giogus po ndi cassai su primu postu de sa lista. E duncas, in medas (po no narai giai totus) pentzànt e fiant cunvintus ca a bìnci su campionau iant essi stètius is de su Laerru, ma sa storia de su campionau parit una de cussas storias chi ligeus me is lìbbrus, e chi funt scritas de calincunu scritori bravu e famosu. E si cumprendit, duncas, ca a bortas gràtzias a su giogu de sa bòcia podeus bivi storias prenas, fintzas a cucuru, de ispantus, chi parint giai giai unu film, cumenti si narat. E duncas, po cumprendi cumenti funt andadas is cosas, deu creu ca sa cosa mellus siat cussa de partiri andendi a castiai, mancai imparis, is numerus chi is primus de sa lista funt stètius bonus a ndi pesai apustis de bintises partidas. E duncas, is de su Malaspina ant serrau sa stagioni cun caluncuna cosa cumenti a cincuantatres puntus, chi ndi funt arribbaus gràtzias a sexi partidas bintas e a cincu partidas chi ant serrau cun su resultau in paridadi. Is de su Malaspina, fait a narai custu puru immoi chi nci seus, ant pèrdiu po cincu bortas (e no funt pagus, si cumprendit). Ma de su restu, is de su Laerru, chi ant serrau su campionau a su segundu postu de sa lista ant fatu peus puru, fadendi contu ca is cincuantunu puntus chi funt stètius bonus a ndi boddiri, ndi funt arribbaus gràtzias a cuindixi partidas bintas (una in mancu, intzandus, de is chi ant bintu is de su Malaspina, ca a fai is contus nci poneus pagu meda, cumenti podeis biri a solus) e a is ses partidas (una in prus de is chi tenint is de su Malaspina, sighendi in custu arrastu etotu) chi ant serrau cun su resultau serrau in paridadi. Is de su Sorso, invècias, chi ant serrau sa stagioni a su de tres postus, nd'ant cassau (funt stètius bonus a ndi cassai, chi si praxit de prus puru cumenti sonat) corantacincu puntus, unu in prus, duncas, de is corantacuatru puntus chi nd'ant cassau is de sa Polisportiva de Santa Teresa (de Su Lungoni, cumenti si narat in sardu). De is de sa Calangianese (una de is duas scuadras chi ddoi funt in dì de oi in Calanzanos) si nd'apu giai chistionau ainnantis, est a nai chi ddus apu giai arremonaus: po immoi si potzu narai, in prus de su chi scieis giai, ca ant serrau sa stagioni regolari (cumenti seus costumaus a dda tzerriai, a trassa de is ingresus etotu) cun corantatres puntus in buciaca. Custas cuatru-cincu scuadras, duncas, funt stètias cussas chi si funt giogadas sa bìncida finali de su campionau. Ma a cassai s'artziada in sa Primu Categoria, funt stètius pròpriu is biancus-bleu, e immoi, sèmpiri chi seis de acòrdiu cun mei, podeus andai a castiai cumenti ddis funt andadas is cosas, partida po partida. E fadendi custu giogu, mancai siat unu pagheddeddu fadiosu po mei abarrai innoi a si scriri totus cussus numerus e, duncas, totus cussus resultaus, podeus cumprendi sa fortza de una scuadra (fadendi su contu, pruschetotu, ca sa fortza de una scuadra si cumprendit, mellus, de sa fortza de is aversàrius etotu) e, in prus, parit una brulla ma no est diaici, nd'aprofitaus, puru, po fai calincuna letzioni de giografia (cumenti si narat, a sa sarda) poita teneus sa possibbilidadi de cumprendi sa cantidadi manna meda de assòtzius de bòcia chi ddoi funt in Sardìnnia in dì de oi, e diaderus, iat a fai a narai, chentza timi de si sbàlliai, ca ddoi funt scuadras de bòcias (e duncas piciocheddus chi currint avatu de sa bòcia, impari a is cumpàngius cosa insoru etotu) giai in dònnia furrungoneddu, mi benit de ddu narai diaici (manigendi unu fueddu chi apu sèmpiri intèndiu narai de sa bon'anima de mamma mia). 
E duncas, sa primu bessida po su chi pertocat su campionau de sa Segunda Categoria est stètia su primu de su mesi de ladamini (fadendi su contu ca is giogus de sa Segunda Categoria torrant a incumentzai sa cida avatu de candu torrant a incumentzai is giogus de sa Promotzioni e de sa Primu Categoria puru, ca funt costumaus a torrai a partiri cun is giogus in s'ùrtimu domìnigu de su mesi de Cabudanni), e is de su Malaspina nd'ant cassau sa primu bìncida, gratzias a su tres a duus (custu est su resultau finali de sa partida, si cumprendit, berus est?) chi funt arrannèscius a ndi pesai in sa isfida contras a is de s'Ottaba (chi est una biddixedda pitichinninnia meda, chi fait parti de sa citadi de Tattari); in sa segunda bessida, invècias, is de su Malaspina funt arrannèscius a ndi boddiri feti unu puntixeddu, est a nai, duncas, chi ant serrau sa partida cun su resultau in paridadi, e seus chistionendi de su cincu a cincu (e de seguru podeus narai ca est stètia una partida spàssiosa meda, e si cumprendit) chi nd'est bèssiu aforas a s'acabbu de sa isfida chi is biancus-bleu ant giogau in domu de is de su Sporting Paduledda (s'assòtziu chi nd'ant pesau in sa bidda de Trinità d'Agultu e Vignola, una biddixedda chi fait calincuna cosa cumenti a duamilla e cincucentus animas). In sa partida apustis de cussa, is de su Malaspina funt stètius bonus a ndi pesai seti gol in sa isfida chi ant giogau, aranti de is tifosus cosa insoru (chi, cumenti si narat fatu fatu, ballint cumenti chi fessint su de doxi ominis in campu), contras a is de su Rudalza (una de is scuadras chi s'agatant in dì de oi in Figari). A sa de cuatru bessidas, intzandus, cussa chi s'est giogada su bintiduus de su mesi de ladàmini, po si cumprendi mellus, is de su Malaspina ndi funt arrutus po sa primu borta in sa stagioni, e pròpriu in domu de is de su Laerru, chi eus arremonau ainnantis, de su restu, candu eus chistionau de is scuadras prus fortis chi ddoi fiant in sa Lista G. E duncas, is meris de domu de su Laerru (una bidda chi fait calincuna cosa cumenti a otucentus animas, chi no calincuna de prus puru) ant bintu cun su resultau, togu meda, de cuatru a duus. In sa bessida de sa cida avatu (sa de su bintinoi de su mesi de ladàmini, chi est stètia, si cumprendit, s'ùrtima po su chi pertocat su de dexi mesis de s'annu) is de su Malaspina funt andaus a sbati apitzus de is de s'Atleticu de Sorsu (in sa citadi nd'ant pesau duus assòtzius, chi giogant, totus e duus, po su campionau de sa Segunda Categoria. E no nc'est nudda de si spantai, a nai sa beridadi, chi fadeus su contu ca Sorso est una citadi, pitichedda, at a essi berus puru, ma chi fait calincuna cosa cumenti a catodixi milla cristianus), cun sa partida chi s'est serrada cun su resultau de duus a duus. Fait a narai puru, immoi chi nci seus, ca candu is cosas incumentzant a andai mabi, intzandus iant a podi sighiri a andai peus puru: e de su restu, fadendi su contu ca in una stagioni si giogant prus de binticincu partidas, depis fai sèmpiri su contu ca calincuna cosa potzat andai a trota, cumenti si narat. E sa crai de totu su giogu, duncas, est cussa de circai de aderetzai is cosas trotas allestru e acoitu, po su chi fait, est craru. 
Duncas, in sa primu bessida de su mesi de donniassantu, chi s'est giogada su cincu, is de su Tzaramonte (una biddixedda chi fait calincuna cosa cumenti a milli e cincucentus cristianus) funt arrannèscius a ndi cassai is tres puntus prenus gràtzias a su resultau de unu a zeru. In sa bessida de su doxi de su mesi de donniassantu (sa de seti bessidas po su chi pertocat sa lista de partidas chi ballint po s'andada) is de su Malaspina si funt torraus a scidai (m'est bènniu de ddu narai diaici) gratzias a sa bìncida, po cuatru a unu, chi nd'ant cassau in sa partida chi ant giogau contras a is de sa Polisportiva de Su Lungoni. In sa de otu bessidas, chi s'est giogada su dexennoi de su mesi de Idas, is de su Malaspina funt arrannèscius a ndi cassai is tres puntus prenus chi ddoi fiant, badda badda in campu, po sa sfida contras a is meris de domu de is de s'Andrea Doria, s'assòtziu chi nd'ant pesau in Seddini, chi est una biddixedda chi fait calincuna cosa cumenti a milli e duscentus cristianus, prus o mancu (ma no arribbant a milli e cincucentus, po si fai a cumprendi mellus de ita seus chistionendu), cun su resultau, togu meda, de duus a unu. In s'ùrtima bessida de su mesi de donniassantu (sa de noi bessidas), chi s'est giogada su bintises de su mesi de donniassantu, is de su Malaspina funt stètius bonus a binci contras a is de su Trinità (chi eus arremonau ainnantis puru), cun su resultau de cincu a tres. Su mesi de idas (chi est unu de is mesis prus drucis de s'annu, fadendi su contu, mescamente, chi ddoi funt is festas po su Nadali e po sa fini de s'annu puru, ca funt cussas chi si donant s'afròddiu prus mannu, ballit po is pipius ma deu pentzu ca sa chistioni ballat aguali po is prus matucheddus puru) s'est obertu cun sa surra chi is de su Malaspina nd'ant ingotu in sa partida contras a is de su Sorso, chi s'est serrada cun su resultau de tres a unu. Ma apustis de cussa surra (e si cumprendit ca is surras, a bortas, faint beni, est a nai ca agiudant a si ndi scidai unu pagheddeddu, a si donai sa isvèllia, cumenti si narat furendindi is fueddus de s'italianu etotu) is de su Malaspina si funt postus torra a curri forti meda, fadendi su contu chi ant bintu is ùrtimas tres partidas chi balliant po sa fini de s'andada (cumenti seus costumaus a tzerriai sa primu parti de sa stagioni), fadendi su contu chi funt arrannèscius a binci contras a is de su Florinas (s'assòtziu chi nd'ant pesau in Fiolinas, e si cumprendit beni, de su nomini de sa scuadra etotu), cun su resultau, togu e tundu tundu, de tres a zeru. In sa partida de sa cida avatu (s'ùrtima ainanntis de su Nadali, chi is de sa Segunda Categoria ant giogau su dexesseti) is de su Malaspina ant bintu, in domu cosa insoru etotu, cun su resultau togu meda de tres a duus, contras a is de su Codaruina. In s'ùrtima bessida de s'annu bèciu, e seus chistionendi, est craru, de su duamilla e bintitres, is biancus-bleu ant bintu cun su resultau, torra tundu tundu (ancora prus tundu de su chi ndi iant pesau contras a is de su Fiolinas, fait a narai diaici) de otu a zeru, in domu de is de sa Calangianese (chi eus arremonau ainnantis puru, in custu artìcolu etotu). 
E immoi chi seus arribbaus a custu puntu de sa chistioni, no s'abarrad ca andai a castiai cumenti si funt cumportaus is de su Malaspina in sa lista de is partidas de sa torrada. 
Sa primu bessida de s'annu nou (seu chistionendi, est craru, de su duamilla e binticuatru), a nai sa beridadi no est andada beni meda, est a nai ca no est stètia druci cumenti, mancai, is de su Malaspina si podiant abertai, fadendi su contu chi ndi funt arrutus in domu de is de s'Ottaba, cun su resultau de tres a duus. In sa bessida de sa cida avatu (chi s'est giogada su catodixi, sèmpiri po su chi pertocat su mesi de gennàrgiu, est craru) is de su Malaspina ant bintu, cun su resultau togu e tundu tundu (fait a ddu narai) de cincu a zeru contras a is de su Sporting Paduledda, e ses, invècias, funt stètius is gol chi nd'ant scutu a faci (ddi naru diaici, isperendi chi no si dispraxiat) a is de su Rudalza, in sa partida chi ant giogau in domu de is aversàrius etotu (e si cumprendit ca binci in domu allena est sèmpiri unu spantu mannu). A sa de cuatru bessidas de sa torrada, in sa partida de su bintotu de su mesi de gennàrgiu, is de su Malaspina nd'ant arregotu un'antra surra, torra (apu fatu puru sa rima, e candu custas cosas sucedint mi benit totu de pentzai ca sa lingua sarda no tèngiat nudda de mancu, po cumenti sonat, po cumenti fait a giogai cun su sonu chi faint is fueddus, de totus is atras linguas chi si chistionant in custu mundu, partendi, mancai, de s'ingresu etotu, o de su spagnolu) de is de su Laerru (chi funt stètius bonus a binci siat sa partida de s'andada e siat cussa de sa torrada, e gei si cumprendit), chi nd'ant cassau is tres puntus gràtzias a su resultau finali de tres a unu. E is de su Laerru, intzandus, pariànt cussus chi teniànt is cartas mellus po ndi cassai sa bìncida de su campionau, ma su giogu de sa bòcia est togu (e praxit a una biga manna de personas) pròpriu poita no podis sciri mai cumenti ant a andai is cosas. E duncas, in sa primu bessida de su mesi de friàrgiu (sa de cuatru bessidas, po essi prus pretzisus puru), is de su Malaspina funt arrannèscius a torrai a partiri, mancai prus a forti de su chi fiant fadendi, gràtzias a su resultau de duus a unu chi nd'ant bodditu in sa partida chi ant giogau in domu de is de s'Atleticu de Sorso. Sa partida de su dexiotu de su mesi de friàrgiu (chi balliat po sa de ses bessidas, sèmpiri po su chi pertocat sa lista de sa torrada, est craru) is de su Malaspina si funt dèpius acuntentai feti de unu puntixeddu, fadendi su contu ca sa isfida contras a is meris de domu de su Tzaramonte si fiat serrada cun su resultau de zeru a zeru. Unu puntu feti nd'est arribbau puru a sa fini de sa partida chi is de su Malaspina ant dèpiu giogai in domu de is de sa Polisportiva de Su Lungoni, cun su resultau, peròu, de unu a unu. Apustis de cussa partida unu pagheddeddu isfortunada, is de su Malaspina funt arrannèscius a ndi cassai duas bìncidas togas meda e de importu mannu: sa primu est arribbada in sa partida chi s'est giogada su tres de su mesi de martzu, in domu cosa insoru etotu, contras a is de su Andrea Doria, cun su resultau de tres a duus. Sa cida avatu (chistionaus de sa bessida de su dexi de su mesi de martzu) is de su Malaspina ndant pesau cincu gol (e sa partida s'est serrada cun su resultau de cincu a unu) in domu de is de su Trinità. A sa de dexi bessidas, peròu, is de su Malaspina si funt dèpius torra acuntentai feti de unu puntixeddu, fadendi su contu ca sa partida chi ant giogau su dexesseti de su mesi de martzu, in domu cosa insoru, contras a is de su Sorso, s'est serradada cun su resultau in paridadi de unu a unu. Me is ùrtimas tres bessidas, peròu, is de su Malaspina nd'ant cassau noi puntus (est a nai, totu su tanti de puntus chi ddoi fiant badda badda in campu), gràtzias, po incumentzai, a sa bìncida chi nd'ant cassau in domu de is de su Fiolinas, cun su resultau de unu a zeru; sa cida avatu, in sa primu bessida de su mesi de abrili, in su domìnigu apustus de sa Pasca Manna (fiat su seti), is biancus-bleu ant bintu contras a is de su Codaruina cun su resultau de tres a duss. E in s'ùrtima bessida (duncas cussa chi s'est giogada su catodixi de su mesi de abrili) is de su Malaspina funt arrannèscius a binci contras a is de sa Calangianese, cun su resultau de duus a unu. E de totu custus numerus, de totus is partidas chi ant bintu e de is partidas chi ant pèrdiu, puru, nd'eus chistionau cun s'allenadori de is biancus-bleu, Daniele Piredda, chi s'at scoviau, chentza de si cuai nudda, cumenti ddis funt andadas is cosas cust'annu, partendi, pròpriu, de s'ùrtima bessida, in domu cosa insoru, chi ant giogau contras a is de sa Calangianese. 
«Ndi seus cabaus in campu po s'ùrtima partida de sa stagioni cun unu pagheddeddu de sprama e de timorias, unu pagheddeddu in prus de su chi mi abertammu, a nai sa beridadi. Sciestus beni, de su restu, ca sa bìncida de su campionau no fiat una faina chi pertocat feti a nosu, e duncas a su resultau de sa partida chi festus gioghendi, ma dipendiàt puru de su resultau chi ndi bessiàt aforas de sa partida tra is de Su Lungoni e is de su Laerru. Festus gioghendi cun un origa concas a cussu campu, cumenti si iat a podi narai, e fortzis, a narai sa beridadi, no seus arrannèscius a giogai beni cumenti scieus fai pròpriu po cussu motivu; ma po fortuna, cumenti passàt su tempus, cumenti passànt is minudus, eus incumentzau a pigai unu pagheddu de coràgiu e seus stètius bonus a ndi cassai duus gol. Fortzis a sa fini si seus fintzas dromius, abertendi pruschetotu sa fini de sa partida de is de su Laerru, prus ca sa fini de sa partida cosa nosta. A sa fini seus arrannèscius a binci sa isfida cun su resultau de duus a unu, ma potzu narai ca eus arriscau pagu e nudda, cumenti si iat a podi narai. De su restu, chi pròpriu si depu narai sa beridadi, no eus incumentzau custu campionau  cun sa bidea in conca de ddu binci, custu est pagu ma seguru, antzis, bolestus feti circai de fai mellius de su chi estus fatu s'annu ainnantis, fadendi su contu ca estus serrau su campionau de su duamilla e bintiduus – duamilla e bintitres a su de ses postus in sa lista, cun coranta puntus allogaus in buciaca. Ma cun su tempus, cumenti passànt is giorronadas, duncas, si ndi seus acataus ca, in unu modu o in un antru, sa rosa cosa nosta balliat cantu is rosas de is scuadras prus fortis. E duncas, si ndi seus acataus, e eus cumprèndiu, chi si praxit de prus cumenti sonat, ca si dda podestus gherrai, chentza bregùngias, contras de totus is scuadras, mancai puru contras a is scuadras prus fortis de sa lista. In sa segunda parti de sa stagioni, mescamente, e duncas me is partidas de sa torrada – at sighiu a mi contai Piredda – seus stètius bonus a abarrai apicigaus a is primus de sa classi, chentza perdi puntus, si cumprendit, e duncas seus arribbaus a is ùrtimus noranta minudus de sa stagioni cun sa possibbilidadi de ndi podi cassai su primu postu: po nosu, duncas, iat a essi stètiu unu prexu mannu aguali, mancai chentza de binci s'ùrtima partida e, duncas, mancai chentza de ndi cassai sa bìncida de su campionau. Sa rosa chi nd'eus pesau po cust'annu est prena, fintzas a cucuru, de giogadoris giòvunus, chi no iant mai giogau in unu campionau cun is mannus; medas de issus, duncas, tenint pagu esperièntzia a is pabas, e si cumprendit. Peròu, potzu narai puru ca po un allenadori est sèmpiri unu prexei mannu su de podi donai una manu de agiudu a totus is piciocheddus prus piticheddus de edadi, isperendi ca potzant benni a essi giogadoris fortis, in su benidori. Medas de issus, de su restu, nd'aproillant de sa pipiniera de sa scuadra e ant fatu sa primu stagioni de giogus impari a is mannus feti s'annu passau (su de su duamilla e bintiduus – duamilla e bintitres ndr). Duncas, si seus dèpius arrangiai cun cussu chi tenestus in domu, cumenti si podit narai, e pròpriu po custu su resultau chi nd'eus cassau fait ispantus meda, e benit a essi diaici druci. Is atras scuadras, e chistionu mescamente de cussas chi curriànt po ndi cassai sa bìncida de su campionau, funt arrannèscius a ndi pesai rosas bonas medas, cun una biga de giogadoris fortis e de esperièntzia. Ma nosu de su Malaspina eus tentu sa fortza, sa gana bella, de nci crei fintzas a s'ùrtimu segundu de giogu; pròpriu po custu no potzu ca essi prexau meda, e no potzu fai atru ca ddis torrai gràtzias po totu su trabballu chi ant fatu, impari a mei etotu, si cumprendit, in totus custus seti-otu mesis. Si funt postus in giogu, chi mi permiteis de ddu narai diaici, cumenti chi fessint professioneris, ma de su restu, deu ddus connoscia giai beni meda, fadendi su contu ca, cun medas de issus, emu giai tentu sa possibbilidadi de nci trabballai candu sighemu is fainas de is scuadras de is giòvunus; e s'acapiu chi tenestus est andau ainnantis, duncas, puru candu ndi seu arribbau in sa Primu Scuadra, cumenti a allenadori, si cumprendit. E is piciocus cosa mia m'ant sighiu in totu. Ma immoi chi nci seu, est craru, depu torrai gràtzias a cussus duus o tres giogadoris chi teniànt unu stìddiu de esperièntzia in prus de totus is atrus, fadendi su contu ca iant giai giogau me is campionaus de sa Promotzioni e de sa Primu Categoria, e chi, a sa fini, s'ant donau una manu de agiudu manna meda, mescamente me is perìodus prus tostaus e lègius, cumenti si iat a podi narai. Deu creu, duncas, ca sa crai de sa bìncida de su campionau siat stètia su trabballu, mannu meda, chi nd'eus pesau, chistionu po contu de is piciocus cosa mia puru, est craru, in totus custus mesis; festus, custu est pagu ma seguru e diaderus no timu a mi sbàlliai, una de is scuadras de su mundu de sa Segunda Categoria, e no nci ndi fiant medas, si cumprendit, ca s'atobiant po tres bortas a sa cida po is allenamentus, chentza de contai is allenamentus chi fadestus in palestra. Ma de su restu, is bìncidas chi seus arrannèscius a ndi cassai in campu, funt stètiu su prèmiu prus druci chi eus tentu, apustis de totus is sacrìficius chi eus fatu. Tra is cosas prus togas, tra is cosas chi si funt bessidas mellus, de seguru nc'est de chistionai de s'atacu, fadendi su contu ca cust'annu seus stètius bonus a ndi pesai calincuna cosa cumenti a setantaseti gol. No potzu ca essi prexau meda, e si cumprendit, sa scuadra at cumprèndiu cali fiat sa bidea de càlciu chi tenia in conca, e custu bollit narai, tra is atras cosas, chi no s'est mai acucau in conca de ndi cabai in campu po giogai una partida cun sa scuadra serrada in difesa, cumenti si narat. Chini at giogau contras de nosu, e totus is personas chi ant potziu biri mancai feti una partida tra totus is bintises chi eus giogau, ddu podit narai a forti. Eus sèmpiri circau de giogai sa partida cosa nosta, in sa manera mellus, circhendi de fai balli is peis bonus chi tenint is giogadoris cosa nosta; pròpriu po custu arrannèscestus a mantènniri sa bòcia tra is peis, chentza de dda perdi, est craru, po una biga de minudus de sighiu, chentza nudda de timi, chentza timi is scuadras aversàrias, po ddu narai mellus puru. Is resultaus chi ndi funt arribbaus me is partidas chi eus giogau cust'annu, de su restu, chistionant craru, e deu creu de no depi aciungi nemmancu unu fueddu in prus de is chi nd'apu bogau aforas fintzas a immoi. Fortzis – at sighiu a mi scoviai Piredda – podestus fai calincuna cosa in prus, calincuna cosa si podiat bessiri mellus; mancai, est craru, ndi podestus incasciai calincunu gol in mancu de is chi nd'eus dèpiu boddiri, ma a sa fini, po sa bidea de càlciu chi tèngiu in conca, e po is calidadis de is giogadoris chi faint parti de sa rosa cosa nosta, eus circau de ndi pesai su numeru prus artu, su numeru prus mannu de gol. Ca de su restu, ddu scieis beni ca in su mundu de sa bòcia bìncit sa scuadra chi arrannescit a fai unu gol in prus de is chi faint is aversàrius etotu, cumenti si narat fatu fatu, de su restu. Is partidas togas, chi eus giogau e bintu, funt medas, e no ddu sciu chi nci ndi siat stètia una prus toga de is atras, o cun s'importu prus mannu po s'artziada in Primu Categoria. Cussu chi potzu narai est ca, fortzis, me is partidas de sa torrada seus stètius bonus a ndi cassai calincunu puntixeddu in prus, de su chi estus fatu in sa prima parti de sa stagioni, po su chi pertocat is partidas chi eus giogau aforas de domu. Custu, de su restu, fiat s'arrori prus mannu chi tenestus de aderetzai, fadendi su contu ca in sa stagioni de s'annu ainnantis puru estus tentu medas strobbus me is partidas chi giogàstus in domu allena. Is arroris nd'arribbant, difatis, candu depeus giogai in campus chi no funt in erba de pràstica, cumenti seus costumaus a fai in domu nosta, siat po is partidas e siat, est craru, po is allenamentus. Cust'annu, invècias, pròpriu me is partidas aforas de domu esu fatu a biri a totu su carateri chi tenestus; totus ant potziu biri ca festus benendu a essi sèmpiri prus fortis. Pròpriu po custu potzu narai ca is puntus chi si seus postus in buciaca, me is partidas chi eus giogau a Seddini o a Su Lungoni, po nd'arremomani feti duas, ballint cantu s'oru, po ddu narai diaici. E me is ùrtimus duus mesis, cumenti nd'arribbant is bìncidas de is partidas, eus incumentzau puru, mi parit craru, a castiai sa lista, a castiai, po ddu narai mellus, cumenti festus postus in sa lista». 
Po su benidori, is de su Malaspina iant a bolli sighiri a fai ispantus, cumenti si narat; est a nai ca iant a bolli curri a forti puru me in su campionau de sa Primu Categoria. E Piredda, apitzus de sa chistioni, m'at contau ca «seus giai incumintzendi a trabballai po cuncodrai sa rosa po su benidori, ma po primu cosa nc'at a essi de cumprendi innoi podeus mellorai; scieus puru ca su campionau de sa Primu Categoria est meda, ma meda prus dificili de cussu de sa Segunda, e duncas seus circhendi de si cuncodrai giai de immoi, po no si fai agatai cun is manus in manu, cumenti si narat, candu at a arribbai su momentu de circai, de scerai is giogadoris chi podint andai beni cun sa bidea de giogu, cun sa bidea de càlciu chi tèngiu in conca, e cun is ambitzionis chi tenint in su coru is dirigentis chi faint parti de s'assòtziu, partendi, duncas, de su presidenti cosa nosta. Su chi bollu fai immoi, peròu, est cussu de mi pigai duas cidas de pàsiu, innoi no bollu intendi mancu mesu fueddu acapiau a su mundu de sa bòcia (si nd'arriit a solu a solu, ndr), fadendi su contu ca mi intendu unu pagheddeddu stracu (e sighit a arriri ndr). Seu seguru, de su restu, ca eus a tenni totu su tempus, e is ocasionis no ant a ammancai de seguru, po s'atobiai cun is dirigentis po cumprendi chi ddoi funt totus is cartas bonas po sighiri cun custu acàpiu. Po su chi mi pertocat, est craru, iat a essi unu pecau mannu su de lassai su Malaspina, apustis de totu su trabballu chi apu fatu, chi apu dèpiu fai po arribbai a custu puntu de sa storia. Tocat a fai su contu, duncas, ca po calincuna cosa cumenti a otu annus apu sighiu is piciocus de sa pipiniera, e feti me is ùrtimus duus-tres annus ndi seu artziau, ddi naru diaici, a allenai, a sighiri sa Primu Scuadra. A fai is contus nci pongu pagu meda, de su restu: est de su duamilla e trexi chi seu trabballendi cun custa scuadra, funt undixi annus de sighiu chi seu acapiau a custu assòtziu, a custus caboris, e duncas, est craru ca mi iat a praxi a podi bivi un aventura, impari a is piciocus cosa mia etotu, in su campionau de sa Primu Categoria, ma eus a biri cumenti ant a andai is cosas. Po immoi potzu feti serrai custa ciaciarrada torrendi gràtzias, ancora, a is giogadoris de su Malaspina po sa seriedadi chi nc'ant postu in su trabballu chi ant fatu cust'annu; no mi ndi potzu scaresci, peròu, de totus is dirigentis e de totus is personas chi ant donau una manu de agiudu a sighiri is fainas de un assòtziu; in prus bollu torrai gràtzias a totu sa genti de sa bidda, puru, poita s'ant fatu sèmpiri intendi totu s'amori, sa stima chi tèniant po nosu. E a sa fini, no mi ndi potzu scaresci de sa bon'anima de babbu e de sa bon'anima de mamma mia, chi si ndi funt bobaus in cielu pròpriu in custus ùrtimus annus. Duncas, s'ùrtima dedica, est po issus». 


Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna - IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018, art. 22
 

In questo articolo
Squadre:
Campionato:
Argomenti:
Stagione:
2023/2024
Tags:
novas