Is giogus de sa Promotzioni si imbudhidant: is de su Crabonaxa pigant su bobidu, su Barìsardo sighit a curri a forti

Incumentzu a scriri custas rigas, e duncas custus fueddus, su martis de sa cida de importu prus mannu po is festas de su Carrasciali: a nai sa beridadi, po su chi mi pertocat, a su mancu, su tempus po is tzipulas, po is parafritus, po is papadas, is buffadas e is sfiladas de is maschereddas at a spaciai tra doxi oras; de su mesunoti, difatis, nd'at a brintai sa càresima, chi funt is coranta diis, est craru, innoi circaus de si cuncodrai, ddi nau diaici po oi, po sa Pasca Manna, ma seu seguru che, de custu, fadendi su contu de cantu mi seu acostau a sa chistioni, mescamente me is ùrtimus annus, nc'apa a torrai, mellus, me is cidas chi ant a benni. Poita a nai sa beridadi, seus ancora in Carrasciali, e mi parit giustu: cumenti si fia narendi ainnantis, de festas nd'apu biu pagus, po no nai nudda: mi praxit a pentzai ca su Carrasciali siat sa festa pruschetotu de is pipius e de is pipias e de is piciocheddus (e de is piciocheddas) prus piticheddus, e in bidda mia puru (chi est Bidd'è Sorris, in su Campidanu de mesu), cumenti est sucèdiu e est sighendi a sucèdiri me is atras biddas puru, partendi de Tèmpiu fintzas a arribbai a is de Santu 'Engiu, no est mancau de seguru su spàssiu e su sprèviu. E a mei mi prandit, giai giai, feti puru su de biri is atrus chi si spassiant, ca seu prexau diaici, mancai chentza mi cuncodrai cun is bistiris e is maschereddas e totu su chi serbit po si trassai. Apa a fai, peròu, si ddu promitu, cumenti chi oi fessit s'ùrtima dì de festa, ainnantis de su perìodu prus grai e tostau de totu s'annu: m'apa regalai su permissu (si dda imboddiu diaici, po immoi, e me is cidas chi ant a benni gei apa a tenni s'ocasioni de torrai a pigai sa chistioni, custu est pagu ma seguru) de mi papai calincunu drucixeddu (s'ùrtima fita de truta), s'ùrtima tassixedda de caffè, is ùrtimus biscotus cun sa mendua, e de mi fai una bella passillada a travessu, cun sa conca lèbia lèbia, fadendi su contu, puru e pruschetotu, ca in dì de oi nci funt calincuna cosa cumenti a binti-binti duus gradus; e no parit berus de totu custa basca e de totu custu sobi bellu ca, giai giai, «parit de essi a su Carrasciali de Rio de Janeiro», apu nau, brullendi, a unu tziu chi apu apubau in una pratzitedda, in bidda cosa mia etotu, custu sabudu passau, candu deu fia ligendi unu lìbbru, a "maigas crutzas" (in su mesi de Friàrgiu). De su chi apu potziu biri me in su giassu chi sigu po is previsionis de su tempus, nc'ant a essi atras duas-tres diis bellas (est a nai de sobi bellu e callenti), ma de custu fini de cida etotu (domìnigu de su restu at a essi su primu de sa caresima, po torrai a sa chistioni chi apu pigau ainnantis) at a torrai unu pagheddeddu de tempus mau: mancai no at a niai (s'annu passau iat niau in su mesi de Martzu, chi si ndi arregodais) ma a cantu parit at a ghetai torra unu pagheddu de acua e is temperaduras nd'ant a cabai de unu bellu pagheddu, ma no si podeus de seguru lamentai de cumenti si funt andendi is cosas: disastrus, po bona sorti cosa nosta, no nd'at fatu, e pròpriu oi (chi teneus su bintunu) est incumentzada s'ùrtima parti, est a nai, mellus, s'ùrtimu arrogheddu de s'ierru e apustis (no arrannèsciu mancu a nci crei...) at a arribbai torra su beranu.
E duncas, po oi apa circai de essi allirgu cumenti una Pasca (cumenti si narat, a su mancu in bidda mia), mancai sa Pasca siat totu de pesai ancora. Cumenti scieis beni, me is artìculus chi ndi pesu in su sardu campidanesu, circu (poita est una cosa chi mi praxit de amachiai, ca giai giai no nci da fatzu a abarrai chentza) de nci ponni unu pagheddu de cussus chi apu incumentzau a tzerriai, cun su tempus, "contus e contixeddus": est a nai chi, me is novas de su Diàriu Sportivu, eis agatai no feti is resultaus de is partidas e is istorias de importu prus mannu chi nd'arribbant de is campus, ma circu puru de chistionai de totus is atras fainas chi sucèdint in su mundu: ddu eus fatu, me is cidas passadas, cun su terremotu in Siria e in Turchia e ddu eus fatu, puru, cun sa guerra chi si funt fadendi is de sa Russia contras a is de s'Ucraina; a nai sa beridadi, is de s'Ucraina funt cumbatendi, puru, de parti de is de s'Europa e de s'America: funt domandendi (e arricendi) armas, fusilis, aereus e totu cantu po circai de si scabulli de is nemigus, e diaici funt andendi ainnantis de giai de un annu (no parit berus, mi tocat a ddu nai, de cumenti si ndi bobat su tempus, chi a bortas parit chi currat diaici drabessi, cumenti chi fessit unu lèpori) in sinteris chi is sordaus nci perdint sa vida e, pruschetotu, in s'interis chi is ominis, is feminas, is pipius e is bècius sighint a nci perdi is domus e totu su chi ant postu in pari e allogau in una vida intera. Ma a nosu custu no si pertocat, o, a su mancu, seus bravus meda a pentzai a is fainas cosa nostas, cumenti chi su resu de su mundu no nci siat. E sigumenti mi ndi depu arregodai chi scriu po unu giassu chi sighit is giogus de su mundu de sa bòcia de is diletantis sardus, depu abarrai atentu a no ndi bessiri tropu de s'arrastu. E duncas no iat a bolli chi calincunu tenessit cosa de nai, e duncas no si bollu fai perdi su tempus chi mancai no teneis: custu bollit nai chi po oi puru, acabbau cun is sciollòrius, si nci podeus fuiai, a fundu 'e suus (cumenti si narat in bidda mia, e chi si depu nai sa beridadi est una cosa chi mi praxit meda meda po cumenti sonat), me is chistionis acapiadas a su càlciu, e fiat ora puru, s'at a megai calincunu de bosatrus (ma si arregodu puru, immoi chi nci seu, ca chi boleis ligi feti artìculus chi arraxionant apitzus de sa bòcia, si ndi podeis prandi cun totus cussus chi ndi pesaus, dònnia dònnia dì, chentza ndi sartai nemmancu una, ma in italianu).

E duncas, cumenti scieis beni, domìnigu passau is campionaus de sa Promotzioni, de sa Primu Categoria e de sa Segunda Categoria funt abarraus frimus, torra, apustis de is festas po su Nadali: domìnigu sboidu de giogus, ddi estus a podi nai diaici, ma prenu fintzas a cucuru de festas po su Carrasciali, cumenti festus narendi ainnantis. Ma a nai sa beridadi, a castiai beni is cosas, una bella pariga de partidas (mancai fessint pagus) gei ddas ant pesadas a su pròpriu: in campu funt cabadas, torra, totus cussas scuadras chi su bintunu de su mesi de Gennàrgiu (est a nai unu mesi fait giustu giustu) no iant pòtziu giogai po crupa de su tempus mau. E duncas, de cosas de si torrai a contai, mi parit, nci ndi funt medas: parteus pròpriu de su chi est sucèdiu in sa Lista B, cun is de s'Arborea, chi s'agatant a su segundu postu de sa lista, a is pabas, pròpriu, de is primus de sa classi de su Barisardo, sa scuadra, est craru, de Barì: duncas is de s'Arborea sàbudu passau ant torrau sa visita a is de su Tonara, chi s'agatant a s'ùrtimu postu de sa lista, cun feti cuatru puntixeddus; tra is duas scuadras, nc'est una forada, cumenti si narat, de prus de trinta puntus (trintaduus, po essi prus pretzisus), ma su giogu de sa bòcia est togu e bellu e spàssiosu pròpriu po custu, poita no podis mai sciri cumenti ant a acabbai is cosas e, de seguru, su de tenni sa scuadra prus forti (o cussa chi est prus in artu me is postus de sa lista) no bollit nai ca, po custu, tui depast binci totus is partidas, gratis, est a nai chentza trumentus e chentza nemmancu unu stìdhiu de sudori; e de su restu, dda connosceis beni sa storia de sa lota tra Davide e Golia (e si promitu chi, apitzus de custu contixeddu, ddu tzerriu diaici, nc'apa a torrai, puru, me is cidas chi ant a benni, sèmpiri chi Deus bollit).
Duncas, torrendi a sa partida tra is de s'Arborea e is meris de domu de su Tonara, bastat feti a nai ca is allenus fiant bìncendi po tres a unu, a su mancu fintzas a sa metadi de su segundu tempus, ma me is ùrtimus minudus de giogu nd'ant depiu boddiri is duus gol fatus de Marroquin (su gol chi est bàlliu po su tres a tres nd'est arribbau a su de norantacuatru minudus, est a nai in cussu chi, furriendiddu de s'italianu, tzerriaus "minudus de recuperu"). Po is de s'Arborea duncas is cosas no funt andendi diaici beni cumenti, mancai, podiant isperai, fadendi su contu, pruschetotu, chi in sa primu parti de sa stagioni is ominis sighius de Nunzio Falco funt stètius bonus a ndi pesai una cursa toga meda, cun una bella biga manna de partidas bintas s'una avatu de s'atra. Immoi, invecias, s'agatant a su segundu postu de sa lista (cumenti s'apu giai arremonau immubagora, de su restu) e, cosa de importu ancora prus mannu, si depint scabulli de s'atacu de is de s'Idolo, sa scuadra de Arthana, chi tenit, allogaus in buciaca, calincuna cosa cumenti a trintacuatru puntus, duus in mancu de is chi tenint is de s'Arborea. Atzeni e is cumpàngius cosa sua ndi funt cabaus in campu, a nai sa beridadi, po circai de binci sa partida e duncas, po circai de si acostai torra a is de su Barì, chi tenint corantatres puntus, est a nai seti in prus de is de s'Arborea; candu mancant feti otu partidas a sa fini de is giogus (est a nai, mellus, duus mesis tundus tundus, fadendi su contu chi de immoi fintzas a s'acabbu s'at a giogai dònnia dònnia cida, chi at a praxi a su cielu, cun s'ùnicu domìnigu de pàsiu chi at a essi su de Pasca Manna) parit craru chi po is de s'Arborea at a benni a essi una cosa cumplicada meda a torrai a ndi cassai is aversàrius, ma po su chi apu scritu pròpriu ainnantis, bai e circa (ballit po su mundu de su càlciu e po sa vida de is cristianus puru) cumenti ant a andai is cosas, e feti su tempus s'at a podi donai totus is resupustas chi circaus in dì de oi. E duncas, si ddu podeis immaginai a solus cumenti funt andadas is cosas in domu de is de s'Arborea: sa nova fiat, badda badda, in s'aria giai de una bella pariga de diis (est a nai, mellus, de domìnigu passau) e in custas ùrtimas oras nd'est arribbada puru sa cunfirma: Nunzio Falco no est prus s'allenadori de is grogus-asullus. De su restu, chi seis praticus de is fainas de su mundu de sa bòcia, scieis beni cumenti andant is cosas: candu is resultaus no arribbant su primu chi pagat su contu po totus is atrus est s'allenadori; de su restu, cumenti si narat fatu fatu candu ndi bessint novas diaici, benit mellus (est a nai chi est prus facili) a nci bogai s'allenadori, poita a torrai a cambiai totu sa rosa e duncas totu sa scuadra no est possibbili, mescamente candu sa fentana de su mercau de s'ierru est bella che serrada (de calincuna cosa cumenti a duus mesis). In s'interis chi seu scriendi custas rigas e custus fueddus, ancora no scieus chini at a essi a pigai su postu de Falco in sa panchina de s'Arborea; is de s'assòtziu, duncas, ant dèpiu pigai custa decisioni, mancai su disprexei chi nd'ant tentu, e mancai no si ddu aspetessit nesciunu. "Sa sociedadi – est cussu su chi si podit ligit in sa nota bogada aforas de s'assòtziu pròpriu in custas ùrtimas oras — nc'at bogau Nunzio Falco de sa panchina de s'Arborea. Est stètia una decisioni chi s'at prenu, fintzas a cucuru, su coru de disprexei e de daboris, ma seus circhendi de donai una bella scidada a sa scuadra e a totus is giogadoris. No podeus fai atru, duncas, chi augurai a Nunzio Falco totu su mellus po su benidori cosa sua e ddi torraus gràtzias po su trabballu chi at fatu cun is piciocus cosa nosta, unu trabballu de importu mannu chi at portau a innantis cun gana bella e coru e passièntzia».
A fai mellus is contus, cumenti fia circhendi de fai ainnantis, is de s'Arborea, cun Nunzio Falco in panchina, fiant arrannèscius a binci totus is prima seti partidas de sa stagioni noba, ma apustis de sa partida pèrdia contras a is de su Barìsardo (sa partida de importu prus manna de totu sa stagioni, a nai sa beridadi) calincuna cosa, in sa conca de is giogadoris, mescamente, si depit essi arrogada. «A nai sa beridadi — custu, a su mancu, est su chi m'iat contau Marco Atzeni, unu de is giogadoris prus fortis, e de esperièntzia, chi ddoi funt in sa rosa de s'Arborea, e chi apu intendiu po una bella ciaciarrada pròpriu me is cidas passadas — eus sèmpiri giogau beni, ma fortzis sa partida pèrdia contras a is de su Barisardo nd'at sciusciau sa seguresa, sa fidùcia chi tenestus apitzus de nosu etotu. Seus andaus a giogai contras de issus pentzendi ca, mancai, su de ndi torrai a domu cun unu puntixeddu in busciaca si iat a essi potziu andai beni: in su primus tempus estus giogau beni meda, pesendindi una biga manna de ocasionis po ndi cassai su gol, prus de cussas chi nd'iant pesau issus. Is aversàrius cosa nosta ant aciapau su gol cun unu tiru de is undixi metrus, e apustis ant cassau puru su segundu gol cun una giogada unu pagheddu trobeddada, ddi nau diaici, est a nai ca ant tentu unu bellu pagu de sorti bona, de fortuna. Duncas, a contus fatus, funt arrannèscius a serrai sa chistioni, sa partida, in cincu minudus tundus tundus; po nosu is cosas si funt fatas tostadas, fadendi su contu, mescamente, ca issus in difesa funt fortis, meda ma meda, e custu bollit nai chi no benit a essi una cosa facili a cassai su gol. Ma comentecasiat, seus bessius de su campu a conca arta, cumenti si narat, si dda seus gherrada, e passientzia chi eus pèrdiu». Immoi, pròpriu cras, chi est su bintiduus, de mercuis, is de s'Arborea ant a cabai torra in campu po giogai sa partida chi at a balli po sa semifinali de sa Copa Italia, contras a is carlofortinus de sa Verde Isola. «No est facili, ma pròpriu po nudda, cumprendi ita est andendusì a trotu — iat sighiu a mi contai Atzeni —; fortzis no teneus bona sorti, de su restu eus sèmpiri giogau beni, ma a su primu tiru chi is atrus si faint ndi buscaus su gol. A su contu nci depeus aciungi puru totu una biga de tirus de is undixi metrus chi ant donau, e sighint a donai, a is aversàrius cosa nosta (cumenti est sucèdiu, de su restu, in s'ùrtima partida etotu, contras a is meris de domu de su Tonara ndr). Medas de is gol chi nd'eus ingotu, a nai sa beridadi, ndi funt arribbaus po crupa nosta, po crupa de is tontidadis chi mancai eus fatu e chi, mancai, cun unu pagheddeddu de atentzioni in prus, fortzis no iant a essi arribbaus. No sciu, diaderus, ita si siat sucèdiu: fortzis seus fadiaus, fortzis is cambas cosa nosta no girant prus beni, e a forti, cumenti sucèdiat me in sa primu parti de sa stagioni. De seguru est stètiu unu pecau a nc'essi fuiau totu cussa bella biga de puntus chi tenestus in prus de is de su Barisardo».
Custu, duncas, po su chi pertocat sa Lista B de su campionau de sa Promotzioni. Immoi chi nci seus, deu creu chi si potzat puru andai a castiai, impari, cumenti funt andendi is cosas in sa Lista A, chi, a su mancu po su chi pertocat sa cursa a su primu postu, est donendu giai is primus arrespustas. Is de su Villasimius, chi est sa scuadra de Crabonaxa, s'agatant cun calincuna cosa cumenti a corantacincu puntus in buciaca, chi ndi funt arribbaus gràtzias a catodixi partidas bintas e tres partidas chi si funt serradas in paridadi; is piciocus sighius de Antonio Prastaro, duncas, funt sighendi a giogai beni meda, cun una biga de gol fatus: podeus pentzai ca in s'ùrtima bessida, contras a is de su Gonnosfanadiga (sa scuadra de Gonnos, est craru), ant bintu cun su resultau de seti a zeru; in sa partida de sa cida ainanntis, sa de su cincu de su mesi de Friàrgiu, po essi prus crarus, fiant arrannèscius a binci in domu de is de s'Andromeda (sa scuadra de Seurgus Donigala) cun su resultau de ses a zeru; a fai is contus duncas nci poneus pagu meda: in feti centu e otanta minudus de giogu, Iesu e is cumpàngius cosa sua funt stètius bonus a ndi pesai calincuna cumenti a trexi gol. Andrea Renzo Iesu, de su restu, est su giogadori chi at fatu prus gol de totus is atrus, a su mancu fintzas a oi, cun sexi gol; cun cincu gol in mancu, agataus Matteu Cardia, chi giogat impari a is de su Ceraxius, e Mariu Piras, issu puru cun undixi gol fatus, chi giogat impari a s'assòtziu pesau de s'Universidadi de Casteddu, e chi nosu connosceus, mellus, cumenti a su Cus. Torrendi a is de su Villasimius de Crabonaxa, is grogus-asullus funt bincendi is partidas cosa insoru de otu bessidas; difatis iant serrau sa lista de partidas de s'andada cun sa bìncida, de importu mannu meda, in domu de is de su Gùspini, e apustis, in s'ùrtima batalla de su duamilla e binti-duus, iant fatu ses gol a is asseminesus de s'Asseminese; sa primu partida de s'annu nou (e duncas, s'ùrtima de sa lista de s'andada) dda ant giogada in domu de is carlofortinus de sa Verde Isola, e fiant arrannèscius a binci cun su resultau de duus a zeru. Sa pròpriu cosa fiat sucèdia in sa primu bessida de sa lista de sa torrada, in domu de is de s'AC. Cortoghiana: partida binta cun su resultau, torra, de duus a zeru, e atrus tres puntus allogaus a su callenti. Contras a is de su Selargius (sa scuadra de Ceriaxius,cumenti si narat in sardu) is piciocus de Prastaro iant bintu po tres a zero; sa bìncida prus pitichedda, ddi naraus diaici, po su chi pertocat su resultau, a su mancu, po su chi pertocat is ùrtimus duus mesis, est stètia cussa cassada in domu de is de su Villamassargia (Biddamatraxia, mellus, cumenti si narat in sardu), cun su resultau de unu a zeru. Is de su Crabonaxa immoi tenint calincuna cosa cumenti a doxi puntus in prus de is chi tenint is de su Castiadas, chi s'agatant a su segundu postu e funt stètius bonus a ndi cassai unu bellu puntixeddu in sa partida contras a is primus de sa classi, chi si fiat serrada cun su resultau de zeru a zeru. De cussu domìnigu, duncas, no funt abarraus prus a buca asciuta po su chi pertocat is gol fatus; antzis, a nai sa beridadi, in totus custas dexiotu bessidas is de su Crabonaxa fiant abarraus feti un'antra borta chentza fai nemmancu unu gol, e fiat sucèdiu, po essi prus pretzisus, su binti-tres de su mesi de Ladàmini, candu iant pèrdiu, in domu cosa insoru etotu, sa partida contras a is de s'Andromeda, chi est stètia, fintzas a immoi, s'ùnica. Castiendi cumenti funt andendi is cosas, duncas, e fadendi su contu de totu su chi eus nau e apitzus de is numerus chi is grogus-asullus funt stètius bonus a ndi pesai, parit una cosa dificili meda, una cosa aforas de conca (cumenti si narat) chi potzant perdi su primu postu, cun is de su Gùspini, chi po medas cidas funt stètius bonus a abarrai apicigaus a is carronis de is de su Crabonaxa, chi in dì de oi s'agatant cun trintunu puntus in buciaca, chi ballint, feti, po su de tres postus in sa lista, impari a is de s'Atleticu de Casteddu. A is piciocus de Prastaro, duncas, immoi no abarrat atru de fai chi si scroxai (ddi nau diaici, isperu chi no si dispraxiat tropu) is ùrtimas otu partidas; chi is cosas ant a sighiri a andai diaici (est a nai: diaici beni) is de su Crabonaxa nd'iant a podi pesai sa festa po su sàrtidu in Ecellenza giai a sa fini de su mesi de Martzu e iant a podi essi is primus in totu su mundu de sa Promotzioni a serrai is giogus po su primu postu. Meda prus spàssiosa, a su mancu diaici si parit de podi nai, est sa cursa, est a nai, mellus, sa batalla po ndi cassai sa sarvesa e po giogai po un antru annu ancora in su campionau de sa Promotzioni: is grogus-nieddus de s'Andromeda s'agatant in dì de oi a s'ùrtimu postu de sa lista, cun feti doxi puntus, chi ndi funt arribbaus gràtzias a is cuatru partidas bintas in custas dexiotu bessidas (e a su contu nci poneus sa bincida de importu prus mannu, cassada pròpriu contras a is de su Crabonaxa, chi eus arremonau pròpriu ainnanntis). Is de su Cortoghiana e is de s'Asseminese de Assèmini staint unu pagheddu mellus, fadendi su contu chi tenint calincuna cosa cumenti a sexi puntus allogaus in buciaca; cun dexiaseti puntus, feti unu in prus, chi est giai nudda, si cumprendit, agataus is casteddaius de La Palma; cun dexianoi, is de su Biddamatzràxia; duncas is scuadras chi funt currendi po ndi cassai unu postu po sa partida finali po no ndi cabai in Primu Categoria (a sa moda de is ingresus, dda tzerriaus "partida de is play-off") funt cincu e sa chistioni s'at a decidi feti me is ùrtimus minudus de giogu de sa stagioni, po su prexu mannu e s'afroddiu de totus is tifosus, chi ant abarrai, apicaus a unu filu (cumenti si narat) pròpriu cumenti a is giogadoris e a is allenadoris.
S'ammancat de andai castiai feti su chi est sucèdendi in sa Lista C, chi mi parit de podi nai chi est cussu prus spàssiosu de totus is tres chi pertocant su mundu de sa Promotzioni. Duncas, pròpriu custu fini de cida passau (de sàbudu, a ddu nai mellus), si funt giogadas tres partidas de importu mannu meda: duas po sa cursa concas a s'Ecellenza e sa de tres po sa batalla po abarrai in su campionau de sa Promotzioni e duncas po no ndi cabai in Primu Categoria. Parteus de is primus de sa lista, chi funt sèmpiri is de su Tèmpiu, sighius de Giuseppe Cantara: is caboniscus (diaici ddus tzerriant e ddus tzerriaus nosu puru, poita tenint pròpriu cuss'animabi in su sìmbolu de sa scuadra) ant bintu sa partida, in domu, aranti a is tifosus cosa insoru (e is de su Tèmpiu funt una de is scuadras prus sighidas de sa genti, tra cussas chi nci funt in totu sa Sardìnnia, e ddu podeis cumprendi a solus cantu est de importu su tifu po sa conca e pruschetotu po is cambas, puru, de is giogadoris), contras a is de su Bonorva, ma nc'est de nai, acoitu, chi si dda funt depia sudai po beni, chi est berus chi is allenus biancus-arrubius ant apoderau e aguantau beni, fintzas a is ùrtimus segundus de giogu. Is piciocus sighius de Mura ant bendiu sa peddi cosa insoru a unu prètziu artu meda (cumenti si narat) e in su primu tempus si dda funt giogada cun gana bona e afroddiu. E pròpriu candu sa partida pariat chi depessit abarrai cun su resultau de zeru a zeru, is meris de domu arrannescint a sfundai (ddi nau diaici) sa porta de is aversarius gràtzias a su corpu de conca de Luca Tedde, chi si fait agatai prontu e atentu, apustis de su tiru, de sa bandieredda, scutu de Arca. Si podeis imaginai beni totu su prexu chi nd'ant tentu is tifosus de su Tèmpiu, una biga manna de genti (me is partidas a su "Nino Manconi" arribbant a nc'essi puru cuatrucentus o cincucentus personas, chi po una partida de su campionau de sa Promotzioni no funt pagus de seguru). Apustis de essi agatau su gol de s'unu a zeru, duncas, candu mancànt feti una pariga de minudus a s'acabbu de sa partida, is de su Tèmpiu ant sighiu a atacai: Arca, cun unu tiru de frimu, ci scudit sa bòcia pròpriu contras a sa linna de sa traversa de sa porta de is allenus; su segundu gol ddu pesat Luca Sabino, torra de conca, cumenti a Todde una pariga de minudus ainnantis, gràtzias mescamente a su passàgiu, chi nd'est arribbau de sa zona a dereta de su campu, scutu de Latte. Duncas, po Giuseppe Cantara e is piciocus cosa sua is cosas funt andendi beni meda: cussa contras a su Bonorva est stètia sa de cincu partidas bintas de sighiu po su chi pertocat sa lista de partidas de sa torrada, chi benint a essi ses chi fadeus su contu de cussas cassadas in custa prima parti de su duamilla e bintitres. Is de su Tèmpiu tenint, duncas, corantacuatru puntus allogaus in buciaca, chi funt seti in prus de is chi tenint is de su Bonorva, chi s'agatant a su de tres postus e immoi po is biancus-arrubius at a essi meda ma meda dificili torrai a curri po su primu postu. A su segundu postu, invecias, cun corantatres puntus (est a nai unu in mancu de is primus de sa classi), ddoi funt is de s'Usinese (chi est, est craru puru, sa scuadra de Usini), sighius de Gianmario Rassu, unu de is allenadoris prus bravus chi ddoi teneus in dì de oi in Sardìnnia e chi, candu fiat piciocheddu piticu (chistionaus prus o mancu de candu teniat dexiotu annus) dda iat acabbada a giogai impari a is de su Milan, sa scuadra de campionis mannus chi currit in sa Sèrie A. Is arrubius-brau, duncas, funt arrannèscius a binci un'antra partida in domu cosa insoru (noi partidas bintas apitzus de noi bessidas), a su "Pepinu Sau" (diaci si tzerriat su campu innoi giogant), in sa batalla contras a is de sa Macomerese de Macumere, sighius de Scotto. Chi su campionau e duncas is giogus po su primu postu de sa lista funt ancora obertus est totu po mèritu de is de s'Usinese, chi funt currendi a forti, giai cantu su chi funt fadendi is de su Tèmpiu: is piciocus sighius de Rassu, duncas, a fai su contu nci poneus pagu meda, ant bintu, cun cussa chi ant giogau sabudu passau, sa de seti partidas de sighiu. Sa partida chi nd'ant sforrau is meris de domu est stètia toga meda, nc'est de ddu nai, mescamente po su chi pertocat su primu tempus: a su de trintosu minudus, Saba sfundat in sa fàscia a sa dereta de su campu, scudit sa bòcia in mesu a s'area innoi D'Andrea provat a dda cassai cun unu tiru in acrobbàtzia, cumenti si narat in italianu (po cussa chi iat a depi sonai cumenti a "rovesciata", e duncas, at a benni a essi unu tiru furriau???), ma sa bòcia arribbat me is peis de Ricardu Oggiano chi, a unu metru de sa porta difendia de su portieri aversàriu Matteu Trini, no podit diaderus sbàlliai e ponit sa firma cosa sua apitzus de su gol de s'unu a zeru, po su prexu mannu e sa festa manna de totus is tifosus. A su de corantacuatru minudus (est a nai unu minudu ainnantis de s'acabbada de su primu tempus), nci pentzat Domenicu Saba a cassai su segundu gol de sa partida, cun unu tiru chi andat a atumbai apitzus de unu giogadori de sa Macomerese e apustis acabbat in fundu a sa porta; po Saba duncas nd'arribbat su de sexi gol in totu custu campionau, cun s'atacanti de s'Usinese chi abarrat, a su mancu fintzas a oi, su giogadori chi nd'at pesau su nuemeru prus artus de gol (ndi tenit unu in prus de is chi nd'at pesau Victor Igene, chi est unu piciocheddu forti meda chi giogat impari a is de su Sènnaru, e chi sigheus a fai is contus, ndi tenit tres in prus de is chi nd'at pesau Flaviu Patrick Caetano Ferreira), unu prexu mannu, in prus de is chi tenit giai, po s'allenadori de sa scuadra, Gianmariu Rassu. In su segundu tempus, duncas, is de sa Macomerese circant de torrai a oberri sa chistioni, ma sa difesa de is meris de domu aguantat beni, chentza tropus strobbus a nai sa beridadi; chi is de su Tèmpiu no fessint arrannèscius a agatai cussus duus gol me is minudus finalis de sa partida, is de s'Usinese nd'iant potziu cassai su primu postu, ma si cumprendit chi sa cursa at a sighiri fintzas a su bintitres de su mesi de Abrili, candu ddoi at a essi, pròpriu s'ùrtima giorronada de is campionaus. Sa de tres partidas chi si funt giogadas sàbudu, duncas, est cussa chi at biu, is unus contras a is atrus, is meris de domu de su Uddusò contras a is allenus de su Logusantu, chi me is ùrtimas cidas ant decìdiu de donai is crais de sa scuadra a Giorgio Bagatti, chi nd'at pigau su postu de Pasquale Malu, e custu po circai (cumenti sucedit fatu fatu, e nd'eus giai chiationau ainnantis, in custu artìculu etotu, candu eus arremonau sa storia, antzis, mellus, s'acabbu de sa storia tra Nunzio Falco e is de s'Arborea) de donai una bella scidada a sa scuadra e duncas a totus is giogadoris. A sa fini de is noranta minudus, is de su Logusantu funt arrannèscius a ndi cassai tres puntus chi ballint cumenti a s'oru po sa cursa concas a sa sarvesa, e ant a circai de fai de totu po si sarvai chentza depi abertai (e giogai) sa partida finali. Sa partida, chi s'est giogada a su campu "Borucca", chi est sa domu de is de su Uddusò, s'alluit feti in su segundu tempus, cun is primus corantacincu minudus chi si funt serraus cun is duas scuadras acapiadas a su resultau de paridadi; duncas, a su de dexi minudus Thiago Moio Pace, chi est unu giogadori chi nd'arribbat de su Brasili, innoi at giogau impari cun is professioneris, e chi in sa primu parti de custa stagioni (est a nai, est craru, sa de su duamilla e bintiduus – duamilla e bintritres) fiat impari a is de sa Kosmoto de Muristeni, in su campionau de s'Ecellenza, ndi cassat su gol chi ballit po su puntu de s'unu a zeru. Is meris de domu, peròu, arrannèscint a nd'artziai sa conca gràtzias a su gol pesau de Gianluca Deledda, una pariga de minudus ainnantis de nc'arribbai a sa mes'ora de giogu. Is de su Uddusò sighint a atacai, isperendi, mancai, de ndi cassai sa segunda partida binta de sighiu, apustis de cussa binta in domu de is de s'Ozierese de Otieri, e custu giai duas cidas fait; peròu, candu ammancànt feti una partiga de minudus po nci lompi a su de noranta minudus, is de su Logusantu ant cassau is tres puntus, gràtzias a su gol fatu de Edoardu Donati, chi agatat, tra is atras cosas, su de noi gol in custu campionau. Po is piciocus sighius de Giorgio Bagatti custa est sa segunda partida de sighiu innoi arrannescint a guadangiai puntus, cumenti fiat sucèdiu, cuindixi diis fait, cun su duus a duus, togu meda e de importu mannu, cassau in sa partida in domu, ddus arremonaus torra, de is de sa Macomerese. Immoi is de su Logusantu, s'agatant cun calincuna cosa cumenti a bintiduus puntus, cun cuatru puntus in prus de sa zona callenti de sa lista; sa bessida de custu fini de cida chi nd'at a arribbai tra pagu diis at a essi, in domu cosa insoru, a su "Luigi Lacu", contras a is arrubius de s'Oschirese, chi funt currendi, issus puru, po ndi cassai sa sarvesa. Si cumprendit duncas cumenti sa cursa concas a su primu postu in sa Lista C siat cussa prus spassiosa de totu sa Promotzioni e de custu nd'eus chistionau, puru, con Gianmario Rassu, s'allenadori de s'Usinese, apustis de s'acabbu de sa partida contras a is de sa Macomerese, chi s'apu giai contau 'mubagora (cumenti si narat in bidda mia). Ddu cumprendeis a solus puru, ca sa batalla po su primu postu at a podi benni a essi una chistioni tra feti duas scuadras, cun is de s'Usinese, duncas, chi ant a fai de totu po abarrai apicigaus a is de su Tèmpiu; antzis, dònnia domìnigu, chi ant a abarrai cun feti unu puntixeddu in mancu de is chi tenint is caboniscus, iant a podi cassai su primu postu de sa lista e si lassai a is pabas is piciocus de Giuseppe Cantara. «Custa est sa stagioni, su campionau prus tostau, togu, bellu e dificili de is ùrtimus dexi annus, e no megu a esagerai — s'at contau Gianmariu Rassu, chi poi at sighiu a nai — fadendi su contu chi scuadras cumenti a sa Macomerese, su Istintinu, su Bonorva e su Sènnaru teniànt totus is cartas giustas po arribbai a su primu postu de sa lista e binci is giogus. Immoi peròu sa situatzioni in sa lista est benendu a essi sèmpiri prus crara; tra is primus duas e totus is atras est oberrendusì una bella forada, ddi nau diaici. Nosu de su restu no podeus fai atru chi abertai chi is de su Tèmpiu bengiant a giogai in domu cosa nosta: in sa partida de s'andada — Rassu si ddu arregodat beni meda — nd'estus buscau una bella surra, cun su resultau de cincu a unu, ma nc'est de nai, puru, chi boleus essi sintzerus, chi no festus arrannèscius a si cuncodrai beni po cussa partida, est a nai chi no festus arrannèscius a trabballai cumenti mancai estus potziu fai, poita su mèrcuis ainanntis de sa partida cun is caboniscus nosu festus cabaus torra in campu po giogai sa partida de sa Copa Italia. Deu mi potzu feti augurai, potzu feti isperai de arribbai a sa partida contras de issus, chi s'at a giogai s'undixi de su mesi de martzu, in custas cunditzionis in sa lista, est a nai, a sa peus, cun feti unu puntixeddu in mancu; deu pentzu chi at a essi cussa sa partida chi at a decidi sa bìncida de su campionau. Sa diferèntzia, tra nosus e issus, a contus fatus, est fadendidda pròpriu sa partida de s'andada: is piciocus cosa mia ant cumprèndiu de essi fortis cantu is giogadoris de su Tèmpiu, e duncas si dda eus a giogai chentza timorias e chentza de bregùngias. Cussu chi seus pesendindi innoi in Usini est unu progetu chi est benendi a essi, dì po dì, sèmpiri prus togue de importu e deu creu chi siat giustu puru chi sa genti, ballit po is tifosus, po is giogadoris e po is chi trabballant in s'assòtziu puru, sigant a bisai de ndi cassai prexus mannus».

 

Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna - IMPRENTAS 2022-2023. LR 22/2018