Arragodus: Federicu Trogu si ponit me is pabas su Santadi e ndi cassat s'artziada in su campionau de sa Primu Categoria

Po custa cida si promitu ca apa a segai a crutzu cun totus is strollichiminis e is contixeddus chi seu costumau a nci stichiri aintru a is artìculus chi ndi pesu in sardu campidanesu (in su sardu chi si fueddato, duncas, innoi in Bidd'e Sorris, chi est sa biddixedda innoi m'agatu a bivi de calincuna cosa cumenti a corantatres annus): gei ddu scieis, de su restu, cumenti funtzionant is cosas (e ddu scieis beni chi eis lìgiu a su mancu unu de totus is artìculus chi nd'apu bogau aforas, fintzas a immoi, in su giàssu de su Diàriu Sportivu, e chi ndi bessint aforas dònnia, dònnia giòbia de s'annu, chentza de ndi sartai nemmancu unu): chi mi permitu de si scriri unu pagheddeddu de rigas apitzus de is contus e de is contixeddus chi tèngiu badda badda in conca (a dònnia ora) no ddu fatzu, custu est pagu ma seguru, po abarrai innoi a si ndi furai su tempus chi mancai no teneis nemmancu, ma ddu fatzu cun s'ispera bona (est sa beridadi!) de ndi cassai s'atentzioni, puru, de totus cussas personas chi no funt acapiadas a strintu cun is chistionis chi pertocant su mundu de sa bòcia de is diletantis sardus (chi est sa farra chi manigiaus, dònnia dì, ddi nau diaici, gioghendi a fai unu pagheddeddu su poeta, po sforrai totu is artìculus chi podeis lìgi in su giàssu cosa nosta) ma chi, mancai, tenint aggradessu de podi fai unu pagheddeddu de esercìtziu, de pratica (cumenti si iat a podi narai, puru) cun sa lingua cosa nosta, fadendi su contu (e is de sa Regioni chi ndi pesant de una bella pariga de annus su bandu IMPRENTAS, chi serbit, pròpriu, a donai una manu a totus is chi scriint in sardu) ca cussus ca sciint ligi in sardu no funt medas, cussus chi chistionant sa lingua cosa nosta bella e stimmada, in su fetianu, fortzis funt ancora prus pagus, e fortzis funt ancora prus pagus puru is chi dda scinti scriri. E duncas, chi boleus chi sa lingua cosa nosta no si morrat (est a nai, chi no boleus chi sa lingua sarda sparessat de is concas cosa nosta, e de is corus, puru) intzandus de calincuna parti eus a depi (torrai a) incumentzai a dda manigiai. E a mei fait prexei, e meda puru, si cumprendit, a podi donai una manu de agiudu, fadendi, mescamente, su chi mi praxit a fai in sa vida: est a nai, su de scriri. 
Chi nci pentzu (si segu sa chistioni a crutzu) seu deu chi apu pediu a su cielu (mi benit de ddu narai diaici, isperu chi si cumprendat su chi tèngiu in conca e isperu chi si potzat sonai beni, de su restu) de podi guadangiai cussus cuatru arriabeddus chi mi serbint po andai ainnantis e bivi in custu mundu, mancai, gràtzias a sa tialu de scritura, e su Cielu, a cantu parit (fiat su mesi de Cabudanni de su duamilla e undixi, chi pròpriu depu essi pretzisu), m'at ascurtau, fadendi su contu ca seu scriendi po is amigus de su Diàriu Sportivu de prus de dexi annus (a fai beni is contus, e a fai is contus nci poneus pagu diaderus), e in prus, est da calincuna cosa cumenti a cuatru annus chi seu scriendi, puru, in sardu, chi est sa lingua chi m'at imparau sa bon'anima de mamma mia, e custu candu fia piticheddeddu, impari a ajaja mia (de parti de babbu, ca is ajajus de parti de mamma apu acutu a ddus connosci feti po una parighedda de mesis) e a duus tzius (unu tziu e una tzia, a narai is cosas cumenti funt) de mamma mia, chi funt stètius a trassa de nonnus e de nonnas po mei. E mancu mali chi, pròpriu a s'incumintzu de custu artìculu etotu, si emu promìtiu ca no mi ia apa a essi stròllicau tropu, ma ddu bieis e ddu scieis bosatrus puru cumenti andant custas cosas: tui promitis una cosa ma apustis, mancai, fais totu a s'imbressi de cussu chi iast narau de bolli fai. Est una cosa ca in sa vida de is personas, mi parit de cumprendi, sucedit fatu fatu meda, e duncas est fortzis po custu ca is antigus cinesus (is prus sabius tra is antigus cinesus, chi si praxit de prus cumenti cratzat sa frasia) si megànt ca "chini sciit is cosas no perdit tempus a ddas narai, ma est pròpriu chini no sciit is cosas ca abarrat a totu dì boboca boboca", po manigiai unu fueddu chi apu sèmpiri intèndiu narai de mamma mia e chi m'est sèmpiri praxu po cumenti sonat (e seu de una pariga de cidas, de su restu, ca seu narendusì ca a mei, est su parri miu a su mancu, su sonu chi faint is fueddus in sardus mi praxit meda meda e deu pentzu ca su sardu no tèngiat nudda in mancu de is atras lìnguas). E duncas, si ddu arragodu torra (a bortas calincunu de bosatrus no siat giai murrungendi po totu custa cantidadi manna de stròllichiminis): chi boleis ligi feti (e torru a ddu arrapiti: feti) de bòcias, de resultaus de partidas, de gol e, in s'istadi, de totus is giogadoris e is allenadoris chi si ndi andant de una scuadra po andai a giogai in un'antra (in cussu chi tzerriaus "mercau de is giogadoris"), intzandus no depeis fai atru ca si ligi totus is artìculus chi ndi bessint, giai dònnia dì, in su giàssu cosa nosta (e cun custu, immoi chi nci seu, torru gràtzias, puru, a totus is collegas chi tèngiu, a totus is cumpàngius chi trabballant impari a mei); invècias, chi arribbais innoi a ligi is rigas pesadas in campidanesu, intzandus depeis fai su contu ca nci iant a podi essi arraxonamentus apitzus de atras legas puru (diaici mi pigat, a su mancu), fadendi su contu, mescamente, ca no sciu mai, ainnantis de mi ponni a ddu pesai, cali arrastu ant a pigai is chistionis. Po is artìculus chi ndi funt bessendi in custa istadi, peròu, seu circhendi, cumenti si fia narendi pròpriu ainnantis, de segai a crutzu cun is stròllichiminis (tocat a biri chi nc'arrannèsciu diaderus, ca tra su chi si narat e tra su chi a sa fini si fait nc'est su mari, cumenti narat su dìciu in italianu, de su restu) e de chistionai, po su chi fait (po su chi est possibbili) feti de partidas e, mescamente, de is scuadras chi nd'ant cassau su primu postu de sa lista in su campionau cosa insoru. E cumenti si eis a podi immaginai beni, is cosas de si torrai a contai no m'ammancant de seguru, fadendi su contu ca cun is amigus de su Diàriu Sportivu sigheus is campionaus de s'Ecellenza e de sa Promotzioni (su campionau de sa Promotzioni, de su restu, est stètiu pretziu in duas listas), ma cussus puru de sa Primu Categoria (chi cust'annus est stètiu pretziu in cuatru listas) e de sa Segunda Categoria (chi in totu funt stètius pretzius in seti listas). 

E duncas, po custa cida andaus a castiai impari (chi seis de acòrdiu, est craru) cumenti funt andadas is cosas po su chi pertocat sa Lista B de su campionau de sa Segunda Categoria. E duncas, a su primu postu agataus is de su Santadi, chi ant serrau sa stagioni, apustis de is bintises partidas chi ant acutu a giogai, cun calincuna cosa cumenti a sessantaduus puntus, chi ndi funt arribbaus gràtzias a dexennoi partidas bintas e a is cincus puntixeddus chi nd'ant cassau, est craru, me is cincus partidas chi si funt serradas cun su resultau siddau in paridadi (cumenti si narat). E serru sa chistioni, narendusì (o arregodendusì, po chini ddu sciit giai, mancai) ca is de su Santadi ant pèrdiu, cust'annu, feti po duas bortas. Is biancus – bleu (ddus tzerriaus diaici po su cabori de is camiseddas chi manigiant po giogai is partidas, mescamente cussas in domu) ant dèpiu cumbati fintzas a s'ùrtimu segundu de sa stagioni po si lassai a is pabas is aversàrius, partendi, custu est pagu ma seguru, de is de su Domunoas, chi ant serrau sa stagioni cun sessanta puntus, chi funt (a fai is contus acoitaus, e meda puru) duus in mancu (feti duus in mancu, duncas, cumenti iat a fai a narai) de is chi nd'ant cassau is de su Santdi. E duncas, deu creu ca sa fortza de una scuadra si cumprendat mellus candu is aversàrius funt fortis agualis; si iat a podi narai ca, po su chi ant fatu a biri cust'annu, a su mancu, puru is de su Domunoas si fiant potzius minesci s'artziada in su campionau de sa Primu Categoria, ma su giogu de sa bòcia, a bortas, est tostau, e marigosu, cumenti est sa vida etotu, e duncas, custu bollit narai, est craru, ca a binci su campionau, e a fai sa festa, est sèmpiri feti una scuadra, e mai duas. E su de essi arrannèscius a si lassai a is pabas is arrùbius – nieddus de su Domunoas agiudat a cumprendi totu sa fortza chi ant tentu is de su Santadi. Fadendi su contu, mescamente, ca a is pabas de is de su Domunoas nc'est unu stampu (ddi naru diaici) de calincuna cosa cumenti a undixi puntus: a su de tres postus in sa lista, difatis, agataus is deximesus de sa Decimo 07 (chi funt bixinus de domu, tra is atras cosas, cun Bidd'e Sorris), chi ant serrau sa stagioni cun corantanoi puntus in buciaca (apustis de essi cambiau s'allenadori chi teniant a s'incumentzu de sa stagioni, chi fiat Giampaolu Grudina, chi at lassau su postu a Damianu Bartoli). 

E duncas, po diaderus, sa storia de su campionau de sa Lista B de sa Segunda Categoria pariat scrita de unu de cussus grandus scritoris chi, mancai, scriint cussus lìbbrus chi, fintzas a sa fini, no si cumprendit cumenti ant a acabbai, po su spantu, e duncas po s'afròddiu puru, de totus is chi ddu ligint. E sa pròpriu cosa si podit narai de sa stagioni de su duamilla e bintitres – duamilla e binticuatru, po su chi pertocat, duncas, est craru, sa cursa concas a su primu postu de is de su Santadi. Sa cosa chi si benit prus a beni a fai immoi est cussa de andai a castiai cumenti funt andadas is cosas a is primus de sa classi, est a nai, andendi a castiai is resultaus de totus is bintises partidas chi ant giogau cust'annu, in custa stagioni. Fadendi diaici, duncas, eus a cumprendi, po diaderus, totu sa fortza e s'abbilidadi chi, mancai, ant tentu e, in prus, eus a podi fai puru unu ripassu, cumenti si narat, e cumenti apu sèmpiri intèndiu narai a is tempus de sa scola etotu, de giografia; e si nd'eus a acatai, puru, de cantus assòtzius sportivus ddoi funt spratus in totus is zonas, is logus, is biddas e is citadis de sa Sardìnnia, e fintzas me is logus prus pitichinninnius, fintzas me is biddixeddas innoi ddoi funt feti una pariga de animas. E duncas, is de su Santadi ant incumentzau sa stagioni (sa primu bessida po su chi pertocat sa stagioni de su duamilla e bintitres – duamilla e binticuatru) sa primu dì de su mesi de ladamini (est a nai, duncas, si cumprendit beni, ca is giogus po su chi pertocat sa Segunda Categoria funt incumentzaus pròpriu sa cida avatu de is giogus de sa Promotzioni e de sa Primu Categoria; e intzandus iat a fai a narai, puru, ca is de sa Segunda Categoria funt is ùrtimus ca torrant a atacai e is primus chi serrant is giogus), cun sa partida chi ant giogau in domu cosa insoru etotu (a su campu sportivu de Is Collus, diaici si tzerriat, antzis, diaici ddu tzerriant, chi fortzis sonat mellus puru), contras a is de su Bindua, e chi s'est serrada cun su resultau, togu e tundu tundu, de cuatru a zeru. Sa cida avatu, is de su Santadi funt arrannèscius a binci, cun su resultau de tres a duus, in domu de is de sa Matzacarese; a sa de tres bessidas, is de su Santadi ant batiu puru is de La Salle, cun su resultau de cuatru a unu. A sa de cuatru bessidas peròu, candu fiat su bintiduus de su mesi de ladamini, is primus de sa classi nd'ant cassau sa primu surra de s'annu (surra lègia puru, si iat a podi narai castiendu su resultau), in domu de is casteddaius de su PSG Club San Paolo, chi nd'ant cassau is tres puntus chi ddoi fiant badda badda in su pratu (ddi naru diaici, gioghendi a fai unu pagheddeddu su poeta) gràtzias a su resultau de tres a unu. Custu bollit narai, puru, ca podis essi forti cantu bolis, podis tenni sa rosa prus toga, prena a cucuru de campionis (is de su Santadi, po nd'arremonai feti unu, in atacu ant potziu fai su contu apitzus de Federico Trogu, ca in dì de oi est unu de is giogadoris prus fortis, e cun s'esperièntzia prus manna, tra totus cussus chi ddoi funt, in dì de oi, in su mundu de sa Segunda Categoria, ma sa chistioni ballit po su mundu de sa Primu Categoria puru, a narai sa beridadi), ma a sa fini est in campu chi si cumprendit, po diaderus, cantu ballis. E su chi contat funt is cambas, is peis, su coru e sa conca, e no su sangunau de seguru; e duncas, est craru, in campu ddoi funt puru is aversàrius (cumenti m'arrapitint fatu fatu is allenadoris chi intendu apustis de is partidas po ndi pesai is ciaciarradas e po sciri, po cumprendi cumenti ddis funt andadas is cosas me is partidas de su domìnigu) e duncas custu bollit narai ca podis binci, ma perdi puru, contras a totus is scuadras, contras a cussas scuadras, puru (e fortzis custa est una de is cosas prus bellas de su giogu de sa bòcia e duncas de su càlciu), ca s'agatant me is partis prus bàscias de sa lista. Ma in su giogu de sa bòcia (e in sa vida, puru, diaici, mancai, nci sticu unu stìddiu de filosofia puru in s'artìculu de custa cida) sa cosa de importu prus manna est cussa de arrannèsci a si ndi pesai torra apustis chi nd'arruis, sa cosa de importu prus manna est cussa de arrannesci a si ndi strantaxai apustis chi, mancai, liscinas. E duncas, is de su Santadi funt stètius bonus a torrai a partiri (prus a forti de su chi fiant fadendi, si iat a podi narai diaici puru) gràtzias a sa bìncida, po duus a zeru, chi nd'ant cassau in sa partida contras a is de s'Audax, una de is scuadras chi ddoi funt in sa zona de Cabuderra (sa scuadra de Fruti d'Oro, po essi prus pretzisus puru). In sa primu bessida de su mesi de donniassantu (fiat su cincu, po essi prus pretzisus puru, e ddu scieis ca unu giornalista, chi bolit fai beni su trabballu cosa sua, depit circai de essi pretzisu po su chisi podit, a su mancu), intzandus, is de su Santadi nd'ant cassau atrus tres puntus gràtzias a su cuatru a unu chi nc'ant scutu (m'est bènniu de ddu narai diaici) in faci a is meris de domu de su Silìcua. Su doxi, sèmpiri de su mesi de donniassantu, invècias, is de su Santadi nd'ant cassau sa bìncida in sa partida chi ant giogau in domu cosa insoru contras a is de sa Gioventù Sportiva de Assemini, cun su resultau finali de duus a zeru. Su dexennoi de su mesi de donniassantu, invècias, is de su Santadi ant serrau sa partida de importu mannu chi ant giogau in domu de is de su Pula cun su resultau de unu a unu. In s'ùrtima bessida de su mesi de donniassantu, duncas, is de su Santadi nd'ant cassau una de is bìncidas prus de importu de totu s'annu, fadendi su contu chi ant batiu, cun su resultau de unu a zeru, pròpriu is de su Domunoas, chi eus arremonau giai ainnantis, de su restu. In sa primu bessida de su mesi de Idas (chi est unu de is mesis prus drucis chi ddoi funt aintru de s'annu, fadendi su contu ca in cussas trintunu diis ddoi funt duas festas de importu mannu, e chi si donant prexu a sircias, cumenti mi benit de narai, e seu chistionendi, est craru, de su Nadali e de is festas po s'ùrtima dì de s'annu e po sa primu dì de s'annu nou), intzandus, is de su Santadi nd'ant arragotu una bella surra, fadendi su contu ca is meris de domu de su Cabuderra ant bintu sa partida cun su resultau, togu meda e tundu tundu, de cincu a zeru. Apustis de cussa surra, duncas, is de su Santadi nd'ant cassau feti unu puntixeddu in sa isfida chi ant giogau, in domu cosa insoru etotu, contras a is pirresus de sa Jupiter, chi s'est serrada cun su resultau de duus a duus. Me is ùrtimas partidas chi ballint po sa lista de s'andada, duncas, is de su Santadi funt arrannèscius a binci po duas bortas: sa primu gràtzias a su ses a unu (parit prus unu resultau de una partida de tennis chi unu resultau de una partida de bòcia, de càlciu, cumenti si iat a podi narai) scutu a faci de is decimesus de sa Decimo 07 (chi eus agiai arremonau ainnantis, de su restu) e apustis, in sa partida chi s'est giogada su trinta de su mesi de Idas etotu, in domu de is de su Sant'Anna Arresi, cun su resultau, torra, togu meda, de cuatru a zeru. 

E duncas, arribbaus (chi seus) a custu puntu de sa chistioni, si iat a podi fai, puru, su contu de is partidas (e de is resultaus) chi ballint po sa torrada, chi est su modu chi manigiaus po tzerriai, po chistionai de sa segunda parti de sa stagioni. E duncas, is giogus po sa lista de partidas de sa torrada funt torraus a incumentzai su seti de su mesi de gennàrgiu, est a nai, duncas, sa dì apustis de sa festa po sa Befana; is de su Santadi nd'ant peròu cassau feti unu puntixeddu in sa partida chi ant giogau in domu de is de su Bindua (si dda arragodais sa chistioni ca, in unu campionau, podis perdi e binci contras a totus?), ma ant bintu, cun su resultau de duus a unu, sa isfida chi s'est giogada pròpriu sa cida avatu, in domu cosa insoru, contras a is de sa Matzacarese. In domu de is de La Salle, is de su Santadi funt arrannèscius a binci cun su resultau, togu meda, fait a ddu narai, de cuatru a duus; su bintotu de su mesi de gennàrgiu is de su Santadi ant torrau sa furria (diaici si narat, a su mancu, e diaici apu sèmpiri intèndiu narai, in bidda mia, fintzas de candu seu unu pipieddu) a is de su Club San Paolo, cun sa partida chi s'est serrada cun su resultau de seti a zeru, po sa bìncida prus toga tra totus cussas chi nd'ant bodditu cust'annu. Sa partida in domu de is de s'Audax, invècias, s'est serrada cun su resultau de cincu a duus; su dexiotu de su mesi de friàrgiu, invecias, is biancus-bleu ant bintu, cun su resultau de tres a zeru, contras a is de su Silicua, in domu cosa insoru etotu. Is atras duas partidas bintas po su chi pertocat sa fini de su mesi de friàrgiu e s'incumentzu de su mesi de martzu, funt stètias cussas chi ant giogau, in domu allena, contras a is asseminesus de sa Gioventù Sportiva, cun su resultau de tres a duus (po is allenus, si cumprendit), e cussa chi ant giogau contras a is de su Pula, cun su resultau de duus a unu. Su dexi de su mesi de martzu, intzandus, is de su Santadi ant torrau sa visita, cumenti si narat, a is de su Domunoas, cun sa partida chi s'est serrada, peròu, cun su resultau de zeru a zeru (e, a bortas, custa est una cosa chi podit sucedit, mescamente candu is puntus chi ddoi funt badda badda in su pratu, in campu, po ddu narai mellus, funt prus grai de s'oru puru; e duncas, si cumprendit beni cumenti andant is cosas, a bortas is duas scuadras timint a atacai po sa timoria de ndi ingolli su gol). Sa sfida avatu puru (cussa chi ant giogau su dexesseti de su mesi de martzu, po si cumprendi mellus), cussa chi ant giogau in domu cosa insoru, contras a is de su Cabuderra, s'est serrada cun su resultau in paridadi, ma cun su resultau de duus a duus. Is de su Santadi ant torrau a binci (e duncas, ant torra atacau a curri) in sa partida chi ant giogau in domu de is pirresus de sa Jupiter, cun Trogu e is cumpàngius cosa sua chi nd'ant cassau is tres puntus gràtzias a su resultau finali de tres a duus. In sa bessida in domu de is de sa Decimo 07 (sa scuadra chi nd'ant pesau in Deximu, gei si cumprendit, deu creu!) is biancus-bleu funt arrannèscius a binci cun su resultau de duus a unu e s'ùrtima bessida de s'annu, invècias (cussa chi s'est giogada su catodixi de su mesi de abrili, po si cumprendi mellus a pari), s'est serrada cun su resultau de cuatru a duus, po is meris de domu de su Santadi, est craru. E duncas, arribbaus chi seus a custu puntu de sa chistioni, sa cosa chi podeus andai a fai (sa cosa mellus chi podeus fai, si iat a podi narai diaici puru, ca fortzis sonat mellus) est cussa de arraxonai, impari, apitzus de is fueddus, de is cosas chi m'at contau s'allenadori de s'assòtziu, seus chistionendi de Robertu Cani, chi apu intèndiu po ndi pesai una ciaciarrada pròpriu una pariga de cidas fait, candu fiant passadas feti una parighedda de oras de sa partida ca is de su Santadi ant giogau contras a is de su Sant'Anna Arresi, cun cussus tres puntus chi funt stètius de importu mannu po ndi cassai s'artziada in su campionau de sa Primu Categoria. 
«Po primu cosa – s'est acutu a mi contai Robertu Cani – ti potzu narai ca mi seu dèpiu pigai una dì de permissu de su trabballu, poita timia giai ca is festas po sa bìncida de su campionau chi nd'eus pesau domìnigu podiant acabbai a tradu. E diaici, difatis, funt andadas is cosas, mancu a ddu fai aposta. Mi serbiat unu pagheddeddu de pàsiu, fadendi su contu ca seus torraus a domu, ca seus furriaus a tant'oras de su noti, cumenti si narat». 
E de su restu, no at a essi de seguru sa primu borta chi si torru a arrapiti, a arragodai, ca is diletantis si tzerriant diaici pròpriu poita no faint su sport (e duncas: no giogant a càlciu) po si ponni in buciaca surras e surras de dinai (cumenti capitat, e biaus issus, s'at a megai calincunu de bosatrus, a is grandu campionis de sa Sèrie A), e duncas no giogant a bòcia po trabballu, ma feti po su spreviu chi ndi tenint, e po su spàssiu chi si faint, dònnia dònnia domìnigu, po calincuna cosa cumenti a seti-otu mesis de sighiu. Una de is partidas de importu prus mannu de s'annu, duncas, est stètia cussa ca is de su Santadi ant giogau contras a is de su Sant'Anna Arresi. E duncas, Cani apitzus de cussa bessida m'at contau: «Seus partius cun su frenu a manu tirau, cumenti si narat in italianu puru; deu creu ca siat una cosa chi potzat sucedit, e si cumprendit beni, de su restu, fadendi su contu ca is tres puntus chi ddoi fiant badda bada in campu balliant meda, mescamente po nosu; si iat a podi narai, puru, ca cussus tres puntus balliant, giai giai, po una stagioni intera. E duncas ndi seus cabaus in campu cun su coru e sa conca prenas, fintzas a cucuru, de spramas e de timorias, ma gràtzias a su Cielu eus agatau aciutu su primu gol, e apustis seus arrannèscius a ndi pesai su segundu gol puru. Issus peròu, e seu chistionendi de is aversàrius cosa nosta, si cumprendit, berus?, ant agatau su gol chi ddis at permìtiu de abarrai in partida, de sighiri sa cursa cun sa ispera de ndi cassai, a su mancu, unu puntixeddu a sa fini de is noranta minudus. E duncas iat a fai a narai, puru, ca eus dèpiu sunfriri unu pagheddeddu, e si cumprendit, unu pagheddeddu in prus de su chi pentzastus de fai, a narai sa beridadi, poita no seus arrannèscius a intzertai is ocasionis, po fai su de tres gol, chi si funt capitadas. Su de binci sa partida, duncas, ddu cumprendeis a solus puru, no est stètiu facili, ma mancu po nudda, ma in su segundu tempus, fadendi su contu ca is aversàrius cosa nosta fiant fadiaus meda, seus arrannèscius a agatai, a ndi cassai su de tres gol e su de cuatru gol puru». 
Is de su Santadi, duncas, nd'ant cassau sa bìncida de su campionau a s'ùrtima bessida. «Chi pròpriu si depu contai sa beridadi – m'at scoviau Robertu Cani – eus incumentzau sa stagioni noba, megu a chistionai de cussa de su duamilla e bintitres – duamilla e binticuatru, est craru, cun sa bidea in conca de fai, de ndi pesai una cursa de importu, chi si podessit lassai su coru selenu, chentza de si ndi pigai tropus spramas, duncas, cumenti si iat a podi narai. Ma apustis de is primas seti partidas bintas totu de sighiu, una avatu de s'atra, duncas, eus cumprendiu ca tenestus totu is cartas bonas, cumenti si narat, a trassa de s'italianu puru, po circai de serrai sa stagioni a su primu postu de sa lista. Sa bìncida chi nd'eus cassau in sa partida, chi eus giogau in domu cosa nosta etotu, contras a is de su Domunoas, e su puntixeddu chi nd'eus bodditu in sa isfida contras a is de su Pula funt stètius tra is resultaus prus grais, e de importu, chi nd'eus arragotu cust'annu, a su mancu, po su chi ballit sa lista de partidas de s'andada. Candu bìncis, intzandus si ndi pesat s'umori cosa tua puru, e cumenti si narat fatu fatu, su de bìnci is partidas agiudat a ndi binci atras». 
Cumenti capitat in sa vida puru, peròu, is strobbus, is dannus e is partidas tostadas no funt ammancadas de seguru. «No potzu fai atru ca pentzai a sa surra chi nd'eus bodditu, chi nd'eus arragotu contras a is de su Cabuderra, sèmpiri in s'andada, e a sa partida chi eus serrau cun su resultau in paridadi e chi eus giogau contras a is pirresus de sa Jupiter, ma apustis de cussa partida, fait a narai custu puru, seus stètius bonus a ndi pesai una bella biga de partidas bonas, fadendi su contu chi nd'eus arragotu trexi partidas bintas e duas partidas chi si funt serradas cun su resultau in paridadi. Seus chistionendi, est craru, de resultaus de importu mannu meda, fadendi su contu ca, po medas partidas, e po medas giorronadas duncas, ddoi fiant aforas una biga de giogadoris, est a nai ca po medas partidas no nc'apu potziu mandai in campu is ominis prus fortis chi tenia in sa rosa. E sa lista de giogadoris chi si funt strupiaus o ingotus cust'annu iat a podi essi bella longa, fadendi su contu ca Federico Trogu puru, chi est, de su restu, s'atacanti prus forti ca tenestus in scuadra, est dèpiu abarrai a castiai is cumpàngius cosa sua de sa tribbuna, e custu est sucèdiu po unu bellu tanti de cidas de sighiu». 
E pròpriu fadendi su contu de totus is giogadoris chi si funt ingotus me is primus tres mesis de giogus, e de su campionau, is de su Santadi ant decìdiu de circai calincunu piciocu chi podessit donai una manu de agiudu, e si nci funt ghetaus a fundu e susu (cumenti si narat in Bidd'e Sorris, de su restu) in su mercau ca si torrat a oberri in su mesi de idas. «E duncas, po bona sorti, seus stètius bonus a agatai s'acapiu cun unu giogadori forti cumenti est Samuele Curreli, ca s'at donau una manu de agiudu mannu meda e at permìtiu, tra is atras cosas, a Federicu (Trogu ndr) de si podi pasiai unu pagheddeddu, cun su coru selenu». 
E sa fortza de una scuadra, cumenti mi megu a solu a solu, e cumenti s'arrapitu fatu fatu, si cumprendit, mellus, candu is scuadras de is aversàrius funt fortis aguali, chi no de prus puru. Tra is scuadras prus fortis chi ddoi fiant in sa Lista B, de seguru is de su Domunoas fiant cussus cun s'esperièntzia prus manna. 
«Is arrùbius-nieddus funt abarraus, si funt agataus a su primu postu de sa lista po meda, meda tempus, ma nosu, tocat a narai custu puru, seus stètius bonus a abarrai apicigaus a is carronis, cumenti si narat, de is aversàrius cosa nosta. Candu funt arrutus po sa primu borta, intzandus, nosu si seus fatus agatai prontus, est a nai chi seus arrannèscius a si ddus lassai a is pabas, e duncas si seus pigaus su primu postu de sa lista, chentza de ddu perdi mai prus». 
Po cumprendi, ancora mellus de su chi eus fatu fintzas a immoi, totu sa fortza de is de su Santadi, podeus castiai, po un antru pagheddeddu feti, totus is numerus chi funt stètius bonus a ndi bogai aforas, po su chi pertocat s'atacu, cun setantatres gol fatus, chi est su tanti de gol prus mannu tra totus is scuadras chi ddoi fiant in sa lista, e sa difesa puru at fatu unu trabballu bonu meda, si iat a podi narai diaici, cun feti trintatres gol incasciaus. «Sciestus beni, de su restu, ca cun unu giogadori forti in scuadra cumenti a Federico Trogu no estus tentu problemas in atacu, est a nai ca unu giogadori cumenti a issu si donat sa seguresa de ndi pesai cussu tanti de gol, cussu muntoneddu de gol, in dònnia bessida, in dònnia partida. Candu un allenadori tenit sa bona sorti de podi trabballai cun giogadoris diaici fortis, intzandus depit fai pagu trabballu, poita, si iat a podi narai diaici, su trabballu prus mannu ddu faint is giogadoris in campu, mi parit craru, e is numerus chi Trogu nd'at pesau in sa carriera cosa sua chistionant bastanti crarus, mi parit de ddu podi narai chentza de timi de sballiai. Seus chistionendi de unu de is giogadoris de importu prus mannu chi tenestus in sa rosa cosa nosta, unu pilastru, mi benit de ddu tzerriai diaici, cumenti si fait in italianu puru, de su restu. Trogu de su restu s'at agiudau a binci una biga manna de partidas, a solu, feti gràtzias a is giogadas cosa sua. Is de su Santadi serrant sa stagioni, po su segundu annu de sighiu, fait a narai custu puru, cun s'atacu prus bonu de totus; ma Nonnis puru at fatu unu trabballu bonu meda e s'at agiudau a curri diaici a forti, ma sa lista de nominis iat a podi andai ainnantis po un antru bellu pagheddu. Candu nd'est arribbau Curreli puru, intzandus seus benius a essi prus fortis ancora e de cussu momentu no si seus prus potzius cuai: est a nai ca est benniu a essi craru ca festus currendi po ndi cassai su primu postu de sa lista e, duncas, s'artziada in su campionau de sa Primu Categoria, cumenti est sucèdiu, de su restu». 
Po binci unu campionau, duncas, e po si lassai totus is atras scuadras a is pabas, nc'est bisòngiu ca totus is cosas andint beni, partendi, duncas, mancai, se s'acapiu cun is tifosus etotu. 
«Is tifosus cosa nosta nci funt sèmpiri stètius, est a nai, duncas, ca po dònnia partida chi eus giogau s'ant fatu intendi sa boxi cosa insoru e s'ant donau una manu de agiudu a curri prus a forti de su chi mancai festus fadendi. Sa genti de sa bidda s'at sighiu, s'at acumpangiau puru me is partidas aforas de domu, po cussas chi si funt giogadas prus atesu puru. Una de is satisfatzionis prus mannas chi eus tentu est stètia, duncas, su de arrannèsci a portai torra is tifosus cosa nosta a su campu, a biri is partidas; po s'ùrtima partida, po ti fai un esèmpiu, ddoi fiat una biga manna de genti, cun is tribbunas chi fiant prenas fintzas a cucuru, cumenti si iat a podi narai, ma est una cosa chi fiat giai sucèdia po una biga manna de bortas, a nai sa beridadi. Seus prexaus po essi arrannèscius a portai su Santadi torra a giogai in unu campionau de importu mannu cumenti est cussu de sa Primu Categoria e seus seguris ca custa scuadra at a podi fai beni puru s'annu chi at a benni. E chistionu deu ca seu nàsciu pròpriu innoi in Santadi, e sa pròpriu cosa ballit, puru, po Federicu Trogu; su de essi arrannèscius a ndi cassai su primu postu in sa lista, su de essi arrannèscius a torrai a portai s'assòtziu in Primu Categoria est una cosa chi tenit unu sabori druci, druci meda, cumenti si narat, chi si ndi prenit su coru de afròddiu, de prexu. Si parit totu unu bisu, chi pròpriu ti ddu depu scoviai; si parit de bivi unu bisu, po ddu narai mellus puru e ancora no nci credeus nemmancu nosu de su chi seus stètius bonus a fai. Tenia una fidutzia manna meda, de su restu, apitzus de custus piciocus, de custa rosa de giogadoris: medas de issus ddus connoscia giai, e beni puru, fadendi su contu ca medas de issus iant giai giogau cun mei a is tempus de su Teulada e de s'Atleticu de Masainas; con medas de issus, duncas, estus giai tentu sa possibilidadi de giogai in giru e sciiant giai cumenti seu fatu e su chi bollu, chi m'abertu de is giogadoris. Deu creu, duncas, ca sa fortza prus manna de su Santadi, de su Santadi chi eus biu cust'annu in campu, a su mancu, fessit, pròpriu, sa truma de giogadoris chi fadiant parti de sa rosa; su restu de su trabballu ddu at fatu sa fortza de is giogadoris etotu, partendi de Federicu Trogu, po nd'arremonai unu feti, ca po su campionau de sa Segunda Categoria abarrat unu lussu, cumenti si narat a trassa de s'italianu etotu». 



Attività realizzata col contributo della Regione Sardegna - IMPRENTAS 2023-2024. LR 22/2018, art. 22